Drept penal partea generala - test grila
1. Care sunt principalele
caracteristici ale dreptului penal
roman?
a.
|
dreptul penal roman este
o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului romanesc
alaturi de alte ramuri de drept;
|
b.
|
dreptul penal exista
fara a avea legatura cu alte ramuri de drept;
|
c.
|
dreptul penal nu are o
structura unitara, dispozitiile acestuia fiind independente unele fata de
altele;
|
ANS: A
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in
vigoare al Romaniei?
ANS: C
3. Sub ce denumire mai este cunoscut in
literatura juridica straina dreptul penal ?
a.
|
drept criminal;
|
b.
|
drept judiciar;
|
c.
|
drept infractional;
|
ANS: A
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe
care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le indeplineste?
a.
|
asigurarea mijloacelor
de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin
incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu
sanctiunile prevazute de lege;
|
b.
|
realizarea unor stranse
legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si
oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;
|
c.
|
cercetarea
comportamentului cetatenilor care sunt inclinati sa comita fapte antisociale
|
ANS: A
5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si
curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
a.
|
Scoala Ardeleana, Scoala
pozitivista, Scoala apararii sociale;
|
b.
|
Scoala pozitivista,
Scoala apararii sociale, Scoala clasica.
|
c.
|
Scoala apararii sociale,
Scoala Ardeleana, Scoala simbolista
|
ANS: B
6. Care sunt principiile de baza ale
Scolii clasice?
a.
|
orientarea cercetarii
spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre persoana
infractorului;
|
b.
|
cercetarea influentei
factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru
a intelege comportamentul acestuia
|
c.
|
umanizarea pedepselor si
a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
|
ANS: C
7. Care sunt principiile de baza ale Scolii
pozitiviste?
a.
|
imaginea clasica a
omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si
liber sa aleaga intre bine si rau;
|
b.
|
egalitatea in fata legii
penale;
|
c.
|
umanizarea pedepselor si
a regimului de executare a pedepselor privative de libertate
|
ANS: A
8. Care sunt principiile de baza care
guverneaza Scoala apararii sociale?
a.
|
protejarea societatii
impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale,
destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin
aplicarea unor metode curative si educative);
|
b.
|
limitarea stricta a
sferei de incidenta a liberarii conditionate
|
c.
|
infractorul este
subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.
|
ANS: A
9. Care sunt principiile de baza care
guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?
a.
|
comportamentul
infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;
|
b.
|
imaginea clasica a
omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si
liber sa aleaga intre bine si rau
|
c.
|
sporirea severitatii
pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare judiciara
|
ANS: C
10. Care sunt intemeietorii stiintei
dreptului penal roman?
a.
|
George Antoniu si
Vintila Dongoroz;
|
b.
|
Ion
Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu;
|
c.
|
Ion Tanoviceanu si
Vintila Dongoroz.
|
ANS: C
11. Cand a aparut primul Cod penal roman?
ANS: C
12. Care sunt principiile care guverneaza
Codul penal roman de la 1865?
a.
|
responsabilitatea morala
a infractorului;
|
b.
|
introducerea masurilor
de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de
pedepse;
|
c.
|
introducerea pedepsei cu
moartea
|
ANS: A
13. Codul penal roman de la 1937 mai era
denumit:
a.
|
Codul penal Alexandru
Ioan Cuza;
|
b.
|
Codul penal Mihai I;
|
c.
|
Codul penal Carol al
II-lea;
|
ANS: C
14.
Care
sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a.
|
umanizarea pedepsei;
|
b.
|
responsabilitatea morala
a infractorului
|
c.
|
introducerea de pedepse
mai aspre;
|
ANS: C
15.
Care
sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?
a.
|
nullum crimen sine lege,
nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege;
|
b.
|
nullum
crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona;
|
c.
|
nullum
poena sine lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine lege
|
ANS: A
16. In ce consta principiul umanismului
legii penale?
a.
|
intreaga reglementare
penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;
|
b.
|
intreaga activitate in
domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in
conformitate cu legea;
|
c.
|
intreaga reglementare
juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor
periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care
savarsesc asemenea fapte;
|
ANS: A
17. In ce consta principiul conform caruia
infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?
a.
|
asigurarea prevenirii
savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin
constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
|
b.
|
reprezinta o garantie a
libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate
antrena raspunderea penala a unei persoane;
|
c.
|
constituie o activitate
de aparare a intereselor fundamentale ale omului;
|
ANS: B
18. In ce consta principiul individualizarii
sanctiunilor de drept penal?
a.
|
presupune luarea in
considerare a intereselor fundamentale ale omului;
|
b.
|
reprezinta o garantie a
libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni, nu se poate
antrena raspunderea unei persoane;
|
c.
|
presupune stabilirea si
aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei
savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a
acestuia
|
ANS: C
19. In ce consta principiul personalitatii
raspunderii penale?
a.
|
presupune stabilirea si
aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei
savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a
acestuia;
|
b.
|
asigura prevenirea
faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de
cei care savarsesc asemenea fapte;
|
c.
|
contine regula potrivit
careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita
conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii,
revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si
nu alteia sau unui grup de persoane.
|
ANS: C
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?
a.
|
toate normele juridice,
indiferent de natura lor;
|
b.
|
legile speciale nepenale
cu dispozitii penale;
|
c.
|
cutuma;
|
ANS: B
21. Ce fel de lege este Constitutia
Romaniei?
a.
|
legea fundamentala;
|
b.
|
o lege penala;
|
c.
|
o lege civila;
|
ANS: A
22. Care este structura normei penale generale?
a.
|
ipoteza, concluzia,
sanctiuna;
|
b.
|
ipoteza, cuprinsul,
dispozitia;
|
c.
|
ipoteza, dispozitia,
sanctiuna;
|
ANS: C
23. Ce se intelege prin interpretarea legii
penale?
a.
|
o operatiune
logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are
drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;
|
b.
|
o operatiune logica ce
se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt
variabile;
|
c.
|
o activitate stiintifica
prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor;
|
ANS: A
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala
autentica sau legala a legii penale?
a.
|
Presedintele tarii in
momentul in care promulga o lege;
|
b.
|
legiuitorul, in momentul in care adopta o
lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni,
expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;
|
c.
|
organele judiciare, in
momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei;
|
ANS: B
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala
sau doctrinala a legii penale?
a.
|
Guvernul Romaniei;
|
b.
|
instantele de judecata;
|
c.
|
oamenii de stiinta.
|
ANS: C
26.
Cum poate fi interpretarea
oficiala autentica a legii?
a.
|
anterioara si
posterioara;
|
b.
|
contextuala si
posterioara;
|
c.
|
consensuala si
multilaterala;
|
ANS: B
27. Cum poate fi interpretarea legii penale
dupa metodele folosite?
a.
|
interpretare literala
sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare geografica ;
|
b.
|
interpretare literala
sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare istorica
|
c.
|
interpretare literala
sau gramaticala, interpretare geografica,
interpretare istorica
|
ANS: B
28. Care sunt rationamentele care se
utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?
a.
|
"a fortiori", "per a
contrario", "reductio ad absurdum";
|
b.
|
"a fortiori", "per a
contrario", "nulum crimen sine lege";
|
c.
|
"per a contrario",
"reductio ad absurdum", "nulum crimen sine lege".
|
ANS: A
29. Ce intelegeti prin zona contigua a
Romaniei?
a.
|
fasia de mare care se
intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine, masurata de la
liniile de baza;
|
b.
|
spatiul aerian sau
coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei;
|
c.
|
fasia de mare adiacenta
marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24
mile marine, masurata de la liniile de baza;
|
ANS: C
30. In ce situatii, potrivit principiului
teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul
Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?
a.
|
cand o infractiune este
savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;
|
b.
|
cand o infractiune este
savarsita de un cetatean roman in strainatate;
|
c.
|
cand o infractiune este
savarsita la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea
teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime
interioare si in marea teritoriala a Romaniei;
|
ANS: A
31. Care sunt principiile aplicarii legii
penale in spatiu?
a.
|
principiul
personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale,
principiul realitatii legii penale;
|
b.
|
principiul
personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul
universalitatii legii penale
|
c.
|
principiul realitatii
legii penale, principiul retroactivitatii legii penale, principiul
activitatii legii penale
|
ANS: B
32. Ce presupune principiul activitatii
legii penale?
a.
|
legea penala se aplica
unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare;
|
b.
|
legea penala este activa
de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare;
|
c.
|
legea
penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare;
|
ANS: B
33. Care este momentul intrarii in vigoare a
unei legi penale?
a.
|
la data publicarii in
Monitorul Oficial;
|
b.
|
la data promulgarii de
catre Presedinte;
|
c.
|
la 3 zile de la
publicarea in Monitorul Oficial;
|
ANS: C
34. Care este momentul initial al unei legi
penale?
a.
|
momentul adoptarii de
catre Parlament;
|
b.
|
momentul aplicarii
legii;
|
c.
|
momentul intrarii in
vigoare.
|
ANS: C
35. Ce se intelege prin retroactivitatea
legii penale?
a.
|
aplicarea prevederilor
unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si momentul
intrarii in vigoare a legii respective;
|
b.
|
aplicarea prevederilor
unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii respective;
|
c.
|
aplicarea prevederilor
unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea
in vigoare a legii respective.
|
ANS: C
36. Care sunt situatiile prevazute de
doctrina in care legea penala retroactiveaza?
a.
|
poate fi retroactiva
legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite
fapte nu mai constituie infractiuni;
|
b.
|
legea penala temporara
|
c.
|
legea penala ordinara
daca a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei;
|
ANS: A
37. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
a.
|
nu produce nici un efect
deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in
vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
b.
|
se va pronunta scoaterea
de sub urmarire penala
|
c.
|
se va pronunta
achitarea;
|
ANS: B
38. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?
a.
|
pedeapsa nu se mai pune
in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;
|
b.
|
nu produce nici un efect
deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in
vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
c.
|
se rejudeca respectiva
cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
|
ANS: A
39. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?
a.
|
se va pronunta scoaterea
de sub urmarire penala;
|
b.
|
se va pronunta clasarea;
|
c.
|
se va pronunta
achitarea;
|
ANS: C
40. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si
complementare?
a.
|
este inlaturata
raspunderea penala;
|
b.
|
nu produce nici un efect
deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in
vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
c.
|
inceteaza toate
consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o
veritabila reabilitare;
|
ANS: C
41. In cazul caror legi se aplica
principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?
a.
|
legilor penale de
dezincriminare;
|
b.
|
legilor penale
extraordinare;
|
c.
|
legilor penale
temporare;
|
ANS: C
42. Care sunt criteriile dupa care se poate
determina legea penala mai favorabila?
a.
|
dupa
conditiile de tragere la raspundere penala;
|
b.
|
dupa gravitatea faptei;
|
c.
|
dupa
locul unde a fost comisa fapta;
|
ANS: A
43. Ce conditii se cer intrunite pentru
aplicarea principiului personalitatii legii penale?
a.
|
faptuitorul sa fie
cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania;
|
b.
|
faptuitorul sa fie
cetatean roman sau strain dar cu domiciliul
sau resedinta in Romania;
|
c.
|
fapta sa fie comisa pe teritoriului
tarii;
|
ANS: A
44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod
obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?
a.
|
infractiunea sa fie
savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva
securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a
unei persoane juridice romane;
|
b.
|
fapta respectiva sa fie
savarsita cu intentie directa;
|
c.
|
infractorul sa fie
cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.
|
ANS: C
45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru
aplicarea principiului universalitatii legii penale?
a.
|
fapta sa fie prevazuta
ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;
|
b.
|
fapta
respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
|
c.
|
infractiunea sa fie
savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman;
|
ANS: A
46. Ce fel de act este extradarea?
a.
|
administrativ,
bilateral, politic;
|
b.
|
bilateral, juridic,
civil;
|
c.
|
politic, juridic,
bilateral;
|
ANS: C
47. Cum poate fi extradarea in functie de
pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?
a.
|
extradarea temporara si
extradare permanenta;
|
b.
|
extradare activa si
extradare pasiva;
|
c.
|
extradare generala si
extradare particulara;
|
ANS: B
48. Care sunt trasaturile raportului juridic
penal?
a.
|
raporturile juridice
penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza normele cu
caracter penal;
|
b.
|
raporturile juridice
penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu prin acord de
vointa;
|
c.
|
raporturile juridice
penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc prin acordul de
vointa a destinatarilor legii penale;
|
ANS: B
49. Care sunt subiectii raportului juridic
penal?
a.
|
doar statul si
persoanele fizice;
|
b.
|
statul si persoanele
juridice, ca destinarari ai normei penale;
|
c.
|
statul, persoanele
fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
|
ANS: C
50. Intre ce parti se naste raportul juridic
penal adiacent?
a.
|
intre
stat si infractor;
|
b.
|
intre persoana vatamata
si infractor;
|
c.
|
intre organele penale si
infractor;
|
ANS: B
51. Care drepturi si obligatii intra in
continutul raportului juridic penal?
a.
|
dreptul destinatarului
legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul unei norme penale;
|
b.
|
obligatia destinatarului
normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;
|
c.
|
dreptul destinararului
normei penale de a avea parte de un proces echitabil;
|
ANS: B
52. Cand se naste raportul juridic penal de
conformare?
a.
|
din momentul intrarii in
vigoare a normei cu caracter penal;
|
b.
|
din momentul edictarii
normei cu caracter penal;
|
c.
|
numai prin savarsirea
infractiunii;
|
ANS: A
53. Cand se naste raportul juridic penal de
conflict ?
a.
|
in momentul in care este
edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice pe cea deja
existenta;
|
b.
|
in momentul intrarii in
vigoare a normei cu caracter penal;
|
c.
|
prin si numai prin
savarsirea infractiunii.
|
ANS: C
54. In ce situatii se poate produce
stingerea raportului juridic penal de conflict?
a.
|
prin cauze intervenite
dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul
faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;
|
b.
|
prin pierderea calitatii
cerute de lege de catre destinatarul normei penale;
|
c.
|
prin iesirea din vigoare
a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;
|
ANS: A
55. In ce situatii se poate produce
stingerea raportului juridic penal de conformare?
a.
|
prin decesul
faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau gratiere;
|
b.
|
prin savarsirea faptei
interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;
|
c.
|
prin
executarea pedepsei;
|
ANS: B
56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi
juridice penale?
a.
|
raporturi juridice penale de conformare si
raporturi juridice penale de conflict;
|
b.
|
raporturi juridic penale
interne si raporturi juridice penale externe;
|
c.
|
raporturi juridice
penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale;
|
ANS: A
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor
juridice penale?
a.
|
Codul penal al Romaniei;
|
b.
|
ordinea de drept penal
efectiva;
|
c.
|
ordinea de drept formala;
|
ANS: B
58. Cui revine constatarea raportului
juridic penal?
a.
|
organelor de politie;
|
b.
|
parchetelor;
|
c.
|
instantelor de judecata;
|
ANS: C
59. Ce pozitie are statul in cadrul
raportului juridic penal ?
a.
|
subiect dominant;
|
b.
|
subiect adiacent;
|
c.
|
subiect secundar;
|
ANS: A
60.
Care este intelesul juridic al notiunii de "fapte"?
a.
|
un simplu gand sau orice
alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt percepute de simturile umane;
|
b.
|
un act, o actiune sau
inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este susceptibila
de a fi perceputa simturile omului;
|
c.
|
acea modificare pe care
evenimentele naturii sau reactiile animalelor au produs-o sau puteau s-o
produca, in lumea exterioara;
|
ANS: B
61. Care sunt factorii in functie de care
pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
valoarea sociala careia
i se aduce atingere;
|
b.
|
gradul de pregatire
intelectuala a faptuitorului;
|
c.
|
antecedentele
contraventionale ale faptuitorului;
|
ANS: A
62. Care sunt factorii in functie de care
pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
persoana infractorului;
|
b.
|
gradul de pregatire
intelectuala a faptuitorului;
|
c.
|
antecedentele
contraventionale ale faptuitorului;
|
ANS: A
63. Care sunt cele doua forme sub care este
cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social
ca trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
pericol social simplu si
pericol social complex;
|
b.
|
pericol social progresiv
si pericol social regresiv;
|
c.
|
pericol social generic
sau abstract si pericol social concret.
|
ANS: C
64. Cine face evaluarea pericolului social
generic sau abstract?
a.
|
legiuitorul, in momentul
in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;
|
b.
|
instanta de judecata, cu
prilejul judecarii faptei;
|
c.
|
organele de politie, cu
prilejul constatarii faptei;
|
ANS: A
65. Cine face evaluarea pericolului social
concret?
a.
|
legiuitorul, in momentul
in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca infractiune;
|
b.
|
instanta judecatoreasca,
cu prilejul judecarii faptei;
|
c.
|
procurorul, cu ocazia
intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a faptei;
|
ANS: B
66. Care sunt conditiile esentiale ce
trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social
al unei infractiuni?
a.
|
fapta savarsita sa aduca
o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa nu se
afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale
ocrotite prin incriminarea faptei;
|
b.
|
fapta sa nu fi fost
savarvita cu vinovatie;
|
c.
|
fapta sa fie savarsita
in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau comanda
autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
|
ANS: A
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa
tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea
pericolului social concret al faptei?
a.
|
durata pedepsei
prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;
|
b.
|
atitudinea persoanei
vatamate;
|
c.
|
scopul urmarit de
faptuitor;
|
ANS: C
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei,
ca trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
intentia directa sau
intentia indirecta;
|
b.
|
constiinta si vointa;
|
c.
|
usurinta sau neglijenta;
|
ANS: B
69. Care sunt formele pe care le imbraca
vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
intentia, culpa,
intentia depasita;
|
b.
|
intentia, culpa, pedeapsa
|
c.
|
culpa, intentia
depasita, pedeapsa
|
ANS: A
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei,
ca forma a vinovatiei?
a.
|
intentia
mijlocita si intentia nemijlocita;
|
b.
|
intentia principala si
intentia secundara;
|
c.
|
intentia directa si intentia indirecta.
|
ANS: C
71. Ce este intentia supravenita?
a.
|
intentia prin care
vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo de
momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare;
|
b.
|
intentia prin care infractorul prevede
rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;
|
c.
|
intentia care se naste
in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste
un alt rezultat decat cel initial.
|
ANS: C
72. Care sunt cele doua modalitati
principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?
a.
|
culpa cu prevedere sau
usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
|
b.
|
culpa pozitiva si culpa
negativa;
|
c.
|
culpa cu premeditare si
culpa spontana;
|
ANS: A
73. Ce cuprinde praeterintentia?
a.
|
intentia directa si
intentia indirecta, reunite;
|
b.
|
intentia si culpa,
reunite;
|
c.
|
faptele cu un pericol
social redus;
|
ANS: B
74.
Care sunt formele pe care le imbraca obiectul
infractiunii?
a.
|
obiectul juridic generic
sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic universal
|
b.
|
obiectul juridic
specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul direct ;
|
c.
|
obiectul juridic generic
sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct
;
|
ANS: C
75. La ce serveste obiectul
juridic specific?
a.
|
sistematizarea
infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;
|
b.
|
impartirea
infractiunilor pe titluri;
|
c.
|
determinarea
apartenentei unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.
|
ANS: C
76. Din ce este constituit obiectul juridic
complex al infractiunii ?
a.
|
obiectul juridic
principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
|
b.
|
obiectul juridic generic
si obiectul juridic specific;
|
c.
|
obiectul juridic material
si obiectul juridic imaterial;
|
ANS: A
77. Care sunt, potrivit doctrinei penale,
cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
a.
|
subiect juridic
circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;
|
b.
|
subiect juridic activ si
subiect juridic pasiv;
|
c.
|
subiect juridic direct si subiect juridic
indirect;
|
ANS: B
78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa
le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al
infractiunii?
a.
|
sa aiba implinita varsta
de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa aiba libertate de vointa si actiune
|
b.
|
sa comita infractiunea
cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa manifeste
libertate de vointa si actiune ;
|
c.
|
sa fie responsabila din
punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie
|
ANS: A
79. Care sunt persoanele juridice care nu
raspund penal?
a.
|
societatile comerciale,
statul, autoritatile publice;
|
b.
|
statul, autoritatile
publice, institutiile publice
|
c.
|
autoritatile publice,
institutiile publice, universitatile
|
ANS: B
80. Care sunt termenii sau conditiile
preexistente infractiunii?
a.
|
obiectul infractiunii,
subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii;
|
b.
|
latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
|
c.
|
elementul material si urmarea imediata;
|
ANS: A
81.
Care sunt subiectii infractiunii?
a.
|
subiectul principal si
subiectul secundar;
|
b.
|
subiectul simplu si
subiectul complex;
|
c.
|
subiectul activ si
subiectul pasiv;
|
ANS: C
82.
Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?
a.
|
latura obiectiva si
latura subiectiva;
|
b.
|
vinovatia, raspunderea
penala si pedeapsa;
|
c.
|
pericolul social al
faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala;
|
ANS: C
83. Unde sunt prevazute faptele care constituie
infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?
a.
|
in legi penale si
hotarari ale guvernului;
|
b.
|
in legi speciale,
hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei;
|
c.
|
numai in legi penale;
|
ANS: C
84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca
fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?
a.
|
sa fie o actiune sau o
inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1
Cp.;
|
b.
|
sa fie o actiune sau
inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1
Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse;
|
c.
|
sa fie o actiune prin
care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru
sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse;
|
ANS: B
85. Cine face evaluarea concreta a gradului
de pericol social al unei infractiuni savarsite:
a.
|
instanta de judecata
atunci cand solutioneaza cauza penala;
|
b.
|
legiuitorul, atunci cand
a incriminat-o in legea penala;
|
c.
|
administratia locului de
detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat;
|
ANS: A
86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni?
a.
|
fapta prin care se aduce
o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata;
|
b.
|
fapta savarsita care
este in mod vadit lipsita de importanta;
|
c.
|
fapta savarsita prin
care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este
lipsita de pericol
social;
|
ANS: C
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
a.
|
numai factorul
intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor
socialmente periculoase;
|
b.
|
numai factorul volitiv
care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce
in realitate urmarile socialmente periculoase;
|
c.
|
doi factori, respectiv
factorul volitiv si factorul intelectiv;
|
ANS: C
88. Cand exista vinovatie?
a.
|
cand actiunea sau
inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din
culpa;
|
b.
|
cand actiunea sau
inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie;
|
c.
|
cand actiunea sau
inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si
praeterintentie;
|
ANS: A
89. Cand exista intentie directa, ca forma a
vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce;
|
b.
|
faptuitorul, prevede
rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte;
|
c.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
|
ANS: B
90. Cand exista intentie indirecta ca forma
a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce;
|
b.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
|
c.
|
faptuitorul nu prevede
rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
ANS: B
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma
a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
|
b.
|
faptuitorul nu prevede
rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
c.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei,
ca acest rezultat nu se va produce;
|
ANS: C
92.
Cand xista
culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul nu prevede
rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
b.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
|
c.
|
faptuitorul nu prevede
rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;
|
ANS: A
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
a.
|
in situatia in care
faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1
prevada;
|
b.
|
in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si
desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
|
c.
|
in situatia in care
faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari
periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe
care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori
nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
|
ANS: C
94. Ce constitutie obiect juridic al unei
infractiuni?
a.
|
bunul sustras sau
distrus prin savarsirea faptei,
|
b.
|
valorile sociale
vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;
|
c.
|
obiectivul urmarit de infractor
prin savarsirea faptei;
|
ANS: B
95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa
le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
a.
|
sa aiba varsta minima
ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
|
b.
|
sa aiba libertate de
vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
|
c.
|
sa aiba varsta minima
ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si
neconstransa asupra savarsirii infractiunii;
|
ANS: C
96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?
a.
|
infractiunea a fost
savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in
numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;
|
b.
|
infractiunea are
legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii
ori institutiei respective;
|
c.
|
se dovedeste in sarcina
conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial;
|
ANS: A
97. Cine este subiect pasiv general al unei
infractiuni?
a.
|
statul;
|
b.
|
persoana fizica sau
juridica care a suferit raul produs prin infractiune;
|
c.
|
numai persoana juridica
care a suferit un rau produs prin infractiune;
|
ANS: A
98. Din ce este format continutul legal sau
abstract al infractiunii?
a.
|
totalitatea elementelor,
care, potrivit legii, ii atribuie unei fapte caracter penal;
|
b.
|
totalitatea conditiilor cerute de lege
privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva a
infractiunii;
|
c.
|
totalitatea conditiilor cerute de lege cu
privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a infractiunii;
|
ANS: A
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al
oricarei infractiuni?
a.
|
obiectul si subiectii
infractiunii;
|
b.
|
timpul si locul
infractiunii;
|
c.
|
latura obiectiva si
latura subiectiva a infractiunii;
|
ANS: C
100. Sub ce forma se poate manifesta elementul
material al laturii obiective?
a.
|
vinovatiei;
|
b.
|
unei actiuni sau
inactiuni;
|
c.
|
unei sanctiuni;
|
ANS: B
101. In ce consta actiunea?
a.
|
intr-o interventie
activa a infractorului;
|
b.
|
intr-o
atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.;
|
c.
|
intr-o stare de
pasivitate a infractorului;
|
ANS: A
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
a.
|
intr-o interventie
activa a infractorului;
|
b.
|
intr-o activitate
periculoasa;
|
c.
|
intr-o atitudine a
faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.
|
ANS: C
103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au
in continutul lor referiri la rezultatul produs?
a.
|
infractiuni
materiala sau de rezultat;
|
b.
|
infractiuni de pericol;
|
c.
|
infractiuni
de atitudine;
|
ANS: A
104. Care sunt elementele raportului de
cauzalitate?
a.
|
elementul material;
|
b.
|
urmarea imediata;
|
c.
|
cauza
si efectul;
|
ANS: C
105. Din ce este formata cauza, ca element al
raportului de cauzalitate?
a.
|
mobilul faptei;
|
b.
|
scopul urmarit de
faptuitor;
|
c.
|
actiunea sau inactiunea
constienta a persoanei.
|
ANS: C
106. In ce se concretizeaza efectul, ca element
al raportului de cauzalitate?
a.
|
urmarile ce s-au produs
prin activitatea infractionala desfasurata;
|
b.
|
scopul pentru care s-a
comis infractiunea;
|
c.
|
mobilul faptei;
|
ANS: A
107. In doctrina penala sunt cunoscute doua
mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata
in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
a.
|
teoria cauzei adecvate;
|
b.
|
teoria cauzei proxime;
|
c.
|
teoria
echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;
|
ANS: C
108. Care este elementul esential al laturii
subiective?
a.
|
vinovatia;
|
b.
|
mobilul;
|
c.
|
scopul;
|
ANS: A
109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a
unei infractiuni?
a.
|
activitatea persoanei
fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite
relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
|
b.
|
valoarea sociala si
relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau
vatamate prin fapta infractionala;
|
c.
|
atitudinea psihica a
faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care
determina si insotesc actul fizic de executare.
|
ANS: C
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei
infractiuni?
a.
|
activitatea persoanei
fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite
relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
|
b.
|
atitudinea psihica a
faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care
determina si insotesc actul fizic de executare;
|
c.
|
valoarea sociala si
relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau
vatamate prin fapta infractionala;
|
ANS: A
111. Cand o infractiune are un continut agravat
sau calificat?
a.
|
cuprinde numai
conditiile pentru existenta ei in forma tipica;
|
b.
|
pe langa conditiile
necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si
alte circumstante de
agravare;
|
c.
|
este savarsita de un
infractor recidivist;
|
ANS: B
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei
infractiuni?
a.
|
elementul material,
vinovatia si raportul de cauzalitate;
|
b.
|
elementul material,
urmarea imediata si raportul de cauzalitate;
|
c.
|
actiunea sau inactiunea,
urmarea imediata si vinovatia;
|
ANS: B
113.
Ce
se intelege prin "verbum regens'?
a.
|
mobilul infractiunii;
|
b.
|
scopul infractiunii;
|
c.
|
elementul material al
laturii obiective a infractiunii;
|
ANS: C
114. Cum se materializeaza urmarea imediata
care se produce prin savarsirea unei infractiuni?
a.
|
fie intr-un rezultat,
fie intr-o stare de pericol;
|
b.
|
numai intr-un rezultat
palpabil;
|
c.
|
in
consecintele subsecvente ale infractiunii;
|
ANS: A
115. In cazul caror infractiuni se pune
problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
a.
|
infractiunilor formale;
|
b.
|
infractiunilor formale
de atitudine;
|
c.
|
infractiunilor de rezultat;
|
ANS: C
116.
Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a.
|
desemneaza acel
sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii
unei infractiuni si care il determina sa o comita;
|
b.
|
desemneaza finalitatea
urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii;
|
c.
|
desemneaza atitudinea
psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si
urmarile ei;
|
ANS: A
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei
infractiuni?
a.
|
desemneaza acel sentiment
(dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in mintea faptuitorului a
ideii savarsirii unei anumite infractiuni;
|
b.
|
desemneaza finalitatea
urmarita prin savarsirea faptei;
|
c.
|
desemneaza atitudinea
psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si
urmarile ei;
|
ANS: B
118. Care sunt cele doua perioade in care se
desfasoara activitatea infractionala?
a.
|
perioada prezenta si
perioada viitoare;
|
b.
|
perioada activa si
perioada pasiva;
|
c.
|
perioada interna si
perioada externa.
|
ANS: C
119. Care sunt principalele forme ale
infractiunii intentionate?
a.
|
actele pregatitoare
(preparatorii), tentativa, fapta consumata ;
|
b.
|
tentativa,
complicitatea, fapta consumata ;
|
c.
|
complicitatea, unitatea
de infractiune, tentativa
|
ANS: A
120. Care sunt principalele modalitati prin
care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
a.
|
luarea hotararii de a
savarsi o infractiune;
|
b.
|
procurarea
instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
|
c.
|
comiterea infractiunii;
|
ANS: B
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte
premergatoare?
a.
|
sa se concretizeze
printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru
savarsirea infractiunii;
|
b.
|
actiunea inceputa sa fie intrerupta;
|
c.
|
sa existe legatura de
cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin
infractiune.
|
ANS: A
122. Cum pot fi actele pregatitoare?
a.
|
cunoscute si
necunoscute;
|
b.
|
materiale si morale;
|
c.
|
fiziologice si
psihologice;
|
ANS: B
123. In cazul caror infractiuni nu este
posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile
continuate;
|
b.
|
la infractiunile
omisive;
|
c.
|
la infractiunile
savarsite cu intentie indirecta;
|
ANS: B
124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de
infractiunea consumata?
a.
|
sa se concretizeze
printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru
savarsirea infractiunii;
|
b.
|
punerea in executare a
hotararii infractionale;
|
c.
|
savarsirea infractiunii
in functie de scopul propus;
|
ANS: B
125. Care sunt infractiunile la care tentativa
nu este posibila datorita specificului elementului material?
a.
|
infractiunile continue,
infractiunile omisive, infractiunile de obicei;
|
b.
|
infractiunile
continue, infractiunile omisive, infractiunile formale
|
c.
|
infractiunile de obicei,
infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale
|
ANS: A
126. Care sunt infractiunile la care tentativa
nu este posibila datorita elementului subiectiv?
a.
|
infractiunile savarsite
din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile
savarsite cu praeterintentie ;
|
b.
|
infractiunile savarsite
cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie,
infractiunile savarsite cu intentie;
|
c.
|
infractiunile savarsite
cu intentie, infractiunile formale, infractiunile savarsite fara vointa
|
ANS: A
127. Care sunt principalele forme ale tentativei?
a.
|
tentativa intrerupta,
tentativa complexa, tentativa improprie;
|
b.
|
tentativa perfecta,
tentativa intrerupta, tentativa improprie;
|
c.
|
tentativa complexa, tentativa vasta, tentativa improprie ;
|
ANS: B
128. Care sunt conditiile desistarii?
a.
|
renuntarea la comiterea
infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte persoane;
|
b.
|
renuntarea la comiterea
infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie
initiativa;
|
c.
|
renuntarea la comiterea
infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea faptei;
|
ANS: B
129. Care sunt conditiile impiedicarii
producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?
a.
|
impiedicarea producerii
rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;
|
b.
|
impiedicarea producerii
rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei;
|
c.
|
impiedicare producerii
rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe
faptuitor.
|
ANS: A
130.
Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului
penal?
a.
|
pentru toate infractiunile din Codul penal;
|
b.
|
doar pentru
infractiunile grave si deosebit de grave;
|
c.
|
numai atunci cand Codul
penal prevede expres acest lucru;
|
ANS: C
131. Ce faze cuprinde perioada externa a
savarsirii unei infractiuni intentionate?
a.
|
faza actelor de
pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor;
|
b.
|
faza actelor de
pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor;
|
c.
|
faza actelor de
pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat;
|
ANS: B
132.
Care este teza adoptata de
Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a.
|
teza incriminarii
actelor preparatorii;
|
b.
|
teza neincriminarii
actelor preparatorii;
|
c.
|
teza incriminarii doar a
unor acte preparatorii;
|
ANS: B
133.
La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile
savarsite cu praeterintentie;
|
b.
|
la infractiunile
continuate;
|
c.
|
la infractiunile
savarsite cu intentie indirecta;
|
ANS: A
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a.
|
atunci cand faptuitorul
executa in intregime elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul
incepe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, insa pe
parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus
pana la capat;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul
dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi
folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea
proiectata sa
se consume, totusi
aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost
folosite mijloacele de
catre faptuitor sau altor cauze;
|
ANS: A
135.
Cand se realizeaza
tentativa imperfecta?
a.
|
atunci cand faptuitorul
executa in intregime elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce;
|
b.
|
atunci
cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective
a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si
nu poate fi dusa pana la capat;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul
desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi
folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se
consume,
totusi infractiunea nu
se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite
mijloacele de catre
faptuitor sau altor cauze;
|
ANS: B
136. Cand se realizeaza tentativa improprie?
a.
|
atunci cand prin natura
lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul
concret in raport de
conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in
situatia cand obiectul
material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea
ca se afla;
|
b.
|
atunci cand mijlocul
folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o
imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
|
c.
|
atunci
cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita
faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;
|
ANS: C
137. Cand se realizeaza tentativa relativ
improprie?
a.
|
atunci cand prin natura
lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa
produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente,
s-a
dovedit a fi insuficient
sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii
lipsea in mod accidental
din locul unde acesta stia ca se afla;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul
dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce
vor fi folosite si al
obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si
totusi infractiunea nu
se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite
mijloacele de catre
faptuitor sau altor cauze;
|
c.
|
atunci cand
imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit
care prin natura lui nu
era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de
faptuitor;
|
ANS: A
138. Cand se realizeaza tentativa absolut
improprie?
a.
|
atunci cand prin natura
lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret,
in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau in
situatia cand obiectul
material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea
ca se afla;
|
b.
|
atunci cand mijlocul
folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca
rezultatul urmarit de faptuitor;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul
executa in intregime elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce;
|
ANS: B
139. La ce infractiuni nu poate exista
tentativa?
a.
|
la infractiunile
continuate;
|
b.
|
la infractiunile
savarsite cu intentie indirecta;
|
c.
|
la infractiunile de
executare prompta;
|
ANS: C
140. In cazul caror infractiuninu este posibila
tentativa?
a.
|
in cazul infractiunii
deviate;
|
b.
|
in cazul infractiunii de
obicei;
|
c.
|
in cazul infractiunii
continuate;
|
ANS: B
141. Cum se pedepseste tentativa?
a.
|
la fel cu infractiunea
consumata;
|
b.
|
cu o pedeapsa cuprinsa
intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru
infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul
general al pedepsei;
|
c.
|
cu o pedeapsa cuprinsa
intre 10 si 25 ani;
|
ANS: B
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt
epuizat?
a.
|
infractiunile complexe;
|
b.
|
infractiunile deviate;
|
c.
|
infractiunile continue;
|
ANS: C
143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt
epuizat?
a.
|
infractiunile deviate;
|
b.
|
infractiunile
continuate;
|
c.
|
infractiunile complexe;
|
ANS: B
144.
Cand nu se pedepseste tentativa?
a.
|
numai
atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in
executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul
a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul
fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte
de descoperirea faptei;
|
ANS: C
145. Cum este incriminata tentativa in actuala
reglementare a Codului penal,
a.
|
pentru toate
infractiunile din Codul penal;
|
b.
|
doar pentru
infractiunile grave si deosebit de grave;
|
c.
|
numai atunci cand Codul
penal prevede expres acest lucru;
|
ANS: C
146. Cand nu este posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile
savarsite cu intentie indirecta;
|
b.
|
la infractiunile
continuate;
|
c.
|
la infractiunile
savarsite din culpa;
|
ANS: C
147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni
din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau
inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?
a.
|
infractiunea simpla, infractiunea
continua, infractiunea deviata
|
b.
|
infractiunea continua,
infractiunea deviata, infractiunea de obicei ;
|
c.
|
infractiunea
continuata, infractiunea progresiva, infractiunea complexa;
|
ANS: A
148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni
dn cadrul unitatii legale de infractiune?
a.
|
infractiunea continuata,
infractiunea complexa, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
b.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continua, infractiunea deviata;
|
c.
|
infractiunea regresiva,
infractiunea de obicei, infractiunea continua;
|
ANS: A
149.
In
ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?
a.
|
a minori ad majus, a
majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va interzice si mai
mult si invers
|
b.
|
aberatio ictus si error
in personam (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului)
|
c.
|
ubi eadem ratio ubi idem
just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica
|
ANS: B
150.
Care sunt cele
doua categorii de unitate de infractiune?
a.
|
unitate naturala si unitate
artificiala de infractiune;
|
b.
|
unitate conventionala si
unitate neconventionala de infractiune;
|
c.
|
unitate naturala si
unitate legala de infractiune;
|
ANS: C
151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite
infractiunile continuate:
a.
|
culpa;
|
b.
|
intentie depasita
(preaterintentie
|
c.
|
intentie.
|
ANS: C
152. Care este data savarsirii infractiunii
continuate?
a.
|
data inceperii
savarsirii infractiunii;
|
b.
|
data savarsirii ultimei
actiuni sau inactiuni;
|
c.
|
data savarsirii
urmatoarei infractiuni;
|
ANS: B
153. Ce este infractiunea complexa?
a.
|
infractiunea al carei
rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari,
corespunzatoare unor infractiuni mai grave;
|
b.
|
infractiunea care se
realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare
incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;
|
c.
|
infractiunea in al carei
continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta
prevazuta de legea penala.
|
ANS: C
154. Ce este infractiunea continuata ?
a.
|
infractiunea prin care o
persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta,
fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;
|
b.
|
infractiunea in al carei
continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta
prevazuta de legea penala;
|
c.
|
infractiunea al carei
rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari,
corespunzatoare unor infractiuni mai grave;
|
ANS: A
155. Cand se consuma infractiunea de obicei?
a.
|
in momentul terminarii
primei actiuni;
|
b.
|
in momentul ultimei
repetari a faptei incriminate;
|
c.
|
in momentul in care s-au
epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului;
|
ANS: B
156. Care sunt conditiile necesare pentru
existenta infractiunii continuate?
a.
|
existenta unei
pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp;
|
b.
|
faptuitorii sa nu se
cunoasca;
|
c.
|
actiunile sau
inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai multor
infractiuni.
|
ANS: A
157. Care sunt formele unitatii naturale de
infractiune?
a.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continuata si infractiunea deviata;
|
b.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continuata si infractiunea continua;
|
c.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continua si infractiunea deviata;
|
ANS: C
158.
Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod
ilegal?
a.
|
o infractiune continua;
|
b.
|
o infractiune
continuata;
|
c.
|
o infractiune colectiva;
|
ANS: A
159. Care este data savarsirii unei infractiuni
continue?
a.
|
momentul cand se comite
actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie
penala;
|
b.
|
momentul
la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala;
|
c.
|
momentul in care s-a
produs rezultatul;
|
ANS: B
160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?
a.
|
in momentul producerii
rezultatului;
|
b.
|
in momentul incetarii
actiunii/inactiunii infractionale;
|
c.
|
coincide cu momentul
consumarii infractiunii;
|
ANS: B
161. Care este momentul in raport cu care se
aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue?
a.
|
momentul consumarii
infractiunii;
|
b.
|
momentul epuizarii
activitatii infractionale;
|
c.
|
momentul producerii
rezultatului;
|
ANS: B
162.
Care
sunt formele unitatii legale de infractiune?
a.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continua si infractiunea deviata;
|
b.
|
infractiunea complexa,
infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
c.
|
infractiunea complexa,
infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
ANS: C
163.
Cand
se considera ca o infractiune este infractiune continuata?
a.
|
atunci cand
actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective, se
prelungeste in timp, in
chip natural, chiar dupa momentul consumarii;
|
b.
|
atunci cand o persoana
savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta
fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata
definitiv pentru vreuna
din ele;
|
c.
|
atunci cand o persoana
savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi
rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni;
|
ANS: C
164. Care este data la care se considera
savarsita infractiunea continuata?
a.
|
aceea a comiterii primei
actiuni sau inactiuni;
|
b.
|
aceea a efectuarii celei
de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate;
|
c.
|
aceea a comiterii
ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate;
|
ANS: C
165. In raport cu care moment al infractiunii
continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?
a.
|
data comiterii ultimei
actiuni sau inactiuni;
|
b.
|
momentul consumarii
infractiunii continuate;
|
c.
|
data la care s-a produs
rezultatul;
|
ANS: A
166. Care este momentul in raport cu care se
aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a.
|
momentul consumarii
infractiunii;
|
b.
|
data comiterii ultimei
actiuni sau inactiuni;
|
c.
|
momentul producerii rezultatului;
|
ANS: B
167. Care este momentul consumarii infractiunii
progresive?
a.
|
momentul epuizarii
rezultatului;
|
b.
|
momentul
prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale
specifice laturii obiective;
|
c.
|
momentul incetarii
ultimei actinuii sau inactiuni;
|
ANS: A
168. Care este momentul care se ia in calcul
pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni
continuate?
a.
|
momentul consumarii
infractiunii;
|
b.
|
data savarsirii
infractiunii;
|
c.
|
data epuizarii
infractiunii;
|
ANS: A
169.
Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?
a.
|
numai atunci cand in
continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care
constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;
|
b.
|
cand in continutul sau
intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau
inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;
|
c.
|
cand elementul material
al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi
imprejurare;
|
ANS: B
170. Care este obiectul juridic al infractiunii
complexe?
a.
|
numai un obiect juridic
principal;
|
b.
|
numai un obiect juridic
secundar;
|
c.
|
un obiect juridic
principal si un obiect juridic secundar;
|
ANS: C
171. Carei infractiuni ii este data denumirea
de infractiune progresiva?
a.
|
acelei infractiuni a
carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii, . corespunzator unei anumite infractiuni,
se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin
agravarea urmarii
produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei
infractiuni mai grave;
|
b.
|
acelei infractiuni a
carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii se
prelungeste in timp,
pana la interventia unei forte care pune capat acelei activitati
infractionale;
|
c.
|
acelei infractiuni care
produce consecinte grave si foarte grave;
|
ANS: A
172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc,
infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?
a.
|
o infractiune continua;
|
b.
|
o infractiune
continuata;
|
c.
|
o infractiune de obicei;
|
ANS: C
173. Care sunt formele sub care se poate
prezenta concursul de infractiuni?
a.
|
concursul represiv si
concursul preventiv;
|
b.
|
concursul real si
concursul formal;
|
c.
|
concursul
conventional si concursul neconventional;
|
ANS: B
174. Care sunt sistemele sanctionatorii
cunoscute pentru concursul de infractiuni?
a.
|
sistemul cumulului aritmetic,
sistemul absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ;
|
b.
|
sistemul cumulului
aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic;
|
c.
|
sistemul progresiei
geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul aditionarii pedepselor;
|
ANS: B
175. Care este sistemul sanctionator pentru
concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?
a.
|
sistemul
cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
|
b.
|
sistemul absorbtiei
pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;
|
c.
|
sistemul cumulului
juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
|
ANS: C
176. Care sunt formele sau modalitatile
recidivei?
a.
|
recidiva dupa condamnare
si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva
mare si recidiva mica;
|
b.
|
recidiva generala si
recidiva colectiva, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si
recidiva mica;
|
c.
|
recidiva dupa condamnare
si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva
mare si recidiva mica
|
ANS: C
177. Sub ce forme sau modalitati apare
recidiva?
a.
|
recidiva temporara si
recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva
teritoriala si recidiva internationala;
|
b.
|
recidiva relativa si
recidiva absoluta, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva
teritoriala si recidiva internationala;
|
c.
|
recidiva temporara si
recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva
teritoriala si recidiva internationala ;
|
ANS: A
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de
infractiuni?
a.
|
sa existe o condamnare
definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior;
|
b.
|
infractorul sa comita
din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o infractiune
anterioara;
|
c.
|
existenta
unui concurs de infractiuni.
|
ANS: A
179. Care sunt formele pluralitatii de
infractiuni?
a.
|
participatia penala,
concursul de infractiuni si recidiva;
|
b.
|
concursul de
infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara;
|
c.
|
concursul de
infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala;
|
ANS: B
180. Cand exista concurs de infractiuni?
a.
|
numai atunci cand doua
sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de
aceeasi persoana;
|
b.
|
numai atunci cand doua
sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de
aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna
din ele;
|
c.
|
atunci cand doua sau mai
multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin
actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost
condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
|
ANS: C
181. Cand exista concurs real de infractiuni?
a.
|
atunci cand o actiune
sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele
constitutive ale
aceleiasi infractiuni;
|
b.
|
atunci cand o actiune
sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele
constitutive ale unor
infractiuni diferite;
|
c.
|
atunci cand mai multe
infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele;
|
ANS: C
182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:
a.
|
atunci cand mai multe
infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna din ele;
|
b.
|
atunci cand o actiune
sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care
a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele
constitutive a mai
multor infractiuni;
|
c.
|
atunci cand o actiune
sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care
a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive
ale
aceleiasi infractiuni;
|
ANS: B
183. Cum se va aplica pedeapsa principala in
caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu
inchisoare?
a.
|
se aplica pedeapsa mai
grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
|
b.
|
se aplica pedeapsa cea
mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest
maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani
inchisoare;
|
c.
|
se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la
maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga
un spor de pana la 7 ani inchisoare;
|
ANS: B
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz
de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea
si o pedeapsa cu amenda?
a.
|
se aplica pedeapsa
inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;
|
b.
|
se aplica pedeapsa
inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest
maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte;
|
c.
|
se aplica pedeapsa
inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la maximul general
prevazut de lege;
|
ANS: A
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce
constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista
recidiva?
a.
|
numai inainte de
inceperea executarii pedepsei;
|
b.
|
numai in timpul
executarii pedepsei;
|
c.
|
atat inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare
de evadare;
|
ANS: C
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a.
|
atunci cand dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de
sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie, inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar
pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de
un an;
|
b.
|
atunci cand dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune cu intentie,
inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii
acesteia, sau in stare
de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune
este inchisoarea mai
mare de un an;
|
c.
|
atunci cand dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de
un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie,
inainte de inceperea
executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de
evadare, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai
mare de sase luni;
|
ANS: A
187. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite de cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii?
a.
|
sa existe o hotarare de
condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa
inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata;
|
b.
|
sa existe o hotarare de
condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la
pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata;
|
c.
|
sa existe o hotarare de
condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata;
|
ANS: B
188. Cand exista recidiva postexecutorie?
a.
|
cand dupa executarea
unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din
nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de
un an;
|
b.
|
cand dupa executarea unei
pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 3
luni;
|
c.
|
cand dupa executarea
unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din
nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 6
luni;
|
ANS: A
189. Pentru existenta recidivei mari
postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o
condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:
a.
|
savarsirea unei
infractiuni din culpa sau intentionate;
|
b.
|
savarsirea numai cu
intentie a unei infractiuni;
|
c.
|
savarsirea unei
infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie;
|
ANS: C
190. Din ce este compus primul termen in cazul
micii recidive postcondamnatorie?
a.
|
din trei condamnari la
pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor
infractiuni
intentionate;
|
b.
|
din trei condamnari la
pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate;
|
c.
|
din trei condamnari
ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru
savarsirea unor infractiuni intentionate,
|
ANS: C
191. Ce este infractorul ?
a.
|
persoana
care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
|
b.
|
persoana
care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;
|
c.
|
persoana care are
calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.
|
ANS: C
192. Care sunt formele pluralitatii de
infractori?
a.
|
pluralitatea naturala
(necesara), pluralitatea constituita (legala), pluralitatea ocazionala
(participatia penala);
|
b.
|
pluralitatea constituita
(legala), pluralitatea artificiala (facultativa), pluralitatea ocazionala
(participatia penala) ;
|
c.
|
pluralitatea ocazionala
(participatia penala), pluralitatea de obicei (obisnuinta), pluralitatea
artificiala (facultativa);
|
ANS: A
193. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?
a.
|
existenta unei grupari
de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul
infractiunilor planuite;
|
b.
|
existenta unor conditii
de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;
|
c.
|
faptele sa fie savarsite
la anumite intervale de timp;
|
ANS: A
194. Care sunt felurile participatiei penale?
a.
|
participatia
proprie si participatia improprie;
|
b.
|
participatie legala si
participatie naturala;
|
c.
|
participatia
obiectiva si participatia subiectiva;
|
ANS: A
195. Care sunt conditiile necesare pentru
existenta participatiei penale?
a.
|
fapta sa fie savarsita
din culpa;
|
b.
|
sa se fi savarsit o
fapta prevazuta de legea penala;
|
c.
|
faptele sa fi fost
savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei rezolutii unice;
|
ANS: B
196. Care sunt formele participatiei penale
propriu-zise sau perfecte?
a.
|
autoratul sau
coautoratul, instigarea, complicitatea;
|
b.
|
instigarea,
complicitatea, tainuirea;
|
c.
|
complicitatea,
participatia subiectiva, tainuirea.
|
ANS: A
197. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite
in coautorat?
a.
|
infractiunile omisive,
infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un subiect calificat;
|
b.
|
infractiunile cu autor
unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei;
|
c.
|
infractiunile
progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat, infractiunile cu
intentie directa;
|
ANS: A
198. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?
a.
|
sa existe cel putin doi
subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);
|
b.
|
sa fie savarsite cel
putin doua infractiuni de catre instigat;
|
c.
|
instigatorul sa
actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
|
ANS: A
199. Care sunt principalele forme ale
complicitatii?
a.
|
complicitatea legala si
complicitatea naturala;
|
b.
|
complicitatea
anterioara si complicitatea concomitenta;
|
c.
|
complicitatea obiectiva
si complicitatea subiectiva;
|
ANS: B
200. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti,
astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?
a.
|
sa se fi inceput
executia faptei de catre autor;
|
b.
|
participantul sa fi
intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest lucru nu s-a
realizat intrucat autorul nu a acceptat;
|
c.
|
interventia
participantului care determina neconsumarea infractiunii sa aiba loc dupa
descoperirea faptei.
|
ANS: A
201. Care sunt cele doua modalitati de
realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?
a.
|
modalitatea intentie si
culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie;
|
b.
|
modalitatea intentie si
culpa si modalitatea culpa si intentie;
|
c.
|
modalitatea intentie si
culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie;
|
ANS: A
202.
Cui ii este specifica contributia directa si
nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
a.
|
instigatorului;
|
b.
|
coautorilor;
|
c.
|
complicelui;
|
ANS: B
203. Ce constituie fapta persoanei care promite
inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta,
dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a.
|
complicitate;
|
b.
|
nu are semnificatie
penala;
|
c.
|
este lipsita de pericol
social;
|
ANS: A
204. Ce constituie fapta persoanei care inainte
de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?
a.
|
infractiunea de
favorizare a infractorului;
|
b.
|
nu are semnificatie
penala;
|
c.
|
complicitate;
|
ANS: C
205. Carei forme de participatie penala ii este
specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti
cu aceeasi forma de vinovatie?
a.
|
participatiei improprii;
|
b.
|
complicitatii delict
distinct;
|
c.
|
participatiei proprii
(propriu-zise);
|
ANS: C
206. Carei forme de participatie penala ii este
specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi
participanti cu forme de vinovatie diferite?
a.
|
coautorilor;
|
b.
|
participatiei improprii;
|
c.
|
participatiei
ocazionale;
|
ANS: B
207.
Cum
trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2
C. pen.?
a.
|
material, direct,
imediat, injust si proportional;
|
b.
|
material, direct,
imediat si injust;
|
c.
|
material, direct si
injust;
|
ANS: B
208. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat
atacul in cazul legitimei aparari?
a.
|
celui care se apara sau
altei persoane;
|
b.
|
celui care se apara sau
altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important;
|
c.
|
celui care se apara,
altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;
|
ANS: C
209. Ce pune in pericol atacul in cazul
legitimei aparari?
a.
|
pune in pericol persoana
sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
|
b.
|
pune in pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
|
c.
|
pune in pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul
obstesc;
|
ANS: B
210. Ce este legitima aparare?
a.
|
o cauza care inlatura
raspunderea penala;
|
b.
|
o cauza care inlatura
executarea pedepsei;
|
c.
|
o cauza care inlatura in mod direct
caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
211. Ce este starea de necesitate?
a.
|
este o cauza care in mod
direct inlatura caracterul penal al faptei;
|
b.
|
este o cauza care
inlatura raspunderea penala;
|
c.
|
este o cauza care
inlatura executarea pedepsei;
|
ANS: A
212. Cine se afla in stare de necesitate?
a.
|
acela care
savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care
nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa,
a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;
|
b.
|
acela care savarseste
fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol
iminent care nu putea fi
inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun
important al sau ori al altuia sau un interes public;
|
c.
|
acela care savarseste
fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care nu putea
fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a
altuia;
|
ANS: B
213. Cum trebuie sa fie pericolul pentru
existenta starii de necesitate?
a.
|
iminent, inevitabil si sa
ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
|
b.
|
iminent, imediat si
injust;
|
c.
|
direct, imediat, injust
si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
|
ANS: A
214. In ce consta temeiul admiterii starii de
necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
in aceea ca fapta
prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social;
|
b.
|
in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei
in legea penala;
|
c.
|
n aceea ca fapta nu este savarsita cu
vinovatie;
|
ANS: C
215. De ce fapta prevazuta de legea penala
savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?
a.
|
este o fapta socialmente
utila;
|
b.
|
nu este savarsita cu
vinovatie;
|
c.
|
se considera ca echivaleaza cu neprevederea
ei in legea penala;
|
ANS: B
216. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
a.
|
caracterul penal al
faptei;
|
b.
|
raspunderea penala;
|
c.
|
executarea pedepsei;
|
ANS: A
217. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se
ameninta in cazul constrangerii morale?
a.
|
iminent;
|
b.
|
grav;
|
c.
|
imediat;
|
ANS: B
218. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de
legea penala pentru a exista cazul fortuit?
a.
|
datorata neprevederii de
catre acesta a rezultatului socialmente periculos;
|
b.
|
consecinta unei
imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;
|
c.
|
consecinta unei
comportari imprudente;
|
ANS: B
219. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul
savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al
faptei?
a.
|
faptuitorul trebuie sa
fie bolnav mintal sau toxicoman;
|
b.
|
faptuitorul trebuie sa
fie intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante;
|
c.
|
faptuitorul trebuie sa
fie alienat mintal;
|
ANS: C
220. Cui trebuie sa se datoreze starea de
incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura
caracterul penal al faptei)?
a.
|
consumului de alcool;
|
b.
|
unei boli nervoase;
|
c.
|
alienatiei mintale ori
altei cauze;
|
ANS: C
221. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza
care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?
a.
|
voluntara si completa;
|
b.
|
accidentala si completa;
|
c.
|
preordinata;
|
ANS: B
222. Ce este starea de betie completa si
accidentala?
a.
|
o circumstanta
atenuanta;
|
b.
|
o circumstanta
agravanta;
|
c.
|
o cauza care inlatura
caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
223. Ce constituie starea de betie accidentala,
incompleta?
a.
|
o cauza care inlatura
infractiunea;
|
b.
|
o circumstanta
agravanta;
|
c.
|
de regula, o
circumstanta atenuanta;
|
ANS: C
224. Care sunt categoriile de minori care nu
raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?
a.
|
minorii care nu au
implinit varsta de 14 ani;
|
b.
|
minorii care nu au
implinit varsta de 15 ani;
|
c.
|
minorii care nu au
implinit varsta de l8 ani;
|
ANS: A
225. In ce conditii minorii ce au depasit
varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de
legea penala, raspund penal?
a.
|
intotdeauna raspund
penal;
|
b.
|
nu raspund penal;
|
c.
|
raspund penal numai daca
au savarsit faptele cu discernamant;
|
ANS: C
226. Cand exista eroarea de fapt?
a.
|
faptuitorul in momentul
savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o
infractiune;
|
b.
|
faptuitorul in momentul
savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite
consecinte grave;
|
c.
|
faptuitorul in momentul
savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul
penal al faptei?
a.
|
legitima aparare, starea
de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala;
|
b.
|
starea de necesitate,
constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ;
|
c.
|
constrangerea fizica si
constrangerea morala, amnistia, gratierea ;
|
ANS: A
228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul
penal al faptei?
a.
|
cazul fortuit,
iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita);
|
b.
|
iresponsabilitatea,
prescriptia raspunderii penale, gratierea;
|
c.
|
starea de necesitate,
constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia
|
ANS: A
229. Care sunt cauzele care inlatura caracterul
penal al faptei?
a.
|
iresponsabilitatea,
prescriptia raspunderii penale, gratierea;
|
b.
|
eroarea de fapt, eroarea
de drept, prescriptia raspunderii penale;
|
c.
|
minoritatea
faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt;
|
ANS: C
230. Cum se clasifica cauzele care inlatura
caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale
infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?
a.
|
cauzele care privesc
pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc
vinovatia;
|
b.
|
cauzele care privesc
pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei,
cauzele care privesc vinovatia;
|
c.
|
cauzele care
privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care
privesc prevederea in legea penala a faptei;
|
ANS: A
231. Care sunt conditiile privitoare la atac ce
trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?
a.
|
atacul sa fie direct,
material, imediat;
|
b.
|
atacul sa fie material,
indirect, just;
|
c.
|
atacul sa fie indirect,
legal, imediat;
|
ANS: A
232. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau
imediat ?
a.
|
real, obiectiv si pe
cale sa se desfasoare;
|
b.
|
obiectiv, ilegal,
indirect;
|
c.
|
subiectiv, just, sa presupuna ca este pe cale sa se
desfasoare;
|
ANS: A
233. Cine se afla in stare de necesitate?
a.
|
acela care savarseste
fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat
impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in
pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general;
|
b.
|
acela care savarseste
fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente,
viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta,
incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;
|
c.
|
acela care savarseste
fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat
altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun
important al sau sau al altuia ori un interes general;
|
ANS: C
234. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?
a.
|
sa se comita o fapta
prevazuta de legea penala;
|
b.
|
sa existe o constrangere
asupra psihicului unei persoane;
|
c.
|
constrangerii sa i se
poata opune o existenta eficace din partea victimei;
|
ANS: A
235. Cum mai este denumita constrangerea
fizica?
a.
|
amenintare;
|
b.
|
caz fortuit;
|
c.
|
forta majora;
|
ANS: C
236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite
pentru existenta constrangerii morale?
a.
|
sa existe o actiune de
constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte
persoane ;
|
b.
|
constrangerii sa i se
poata opune o existenta eficace din partea victimei;
|
c.
|
pericolul grav cu care
este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu
sufere leziuni grave.
|
ANS: A
237. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru existenta cazului fortuit?
a.
|
fapta sa poata fi
prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale;
|
b.
|
fapta savarsita sa se
datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita
imprejurare care a produs rezultatul periculos;
|
c.
|
pericolul grav cu care
este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu
sufere leziuni grave.
|
ANS: B
238. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a.
|
fenomenele naturii;
|
b.
|
amenintarea;
|
c.
|
minoritatea.
|
ANS: A
239. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura
caracterul penal al faptei?
a.
|
fapta sa fie savarsita de un minor care nu
indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;
|
b.
|
minorul sa mai fi comis
o alta infractiune anterior;
|
c.
|
minoritatea
faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta
comisa.
|
ANS: A
240. Cum poate fi starea de betie, in functie
de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
a.
|
betia accidentala, betia
totala, betia provocata;
|
b.
|
betia involuntara, betia
fortuita, betia incompleta;
|
c.
|
betia fortuita, betia
accidentala, betia voluntara;
|
ANS: C
241. Cum poate fi betia dupa gradul de
intoxicatie cu alcool ori alte substante?
a.
|
betia accidentala si
betia voluntara;
|
b.
|
betia
completa si betia incompleta;
|
c.
|
betia simpla si betia
preordinata;
|
ANS: B
242. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea
de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
betie accidentala si
incompleta;
|
b.
|
betia voluntara si
incompleta;
|
c.
|
betie accidentala si
completa;
|
ANS: C
243. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de
obiectul asupra caruia poarta?
a.
|
eroare de fapt
principala si eroare de fapt secundara;
|
b.
|
eroare de fapt obiectiva
si eroare de fapt subiectiva;
|
c.
|
eroare de fapt
conventionala si eroare da fapt universala;
|
ANS: A
244. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii
care o determina?
a.
|
eroare esentiala si
eroare neesentiala;
|
b.
|
eroare prin ignoranta si
inducerea in eroare sau amagirea;
|
c.
|
eroare principala si
eroare secundara;
|
ANS: B
245. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de
posibilitatea de evitare a erorii?
a.
|
eroare principala si
eroare secundara;
|
b.
|
eroare esentiala si
eroare neesentiala;
|
c.
|
eroare vincibila
(inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);
|
ANS: C
246. Eroarea de drept inlatura caracterul penal
al faptei?
a.
|
uneori,
cand legea prevede expres;
|
b.
|
intotdeauna;
|
c.
|
niciodata.
|
ANS: C
247. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?
a.
|
sa se comita o
infractiune din culpa;
|
b.
|
in momentul comiterii
faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta
vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al
faptei respective sau o circumstanta agravanta;
|
c.
|
eroarea de fapt sa se
datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
|
ANS: B
248. Care sunt conditiile privitoare la
actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de
necesitate?
a.
|
actiunea de salvare sa
fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii
corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes
general;
|
b.
|
fapta sa fie savarsita
de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta
pericolul;
|
c.
|
actiunea de salvare sa
fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).
|
ANS: A
249. Care sunt conditiile ce trebuie
indeplinite pentru existenta starii de betie?
a.
|
faptuitorul sa fie in
stare de betie chiar si incompleta;
|
b.
|
starea de betie in care
se afla faptuitorul sa fie voluntara;
|
c.
|
starea de betie sa fie
accidentala si completa, adica provocata independent de vointa faptuitorului;
|
ANS: C
250. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a.
|
starea maladiva a unei
persoane;
|
b.
|
amenintarea;
|
c.
|
legitima aparare
|
ANS: A