Drept penal, partea generala I - grile
MULTIPLE
CHOICE
1. Care sunt principalele
caracteristici ale dreptului penal
roman?
a.
|
dreptul penal roman
este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului
romanesc alaturi de alte ramuri de drept;
|
b.
|
dreptul penal exista
fara a avea legatura cu alte ramuri de drept;
|
c.
|
dreptul penal nu are o structura unitara,
dispozitiile acestuia fiind independente unele fata de altele;
|
ANS: A
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al
Romaniei?
a.
|
2004;
|
b.
|
2005
|
c.
|
1969;
|
ANS: C
3. Sub ce denumire mai este
cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?
a.
|
drept criminal;
|
b.
|
drept judiciar;
|
c.
|
drept infractional;
|
ANS: A
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul
penal, ca instrument al politicii generale,
le indeplineste?
a.
|
asigurarea mijloacelor de prevenire a
criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea
faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile
prevazute de lege;
|
b.
|
realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri
de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea
realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;
|
c.
|
cercetarea
comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita fapte
antisociale
|
ANS: A
5. Care sunt cele mai cunoscute
scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
a.
|
Scoala Ardeleana,
Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale;
|
b.
|
Scoala pozitivista, Scoala
apararii sociale, Scoala clasica.
|
c.
|
Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala
simbolista
|
ANS: B
6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?
a.
|
orientarea
cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre
persoana infractorului;
|
b.
|
cercetarea
influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia
infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia
|
c.
|
umanizarea pedepselor si a regimului de executare
a pedepselor privative de libertate;
|
ANS: C
7. Care sunt principiile de baza
ale Scolii pozitiviste?
a.
|
imaginea clasica a
omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si
liber sa aleaga intre bine si rau;
|
b.
|
egalitatea in fata legii penale;
|
c.
|
umanizarea pedepselor si a regimului de executare
a pedepselor privative de libertate
|
ANS: A
8. Care sunt principiile de baza care guverneaza
Scoala apararii sociale?
a.
|
protejarea societatii impotriva criminalitatii
trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze
delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode
curative si educative);
|
b.
|
limitarea stricta a sferei de incidenta a
liberarii conditionate
|
c.
|
infractorul este
subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.
|
ANS: A
9. Care sunt principiile de baza care guverneaza
curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?
a.
|
comportamentul infractional trebuie primeze in
fata justitiei si nu actul incriminat;
|
b.
|
imaginea clasica a
omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si
liber sa aleaga intre bine si rau
|
c.
|
sporirea severitatii pedepselor si limitarea
posibilitatilor de individualizare judiciara
|
ANS: C
10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal
roman?
a.
|
George Antoniu si
Vintila Dongoroz;
|
b.
|
Ion
Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu;
|
c.
|
Ion Tanoviceanu si
Vintila Dongoroz.
|
ANS: C
11. Cand a aparut primul Cod penal
roman?
a.
|
1862;
|
b.
|
1877;
|
c.
|
1865;
|
ANS: C
12. Care sunt principiile care
guverneaza Codul penal roman de la 1865?
a.
|
responsabilitatea morala a infractorului;
|
b.
|
introducerea masurilor de siguranta si a
masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse;
|
c.
|
introducerea pedepsei cu moartea
|
ANS: A
13. Codul penal roman de la 1937
mai era denumit:
a.
|
Codul penal Alexandru Ioan Cuza;
|
b.
|
Codul penal Mihai I;
|
c.
|
Codul penal Carol al II-lea;
|
ANS: C
14.
Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a.
|
umanizarea pedepsei;
|
b.
|
responsabilitatea morala a infractorului
|
c.
|
introducerea de pedepse mai aspre;
|
ANS: C
15.
Care sunt expresiile
latine care guverneaza principiul legalitatii?
a.
|
nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege,
nullum judicium sine lege;
|
b.
|
nullum crimen sine
lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona;
|
c.
|
nullum poena sine
lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine lege
|
ANS: A
16. In ce consta principiul
umanismului legii penale?
a.
|
intreaga
reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale
omului;
|
b.
|
intreaga activitate in domeniul dreptului penal
trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea;
|
c.
|
intreaga
reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii
faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de
cei care savarsesc asemenea fapte;
|
ANS: A
17. In ce consta principiul
conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?
a.
|
asigurarea
prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin
constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
|
b.
|
reprezinta o
garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu
se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;
|
c.
|
constituie o activitate de aparare a intereselor
fundamentale ale omului;
|
ANS: B
18. In ce consta principiul individualizarii
sanctiunilor de drept penal?
a.
|
presupune luarea in considerare a intereselor
fundamentale ale omului;
|
b.
|
reprezinta o
garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni,
nu se poate antrena raspunderea unei persoane;
|
c.
|
presupune stabilirea
si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei
savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a
acestuia
|
ANS: C
19. In ce consta principiul
personalitatii raspunderii penale?
a.
|
presupune stabilirea
si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei
savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a
acestuia;
|
b.
|
asigura prevenirea
faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de
cei care savarsesc asemenea fapte;
|
c.
|
contine regula
potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o
anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei
obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta
interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.
|
ANS: C
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?
a.
|
toate normele
juridice, indiferent de natura lor;
|
b.
|
legile speciale
nepenale cu dispozitii penale;
|
c.
|
cutuma;
|
ANS: B
21. Ce fel de lege este
Constitutia Romaniei?
a.
|
legea fundamentala;
|
b.
|
o lege penala;
|
c.
|
o lege civila;
|
ANS: A
22. Care este structura normei penale generale?
a.
|
ipoteza, concluzia, sanctiuna;
|
b.
|
ipoteza, cuprinsul, dispozitia;
|
c.
|
ipoteza, dispozitia, sanctiuna;
|
ANS: C
23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?
a.
|
o operatiune
logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are
drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;
|
b.
|
o operatiune logica
ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care
sunt variabile;
|
c.
|
o activitate
stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al
legilor;
|
ANS: A
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica
sau legala a legii penale?
a.
|
Presedintele tarii in momentul in care promulga o
lege;
|
b.
|
legiuitorul, in momentul in care adopta o
lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni,
expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;
|
c.
|
organele judiciare, in momentul in care
realizeaza incadrarea juridica a faptei;
|
ANS: B
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau
doctrinala a legii penale?
a.
|
Guvernul Romaniei;
|
b.
|
instantele de judecata;
|
c.
|
oamenii de stiinta.
|
ANS: C
26.
Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a
legii?
a.
|
anterioara si posterioara;
|
b.
|
contextuala si posterioara;
|
c.
|
consensuala si multilaterala;
|
ANS: B
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa
metodele folosite?
a.
|
interpretare
literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare
geografica ;
|
b.
|
interpretare literala sau gramaticala,
interpretare rationala sau logica, interpretare istorica
|
c.
|
interpretare literala sau gramaticala,
interpretare geografica, interpretare istorica
|
ANS: B
28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in
cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?
a.
|
"a fortiori", "per a contrario", "reductio ad
absurdum";
|
b.
|
"a fortiori", "per a contrario", "nulum crimen
sine lege";
|
c.
|
"per a contrario", "reductio ad absurdum", "nulum
crimen sine lege".
|
ANS: A
29. Ce intelegeti prin zona
contigua a Romaniei?
a.
|
fasia de mare care
se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine, masurata de
la liniile de baza;
|
b.
|
spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra
teritoriului Romaniei;
|
c.
|
fasia de mare
adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la
distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;
|
ANS: C
30. In ce situatii, potrivit
principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe
teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?
a.
|
cand o infractiune este savarsita in totalitate
pe teritoriul tarii noastre;
|
b.
|
cand o infractiune este
savarsita de un cetatean roman in strainatate;
|
c.
|
cand o infractiune este savarsita la bordul unor
nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se
afla in porturi, in apele maritime interioare si in marea teritoriala a Romaniei;
|
ANS: A
31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in
spatiu?
a.
|
principiul personalitatii legii penale,
principiul ultraactivitatii legii penale, principiul realitatii legii penale;
|
b.
|
principiul
personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul
universalitatii legii penale
|
c.
|
principiul realitatii legii penale, principiul
retroactivitatii legii penale, principiul activitatii legii penale
|
ANS: B
32. Ce presupune principiul
activitatii legii penale?
a.
|
legea penala se
aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare;
|
b.
|
legea penala este
activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare;
|
c.
|
legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare;
|
ANS: B
33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi
penale?
a.
|
la data publicarii in Monitorul Oficial;
|
b.
|
la data promulgarii
de catre Presedinte;
|
c.
|
la 3 zile de la
publicarea in Monitorul Oficial;
|
ANS: C
34. Care este momentul initial al unei legi penale?
a.
|
momentul adoptarii
de catre Parlament;
|
b.
|
momentul aplicarii legii;
|
c.
|
momentul intrarii in vigoare.
|
ANS: C
35. Ce se intelege prin
retroactivitatea legii penale?
a.
|
aplicarea prevederilor unei legi penale si unei
fapte comise intre momentul edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii
respective;
|
b.
|
aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor
comise dupa iesirea din vigoare a legii respective;
|
c.
|
aplicarea prevederilor unei legi penale, a
efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii
respective.
|
ANS: C
36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care
legea penala retroactiveaza?
a.
|
poate fi retroactiva
legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite
fapte nu mai constituie infractiuni;
|
b.
|
legea penala temporara
|
c.
|
legea penala ordinara daca a fost declarata
constitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei;
|
ANS: A
37. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
a.
|
nu produce nici un
efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii
ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
b.
|
se va pronunta
scoaterea de sub urmarire penala
|
c.
|
se va pronunta achitarea;
|
ANS: B
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea
intervine dupa condamnarea definitiva?
a.
|
pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a
inceput executarea, aceasta va inceta;
|
b.
|
nu produce nici un
efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii
ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
c.
|
se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este
redusa la minimul special;
|
ANS: A
39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca
aceasta intervine in cursul judecatii?
a.
|
se va pronunta
scoaterea de sub urmarire penala;
|
b.
|
se va pronunta clasarea;
|
c.
|
se va pronunta achitarea;
|
ANS: C
40. Ce efecte produce legea de
dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si
complementare?
a.
|
este inlaturata raspunderea penala;
|
b.
|
nu produce nici un
efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii
ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;
|
c.
|
inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare,
in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare;
|
ANS: C
41. In cazul caror legi se aplica principiul
ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?
a.
|
legilor penale de dezincriminare;
|
b.
|
legilor penale extraordinare;
|
c.
|
legilor penale temporare;
|
ANS: C
42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina
legea penala mai favorabila?
a.
|
dupa conditiile de tragere la raspundere penala;
|
b.
|
dupa gravitatea faptei;
|
c.
|
dupa locul unde a fost
comisa fapta;
|
ANS: A
43. Ce conditii se cer intrunite
pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?
a.
|
faptuitorul sa fie
cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania;
|
b.
|
faptuitorul sa fie
cetatean roman sau strain dar cu domiciliul
sau resedinta in Romania;
|
c.
|
fapta sa fie comisa
pe teritoriului tarii;
|
ANS: A
44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu
pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?
a.
|
infractiunea sa fie
savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva
securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a
unei persoane juridice romane;
|
b.
|
fapta respectiva sa
fie savarsita cu intentie directa;
|
c.
|
infractorul sa fie
cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.
|
ANS: C
45. Ce conditii trebuie
indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?
a.
|
fapta sa fie
prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;
|
b.
|
fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
|
c.
|
infractiunea sa fie
savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman;
|
ANS: A
46. Ce fel de act este extradarea?
a.
|
administrativ, bilateral, politic;
|
b.
|
bilateral, juridic, civil;
|
c.
|
politic, juridic, bilateral;
|
ANS: C
47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe
care o are statul in realizarea acesteia?
a.
|
extradarea temporara
si extradare permanenta;
|
b.
|
extradare activa si
extradare pasiva;
|
c.
|
extradare generala
si extradare particulara;
|
ANS: B
48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?
a.
|
raporturile juridice penale reprezinta singura
modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal;
|
b.
|
raporturile juridice
penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu prin acord de
vointa;
|
c.
|
raporturile juridice
penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc prin acordul de
vointa a destinatarilor legii penale;
|
ANS: B
49. Care sunt subiectii raportului
juridic penal?
a.
|
doar statul si persoanele fizice;
|
b.
|
statul si persoanele
juridice, ca destinarari ai normei penale;
|
c.
|
statul, persoanele
fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
|
ANS: C
50. Intre ce parti se naste
raportul juridic penal adiacent?
a.
|
intre stat si
infractor;
|
b.
|
intre persoana
vatamata si infractor;
|
c.
|
intre organele
penale si infractor;
|
ANS: B
51. Care drepturi si obligatii
intra in continutul raportului juridic penal?
a.
|
dreptul
destinatarului legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul
unei norme penale;
|
b.
|
obligatia
destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute
de norma penala;
|
c.
|
dreptul
destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil;
|
ANS: B
52. Cand se naste raportul juridic
penal de conformare?
a.
|
din momentul intrarii in vigoare a normei cu
caracter penal;
|
b.
|
din momentul edictarii normei cu caracter penal;
|
c.
|
numai prin savarsirea infractiunii;
|
ANS: A
53. Cand se naste raportul juridic
penal de conflict ?
a.
|
in momentul in care este edictata o noua norma cu
caracter penal care o contrazice pe cea deja existenta;
|
b.
|
in momentul intrarii in vigoare a normei cu
caracter penal;
|
c.
|
prin si numai prin
savarsirea infractiunii.
|
ANS: C
54. In ce situatii se poate
produce stingerea raportului juridic penal de conflict?
a.
|
prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei
hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia
executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;
|
b.
|
prin pierderea
calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale;
|
c.
|
prin iesirea din
vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;
|
ANS: A
55. In ce situatii se poate
produce stingerea raportului juridic penal de conformare?
a.
|
prin decesul faptuitorului, prescriptia
executarii pedepsei, amnistie sau gratiere;
|
b.
|
prin savarsirea
faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;
|
c.
|
prin executarea
pedepsei;
|
ANS: B
56. Care sunt cele doua tipuri de
raporturi juridice penale?
a.
|
raporturi juridice penale de
conformare si raporturi juridice penale de conflict;
|
b.
|
raporturi juridic
penale interne si raporturi juridice penale externe;
|
c.
|
raporturi juridice
penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale;
|
ANS: A
57. Ce alcatuiesc totalitatea
raporturilor juridice penale?
a.
|
Codul penal al Romaniei;
|
b.
|
ordinea de drept
penal efectiva;
|
c.
|
ordinea de drept formala;
|
ANS: B
58. Cui revine constatarea
raportului juridic penal?
a.
|
organelor de politie;
|
b.
|
parchetelor;
|
c.
|
instantelor de judecata;
|
ANS: C
59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic
penal ?
a.
|
subiect dominant;
|
b.
|
subiect adiacent;
|
c.
|
subiect secundar;
|
ANS: A
60.
Care este intelesul juridic al notiunii de "fapte"?
a.
|
un simplu gand sau orice alt proces psihic
neexteriorizat care nu sunt percepute de simturile umane;
|
b.
|
un act, o actiune
sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este
susceptibila de a fi perceputa de simturile omului;
|
c.
|
acea modificare pe care evenimentele naturii sau
reactiile animalelor au produs-o sau puteau s-o produca, in lumea exterioara;
|
ANS: B
61. Care sunt factorii in functie de care pericolul
social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
valoarea sociala careia i se aduce atingere;
|
b.
|
gradul de pregatire
intelectuala a faptuitorului;
|
c.
|
antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
|
ANS: A
62. Care sunt factorii in functie de care pericolul
social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
persoana infractorului;
|
b.
|
gradul de pregatire
intelectuala a faptuitorului;
|
c.
|
antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
|
ANS: A
63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in
stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social ca
trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
pericol social simplu si pericol social complex;
|
b.
|
pericol social progresiv si pericol social
regresiv;
|
c.
|
pericol social generic sau abstract si pericol
social concret.
|
ANS: C
64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau
abstract?
a.
|
legiuitorul, in momentul in care fapta
periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;
|
b.
|
instanta de
judecata, cu prilejul judecarii faptei;
|
c.
|
organele de politie,
cu prilejul constatarii faptei;
|
ANS: A
65. Cine face evaluarea pericolului social concret?
a.
|
legiuitorul, in momentul in care fapta
periculoasa este incriminata de legea penala ca infractiune;
|
b.
|
instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii
faptei;
|
c.
|
procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului,
cand face incadrarea juridica a faptei;
|
ANS: B
66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie
indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei
infractiuni?
a.
|
fapta savarsita sa
aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa
nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor
sociale ocrotite prin incriminarea faptei;
|
b.
|
fapta sa nu fi fost
savarvita cu vinovatie;
|
c.
|
fapta sa fie
savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau
comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
|
ANS: A
67. Care sunt criteriile de care
trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la
evaluarea pericolului social concret al faptei?
a.
|
durata pedepsei
prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;
|
b.
|
atitudinea persoanei vatamate;
|
c.
|
scopul urmarit de faptuitor;
|
ANS: C
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca
trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
intentia directa sau
intentia indirecta;
|
b.
|
constiinta si vointa;
|
c.
|
usurinta sau neglijenta;
|
ANS: B
69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca
trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
intentia, culpa, intentia depasita;
|
b.
|
intentia, culpa, pedeapsa
|
c.
|
culpa, intentia depasita, pedeapsa
|
ANS: A
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a
vinovatiei?
a.
|
intentia mijlocita si intentia nemijlocita;
|
b.
|
intentia principala
si intentia secundara;
|
c.
|
intentia directa si intentia
indirecta.
|
ANS: C
71. Ce este intentia supravenita?
a.
|
intentia prin care vointa infractorului este
indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo de momentul in care sunt
realizate toate cerintele normei de incriminare;
|
b.
|
intentia prin care infractorul prevede
rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;
|
c.
|
intentia care se naste in momentul comiterii
faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat
cel initial.
|
ANS: C
72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care
este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?
a.
|
culpa cu prevedere
sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
|
b.
|
culpa pozitiva si
culpa negativa;
|
c.
|
culpa cu premeditare
si culpa spontana;
|
ANS: A
73. Ce cuprinde praeterintentia?
a.
|
intentia directa si
intentia indirecta, reunite;
|
b.
|
intentia si culpa, reunite;
|
c.
|
faptele cu un
pericol social redus;
|
ANS: B
74.
Care sunt formele pe care le imbraca
obiectul infractiunii?
a.
|
obiectul juridic
generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic universal
|
b.
|
obiectul juridic specific, obiectul juridic
universal, obiectul material sau obiectul direct ;
|
c.
|
obiectul juridic generic sau de grup, obiectul
juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ;
|
ANS: C
75. La ce serveste obiectul
juridic specific?
a.
|
sistematizarea infractiunilor in partea speciala
a dreptului penal;
|
b.
|
impartirea infractiunilor pe titluri;
|
c.
|
determinarea
individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.
|
ANS: C
76. Din ce este constituit
obiectul juridic complex al infractiunii ?
a.
|
obiectul juridic
principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
|
b.
|
obiectul juridic generic si obiectul juridic
specific;
|
c.
|
obiectul juridic material si obiectul juridic
imaterial;
|
ANS: A
77. Care sunt, potrivit doctrinei
penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
a.
|
subiect juridic
circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;
|
b.
|
subiect juridic
activ si subiect juridic pasiv;
|
c.
|
subiect juridic direct si subiect
juridic indirect;
|
ANS: B
78. Care sunt conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al
infractiunii?
a.
|
sa aiba implinita
varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa aiba libertate de vointa si actiune
|
b.
|
sa comita
infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa
manifeste libertate de vointa si actiune ;
|
c.
|
sa fie responsabila
din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie
|
ANS: A
79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund
penal?
a.
|
societatile
comerciale, statul, autoritatile publice;
|
b.
|
statul, autoritatile
publice, institutiile publice
|
c.
|
autoritatile
publice, institutiile publice, universitatile
|
ANS: B
80. Care sunt termenii sau
conditiile preexistente infractiunii?
a.
|
obiectul
infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii;
|
b.
|
latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
|
c.
|
elementul
material si urmarea imediata;
|
ANS: A
81.
Care sunt subiectii
infractiunii?
a.
|
subiectul principal
si subiectul secundar;
|
b.
|
subiectul simplu si
subiectul complex;
|
c.
|
subiectul activ si
subiectul pasiv;
|
ANS: C
82.
Care sunt
trasaturile esentiale ale infractiunii?
a.
|
latura obiectiva si
latura subiectiva;
|
b.
|
vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa;
|
c.
|
pericolul social al faptei, vinovatia si
prevederea faptei in legea penala;
|
ANS: C
83. Unde sunt prevazute faptele
care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?
a.
|
in legi penale si
hotarari ale guvernului;
|
b.
|
in legi speciale,
hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei;
|
c.
|
numai in legi penale;
|
ANS: C
84. Ce conditii trebuie sa
indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui
infractiune?
a.
|
sa fie o actiune sau o inactiune prin care se
aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp.;
|
b.
|
sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce
atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea
carora este necesara aplicarea unei pedepse;
|
c.
|
sa fie o actiune prin care se aduce atingere
uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia
este necesara aplicarea unei pedepse;
|
ANS: B
85. Cine face evaluarea concreta a
gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:
a.
|
instanta de judecata atunci cand solutioneaza
cauza penala;
|
b.
|
legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea
penala;
|
c.
|
administratia
locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat;
|
ANS: A
86. Ce fapta nu prezinta gradul de
pericol social al unei infractiuni?
a.
|
fapta prin care se
aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata;
|
b.
|
fapta savarsita care
este in mod vadit lipsita de importanta;
|
c.
|
fapta savarsita prin
care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este
lipsita de pericol social;
|
ANS: C
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
a.
|
numai factorul intelectiv sub forma prevederii
sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase;
|
b.
|
numai factorul volitiv care consta in vointa
subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate urmarile
socialmente periculoase;
|
c.
|
doi factori, respectiv factorul volitiv si
factorul intelectiv;
|
ANS: C
88. Cand exista vinovatie?
a.
|
cand actiunea sau
inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din
culpa;
|
b.
|
cand actiunea sau inactiunea care prezinta
pericol social este savarsita numai cu intentie;
|
c.
|
cand actiunea sau
inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si
praeterintentie;
|
ANS: A
89. Cand exista intentie directa,
ca forma a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce;
|
b.
|
faptuitorul, prevede
rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte;
|
c.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
|
ANS: B
90. Cand exista intentie indirecta
ca forma a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce;
|
b.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
|
c.
|
faptuitorul nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
ANS: B
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a
vinovatiei?
a.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
|
b.
|
faptuitorul nu
prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
c.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei,
ca acest rezultat nu se va produce;
|
ANS: C
92.
Cand xista
culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
|
b.
|
faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea lui;
|
c.
|
faptuitorul nu
prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;
|
ANS: A
93. Cand exista
praeterintentia ca forma a vinovatiei?
a.
|
in situatia in care faptuitorul nu prevede
rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1
prevada;
|
b.
|
in situatia in
care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste,
accepta producerea lui;
|
c.
|
in situatia in care
faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari
periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe
care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori
nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
|
ANS: C
94. Ce constitutie obiect juridic
al unei infractiuni?
a.
|
bunul sustras sau
distrus prin savarsirea faptei,
|
b.
|
valorile sociale
vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;
|
c.
|
obiectivul urmarit
de infractor prin savarsirea faptei;
|
ANS: B
95. Care sunt conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
a.
|
sa aiba varsta
minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
|
b.
|
sa aiba libertate de
vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
|
c.
|
sa aiba varsta
minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si
neconstransa asupra savarsirii infractiunii;
|
ANS: C
96. Cand este persoana juridica subiect activ al
infractiunii?
a.
|
infractiunea a fost
savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in
numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;
|
b.
|
infractiunea are
legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii
ori institutiei respective;
|
c.
|
se dovedeste in
sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes
patrimonial;
|
ANS: A
97. Cine este subiect pasiv
general al unei infractiuni?
a.
|
statul;
|
b.
|
persoana fizica sau juridica care a suferit raul
produs prin infractiune;
|
c.
|
numai persoana
juridica care a suferit un rau produs prin infractiune;
|
ANS: A
98. Din ce este format continutul
legal sau abstract al infractiunii?
a.
|
totalitatea elementelor, care, potrivit legii, ii
atribuie unei fapte caracter penal;
|
b.
|
totalitatea conditiilor cerute de lege
privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva a
infractiunii;
|
c.
|
totalitatea conditiilor cerute de lege cu
privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a infractiunii;
|
ANS: A
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei
infractiuni?
a.
|
obiectul si subiectii infractiunii;
|
b.
|
timpul si locul infractiunii;
|
c.
|
latura obiectiva si latura subiectiva a
infractiunii;
|
ANS: C
100. Sub ce forma se
poate manifesta elementul material al laturii obiective?
a.
|
vinovatiei;
|
b.
|
unei actiuni sau inactiuni;
|
c.
|
unei sanctiuni;
|
ANS: B
101. In ce consta
actiunea?
a.
|
intr-o interventie activa a infractorului;
|
b.
|
intr-o atitudine a
faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.;
|
c.
|
intr-o stare de pasivitate a infractorului;
|
ANS: A
102. In ce consta inactiunea
sau abstentiunea?
a.
|
intr-o interventie activa a infractorului;
|
b.
|
intr-o activitate periculoasa;
|
c.
|
intr-o atitudine a faptuitorului care nu face
ceva ce legea penala impune sa faca.
|
ANS: C
103. Ce
fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul
produs?
a.
|
infractiuni materiale
sau de rezultat;
|
b.
|
infractiuni de pericol;
|
c.
|
infractiuni de
atitudine;
|
ANS: A
104. Care sunt
elementele raportului de cauzalitate?
a.
|
elementul material;
|
b.
|
urmarea imediata;
|
c.
|
cauza si efectul;
|
ANS: C
105. Din
ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?
a.
|
mobilul faptei;
|
b.
|
scopul urmarit de faptuitor;
|
c.
|
actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.
|
ANS: C
106. In
ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?
a.
|
urmarile ce s-au produs prin activitatea
infractionala desfasurata;
|
b.
|
scopul pentru care s-a comis infractiunea;
|
c.
|
mobilul faptei;
|
ANS: A
107. In doctrina penala
sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce
teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub
denumirea de teza pluralista?
a.
|
teoria cauzei adecvate;
|
b.
|
teoria cauzei proxime;
|
c.
|
teoria echivalentei
conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;
|
ANS: C
108. Care este elementul
esential al laturii subiective?
a.
|
vinovatia;
|
b.
|
mobilul;
|
c.
|
scopul;
|
ANS: A
109. Ce intelegeti prin
latura subiectiva a unei infractiuni?
a.
|
activitatea persoanei fizice care, prin urmarile
ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de
normele dreptului penal;
|
b.
|
valoarea sociala si relatiile sociale create in
jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta
infractionala;
|
c.
|
atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din
elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul
fizic de executare.
|
ANS: C
110. Ce intelegeti prin
latura obiectiva a unei infractiuni?
a.
|
activitatea persoanei fizice care, prin urmarile
ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de
normele dreptului penal;
|
b.
|
atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din
elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul
fizic de executare;
|
c.
|
valoarea sociala si relatiile sociale create in
jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta
infractionala;
|
ANS: A
111. Cand o infractiune
are un continut agravat sau calificat?
a.
|
cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in
forma tipica;
|
b.
|
pe langa conditiile necesare pentru existenta ei
in configuratia tipica, cuprinde si
alte circumstante de agravare;
|
c.
|
este savarsita de un infractor recidivist;
|
ANS: B
112. Ce cuprinde latura
obiectiva a unei infractiuni?
a.
|
elementul material, vinovatia si raportul de
cauzalitate;
|
b.
|
elementul material, urmarea imediata si raportul
de cauzalitate;
|
c.
|
actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si
vinovatia;
|
ANS: B
113.
Ce se intelege prin
"verbum regens'?
a.
|
mobilul infractiunii;
|
b.
|
scopul infractiunii;
|
c.
|
elementul material al laturii obiective a
infractiunii;
|
ANS: C
114. Cum se
materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei
infractiuni?
a.
|
fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
|
b.
|
numai intr-un rezultat palpabil;
|
c.
|
in consecintele
subsecvente ale infractiunii;
|
ANS: A
115. In cazul caror
infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul
penal?
a.
|
infractiunilor formale;
|
b.
|
infractiunilor formale de atitudine;
|
c.
|
infractiunilor de
rezultat;
|
ANS: C
116.
Ce desemneaza
mobilul unei infractiuni?
a.
|
desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta,
pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii
unei infractiuni si care il determina sa o comita;
|
b.
|
desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin
savarsirea infractiunii;
|
c.
|
desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce
precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei;
|
ANS: A
117. Ce desemneaza scopul
savarsirii unei infractiuni?
a.
|
desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta,
pasiune) ce conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii
unei anumite infractiuni;
|
b.
|
desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea
faptei;
|
c.
|
desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce
precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei;
|
ANS: B
118. Care sunt cele doua
perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?
a.
|
perioada prezenta si perioada viitoare;
|
b.
|
perioada activa si perioada pasiva;
|
c.
|
perioada interna si perioada externa.
|
ANS: C
119. Care sunt
principalele forme ale infractiunii intentionate?
a.
|
actele pregatitoare (preparatorii), tentativa,
fapta consumata ;
|
b.
|
tentativa, complicitatea, fapta consumata ;
|
c.
|
complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa
|
ANS: A
120. Care sunt
principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul
savarsirii unei infractiuni?
a.
|
luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
|
b.
|
procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la
comiterea faptei;
|
c.
|
comiterea infractiunii;
|
ANS: B
121. Care sunt
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru
a putea fi considerate acte premergatoare?
a.
|
sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva,
capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
|
b.
|
actiunea inceputa sa fie intrerupta;
|
c.
|
sa existe legatura de cauzalitate intre decizia
de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune.
|
ANS: A
122. Cum pot fi actele
pregatitoare?
a.
|
cunoscute si necunoscute;
|
b.
|
materiale si morale;
|
c.
|
fiziologice si psihologice;
|
ANS: B
123. In cazul caror
infractiuni nu este posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile continuate;
|
b.
|
la infractiunile omisive;
|
c.
|
la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
|
ANS: B
124. Care sunt
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia
de actele premergatoare si de infractiunea consumata?
a.
|
sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva,
capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
|
b.
|
punerea in executare a hotararii infractionale;
|
c.
|
savarsirea infractiunii in functie de scopul
propus;
|
ANS: B
125. Care sunt
infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului
elementului material?
a.
|
infractiunile continue, infractiunile omisive,
infractiunile de obicei;
|
b.
|
infractiunile
continue, infractiunile omisive, infractiunile formale
|
c.
|
infractiunile de obicei, infractiunile savarsite
din culpa, infractiunile formale
|
ANS: A
126. Care sunt
infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului
subiectiv?
a.
|
infractiunile savarsite din culpa, infractiunile
savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie ;
|
b.
|
infractiunile savarsite cu intentie depasita,
infractiunile savarsite cu praeterintentie, infractiunile savarsite cu
intentie;
|
c.
|
infractiunile savarsite cu intentie,
infractiunile formale, infractiunile savarsite fara vointa
|
ANS: A
127. Care sunt
principalele forme ale tentativei?
a.
|
tentativa intrerupta, tentativa complexa,
tentativa improprie;
|
b.
|
tentativa perfecta, tentativa intrerupta,
tentativa improprie;
|
c.
|
tentativa complexa, tentativa vasta, tentativa improprie ;
|
ANS: B
128. Care sunt
conditiile desistarii?
a.
|
renuntarea la comiterea infractiunii sa fie
determinata de interventia unei alte persoane;
|
b.
|
renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze
pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa;
|
c.
|
renuntarea la comiterea infractiunii poate avea
loc si dupa descoperirea faptei;
|
ANS: B
129. Care sunt
conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei
infractiuni?
a.
|
impiedicarea producerii rezultatului sa fie
voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;
|
b.
|
impiedicarea producerii rezultatului poate sa
aiba loc si dupa descoperirea faptei;
|
c.
|
impiedicare producerii rezultatului sa se faca de
orice persoana care doreste sa-l ajute pe faptuitor.
|
ANS: A
130.
Cum este
incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
a.
|
pentru toate
infractiunile din Codul penal;
|
b.
|
doar pentru infractiunile grave si deosebit de
grave;
|
c.
|
numai atunci cand Codul penal prevede expres
acest lucru;
|
ANS: C
131. Ce faze cuprinde
perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?
a.
|
faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza
actelor de executare si faza urmarilor;
|
b.
|
faza actelor de pregatire, faza actelor de
executare si faza urmarilor;
|
c.
|
faza actelor de pregatire, faza tentativei si
faza infractiunii fapt consumat;
|
ANS: B
132.
Care este teza adoptata de Codul penal roman in
legatura cu regimul actelor preparatorii?
a.
|
teza incriminarii actelor preparatorii;
|
b.
|
teza neincriminarii actelor preparatorii;
|
c.
|
teza incriminarii doar a unor acte preparatorii;
|
ANS: B
133.
La ce infractiuni
nu este posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile savarsite cu praeterintentie;
|
b.
|
la infractiunile continuate;
|
c.
|
la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
|
ANS: A
134. Cand se realizeaza
tentativa perfecta?
a.
|
atunci cand faptuitorul executa in intregime
elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul
urmarit nu se produce;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul incepe executarea
elementului material al laturii obiective a
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii
executarea este intrerupta si nu poate fi dus
pana la capat;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul dispune de toate
conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa
se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos in care au fost
folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze;
|
ANS: A
135.
Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
a.
|
atunci cand faptuitorul executa in intregime
elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul
urmarit nu se produce;
|
b.
|
atunci cand
faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu
poate fi dusa pana la capat;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul desi dispune de toate
conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume,
totusi infractiunea nu se consuma, datorita
modului defectuos in care au fost folosite
mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
|
ANS: B
136. Cand se realizeaza
tentativa improprie?
a.
|
atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit
este apt sa produca rezultatul, dar in cazul
concret in raport de conditiile existente s-a
dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in
situatia cand obiectul material lipsea in mod
accidental din locul unde faptuitorul credea
ca se afla;
|
b.
|
atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea
infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca
rezultatul urmarit de faptuitor;
|
c.
|
atunci cand
infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita
faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;
|
ANS: C
137. Cand se realizeaza
tentativa relativ improprie?
a.
|
atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de
faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar
in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a
dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in
situatia cand obiectul material al infractiunii
lipsea in mod accidental din locul unde acesta
stia ca se afla;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul dispune de toate
conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce
vor fi folosite si al obiectului material al
infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si
totusi infractiunea nu se consuma datorita
modului defectuos in care au fost folosite
mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
|
c.
|
atunci cand imposibilitatea de consumare a
infractiunii este datorata mijlocului folosit
care prin natura lui nu era apt in nici o
imprejurare sa produca rezultatul urmarit de
faptuitor;
|
ANS: A
138. Cand se realizeaza
tentativa absolut improprie?
a.
|
atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit
este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile
existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in
situatia cand obiectul material lipsea in mod
accidental din locul unde faptuitorul credea
ca se afla;
|
b.
|
atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu
era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul executa in intregime
elementul material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul
urmarit nu se produce;
|
ANS: B
139. La ce infractiuni
nu poate exista tentativa?
a.
|
la infractiunile continuate;
|
b.
|
la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
|
c.
|
la infractiunile de executare prompta;
|
ANS: C
140. In cazul caror
infractiuni nu este posibila tentativa?
a.
|
in cazul infractiunii deviate;
|
b.
|
in cazul infractiunii de obicei;
|
c.
|
in cazul infractiunii continuate;
|
ANS: B
141. Cum se pedepseste
tentativa?
a.
|
la fel cu infractiunea consumata;
|
b.
|
cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului
si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara
ca minimul sa fie mai mic decat minimul
general al pedepsei;
|
c.
|
cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;
|
ANS: B
142. Ce categorii
de infractiuni sunt susceptibile de
forma fapt epuizat?
a.
|
infractiunile complexe;
|
b.
|
infractiunile deviate;
|
c.
|
infractiunile continue;
|
ANS: C
143. Ce categorii
de infractiuni sunt susceptibile de
forma fapt epuizat?
a.
|
infractiunile deviate;
|
b.
|
infractiunile continuate;
|
c.
|
infractiunile complexe;
|
ANS: B
144.
Cand nu se
pedepseste tentativa?
a.
|
numai atunci cand
faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai
inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere;
|
b.
|
atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte
de descoperirea faptei producerea
rezultatului;
|
c.
|
atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie
ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;
|
ANS: C
145. Cum este
incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,
a.
|
pentru toate infractiunile din Codul penal;
|
b.
|
doar pentru infractiunile grave si deosebit de
grave;
|
c.
|
numai atunci cand Codul penal prevede expres
acest lucru;
|
ANS: C
146. Cand nu este
posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
|
b.
|
la infractiunile continuate;
|
c.
|
la infractiunile savarsite din culpa;
|
ANS: C
147. Care sunt cele trei
tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de
natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al
infractiunii?
a.
|
infractiunea simpla, infractiunea continua,
infractiunea deviata
|
b.
|
infractiunea continua, infractiunea deviata,
infractiunea de obicei ;
|
c.
|
infractiunea continuata, infractiunea
progresiva, infractiunea complexa;
|
ANS: A
148. Care sunt cele
patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?
a.
|
infractiunea continuata, infractiunea complexa,
infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
b.
|
infractiunea simpla, infractiunea continua,
infractiunea deviata;
|
c.
|
infractiunea regresiva, infractiunea de obicei,
infractiunea continua;
|
ANS: A
149.
In ce moduri poate fi
savarsita infractiunea deviata?
a.
|
a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea
penala interzice mai putin, va interzice si mai mult si invers
|
b.
|
aberatio ictus si error in personam (greseala
faptuitorului sau eroarea faptuitorului)
|
c.
|
ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii
identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica
|
ANS: B
150.
Care sunt cele doua categorii de
unitate de infractiune?
a.
|
unitate naturala si unitate artificiala de
infractiune;
|
b.
|
unitate conventionala si unitate neconventionala
de infractiune;
|
c.
|
unitate naturala si unitate legala de
infractiune;
|
ANS: C
151. Cu
ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:
a.
|
culpa;
|
b.
|
intentie depasita (preaterintentie
|
c.
|
intentie.
|
ANS: C
152. Care este data
savarsirii infractiunii continuate?
a.
|
data inceperii savarsirii infractiunii;
|
b.
|
data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
c.
|
data savarsirii urmatoarei infractiuni;
|
ANS: B
153. Ce este
infractiunea complexa?
a.
|
infractiunea al carei rezultat obtinut dupa
momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica
in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
|
b.
|
infractiunea care se realizeaza prin repetarea
faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o
obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;
|
c.
|
infractiunea in al carei continut intra, ca
element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau
inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
|
ANS: C
154. Ce este
infractiunea continuata ?
a.
|
infractiunea prin care o persoana savarseste, la
diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte,
continutul aceleiasi infractiuni;
|
b.
|
infractiunea in al carei continut intra, ca element
constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune
care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala;
|
c.
|
infractiunea al carei rezultat obtinut dupa
momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica
in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
|
ANS: A
155. Cand se consuma
infractiunea de obicei?
a.
|
in momentul terminarii primei actiuni;
|
b.
|
in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
|
c.
|
in momentul in care s-au epuizat doua sau mai
multa actiuni ale faptuitorului;
|
ANS: B
156. Care sunt
conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?
a.
|
existenta unei pluralitati de actiuni sau
inactiuni savarsite la diferite intervale de timp;
|
b.
|
faptuitorii sa nu se cunoasca;
|
c.
|
actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte,
fiecare in parte, continutul mai multor infractiuni.
|
ANS: A
157. Care sunt formele
unitatii naturale de infractiune?
a.
|
infractiunea simpla, infractiunea continuata si
infractiunea deviata;
|
b.
|
infractiunea simpla, infractiunea continuata si
infractiunea continua;
|
c.
|
infractiunea simpla, infractiunea continua si
infractiunea deviata;
|
ANS: C
158.
Ce fel de
infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?
a.
|
o infractiune continua;
|
b.
|
o infractiune continuata;
|
c.
|
o infractiune colectiva;
|
ANS: A
159. Care este data
savarsirii unei infractiuni continue?
a.
|
momentul cand se comite actiunea/inactiunea care
dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala;
|
b.
|
momentul la care a
incetat actiunea/inactiunea infractionala;
|
c.
|
momentul in care s-a produs rezultatul;
|
ANS: B
160. Cand se epuizeaza o
infractiune continua?
a.
|
in momentul producerii rezultatului;
|
b.
|
in momentul incetarii actiunii/inactiunii
infractionale;
|
c.
|
coincide cu momentul consumarii infractiunii;
|
ANS: B
161. Care este momentul
in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei
infractiuni continue?
a.
|
momentul consumarii infractiunii;
|
b.
|
momentul epuizarii activitatii infractionale;
|
c.
|
momentul producerii rezultatului;
|
ANS: B
162.
Care sunt formele
unitatii legale de infractiune?
a.
|
infractiunea simpla, infractiunea continua si
infractiunea deviata;
|
b.
|
infractiunea complexa, infractiunea continua,
infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
c.
|
infractiunea complexa, infractiunea continuata,
infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
ANS: C
163.
Cand se considera ca o
infractiune este infractiune continuata?
a.
|
atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza
elementul material al laturii obiective, se
prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa
momentul consumarii;
|
b.
|
atunci cand o persoana savarseste la diferite
intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte
continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata
definitiv pentru vreuna din ele;
|
c.
|
atunci cand o persoana savarseste la diferite
intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;
|
ANS: C
164. Care este data la
care se considera savarsita infractiunea continuata?
a.
|
aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni;
|
b.
|
aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau
inactiuni din componenta infractiunii
continuate;
|
c.
|
aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
din componenta infractiunii continuate;
|
ANS: C
165. In raport cu care
moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a
raspunderii penale?
a.
|
data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
b.
|
momentul consumarii infractiunii continuate;
|
c.
|
data la care s-a produs rezultatul;
|
ANS: A
166. Care este momentul
in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsiriiunei
infractiuni continuate?
a.
|
momentul consumarii infractiunii;
|
b.
|
data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
c.
|
momentul
producerii rezultatului;
|
ANS: B
167. Care este momentul
consumarii infractiunii progresive?
a.
|
momentul epuizarii rezultatului;
|
b.
|
momentul prin care se savarsesc
actiunile prin care se realizeaza elementele materiale specifice laturii
obiective;
|
c.
|
momentul incetarii ultimei actinuii sau
inactiuni;
|
ANS: A
168. Care este momentul
care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii
unei infractiuni continuate?
a.
|
momentul consumarii infractiunii;
|
b.
|
data savarsirii infractiunii;
|
c.
|
data epuizarii infractiunii;
|
ANS: A
169.
Cand se considera
ca o infractiune este infractiune complexa?
a.
|
numai atunci cand in continutul sau intra ca
element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o
fapta prevazuta de legea penala;
|
b.
|
cand in continutul sau intra ca element
constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care
constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;
|
c.
|
cand elementul material al laturii obiective se
repeta de mai multe ori in aceeasi
imprejurare;
|
ANS: B
170. Care este obiectul
juridic al infractiunii complexe?
a.
|
numai un obiect juridic principal;
|
b.
|
numai un obiect juridic secundar;
|
c.
|
un obiect juridic principal si un obiect juridic
secundar;
|
ANS: C
171. Carei infractiuni
ii este data denumirea de infractiune progresiva?
a.
|
acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa
ce a atins momentul consumarii,. corespunzator unei anumite infractiuni, se
amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin
agravarea urmarii produse, fie prin producerea de
noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave;
|
b.
|
acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa
ce a atins momentul consumarii se
prelungeste in timp, pana la interventia unei
forte care pune capat acelei activitati
infractionale;
|
c.
|
acelei infractiuni care produce consecinte grave
si foarte grave;
|
ANS: A
172. Ce fel de
infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?
a.
|
o infractiune continua;
|
b.
|
o infractiune continuata;
|
c.
|
o infractiune de obicei;
|
ANS: C
173. Care
sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
a.
|
concursul represiv si concursul preventiv;
|
b.
|
concursul real si concursul formal;
|
c.
|
concursul conventional
si concursul neconventional;
|
ANS: B
174. Care sunt sistemele
sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?
a.
|
sistemul cumulului aritmetic, sistemul
absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ;
|
b.
|
sistemul cumulului aritmetic, sistemul
absorbtiei, sistemul cumulului juridic;
|
c.
|
sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului
juridic, sistemul aditionarii pedepselor;
|
ANS: B
175. Care este sistemul
sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal
roman?
a.
|
sistemul cumulului
aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
|
b.
|
sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea
pedepsei celei mai grave;
|
c.
|
sistemul cumulului juridic sau sistemul
contopirii pedepselor.
|
ANS: C
176. Care sunt formele
sau modalitatile recidivei?
a.
|
recidiva dupa condamnare si recidiva dupa
executare, recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva mare si recidiva
mica;
|
b.
|
recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva
generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica;
|
c.
|
recidiva dupa condamnare si recidiva dupa
executare, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva
mica
|
ANS: C
177. Sub ce forme sau
modalitati apare recidiva?
a.
|
recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva
relativa si recidiva absoluta, recidiva teritoriala si recidiva
internationala;
|
b.
|
recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva
absoluta si recidiva cumulata, recidiva teritoriala si recidiva
internationala;
|
c.
|
recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva
absoluta si recidiva cumulata, recidiva teritoriala si recidiva
internationala ;
|
ANS: A
178. Ce presupune
pluralitatea intermediara de infractiuni?
a.
|
sa existe o condamnare definitiva a infractorului
pentru o infractiune savarsita anterior;
|
b.
|
infractorul sa comita din nou o infractiune,
inainte de a fi fost condamnat pentru o infractiune anterioara;
|
c.
|
existenta unui concurs de
infractiuni.
|
ANS: A
179. Care sunt formele
pluralitatii de infractiuni?
a.
|
participatia penala, concursul de infractiuni si
recidiva;
|
b.
|
concursul de infractiuni, recidiva si
pluralitatea intermediara;
|
c.
|
concursul de infractiuni, recidiva si
pluralitatea naturala;
|
ANS: B
180. Cand exista concurs
de infractiuni?
a.
|
numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni
au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana;
|
b.
|
numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni
au fost savarsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte
de a fi condamnata definitiv pentru vreuna
din ele;
|
c.
|
atunci cand doua sau mai multe infractiuni au
fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni
distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru
vreuna dintre ele;
|
ANS: C
181. Cand exista concurs
real de infractiuni?
a.
|
atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita
de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs, intruneste elementele
constitutive ale aceleiasi infractiuni;
|
b.
|
atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita
de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs, intruneste elementele
constitutive ale unor infractiuni diferite;
|
c.
|
atunci cand mai multe infractiuni au fost
savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv
pentru vreuna din ele;
|
ANS: C
182. Cand exista concurs
ideal de infractiuni:
a.
|
atunci cand mai multe infractiuni au fost
savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele;
|
b.
|
atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de
aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai
multor infractiuni;
|
c.
|
atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de
aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale
aceleiasi infractiuni;
|
ANS: B
183. Cum se va aplica
pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a
stabilit numai pedepse cu inchisoare?
a.
|
se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un
spor de pana la 5 ani inchisoare;
|
b.
|
se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi
sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator
se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
|
c.
|
se aplica
pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar
cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7
ani inchisoare;
|
ANS: B
184. Cum se aplica
pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a
stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a.
|
se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate
adauga amenda in totul sau in parte;
|
b.
|
se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi
sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator
se poate adauga amenda in totul sau in parte;
|
c.
|
se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate
adauga amenda sporita pana la maximul general prevazut de lege;
|
ANS: A
185. Cand trebuie
savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei
postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
a.
|
numai inainte de inceperea executarii pedepsei;
|
b.
|
numai in timpul executarii pedepsei;
|
c.
|
atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;
|
ANS: C
186. Cand exista
recidiva postcondamnatorie?
a.
|
atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei
hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu
intentie, inainte de inceperea executarii
pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege
pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de un an;
|
b.
|
atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei
hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase
luni, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune cu intentie, inainte de inceperea
executarii pedepsei, in timpul executarii
acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru a doua infractiune
este inchisoarea mai mare de un an;
|
c.
|
atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei
hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie,
inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii acesteia, sau in stare de
evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a
doua infractiune este inchisoarea mai
mare de sase luni;
|
ANS: A
187. Cand exista
recidiva postexecutorie?
a.
|
cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea
mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de un an;
|
b.
|
cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea
mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 3 luni;
|
c.
|
cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea
mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 6 luni;
|
ANS: A
188. Pentru existenta
recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1
reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata
din:
a.
|
savarsirea unei infractiuni din culpa sau
intentionate;
|
b.
|
savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni;
|
c.
|
savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie
cu praeterintentie;
|
ANS: C
189. Din ce este compus
primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?
a.
|
din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de
pana la un an, pentru savarsirea unor
infractiuni intentionate;
|
b.
|
din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de
pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate;
|
c.
|
din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa
inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate,
|
ANS: C
190. Ce este
infractorul ?
a.
|
persoana care a
savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
|
b.
|
persoana care a ajutat
la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;
|
c.
|
persoana care are calitatea de subiect de drept
si care raspunde penal.
|
ANS: C
191. Care
sunt formele pluralitatii de infractori?
a.
|
pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea
constituita (legala), pluralitatea ocazionala (participatia penala);
|
b.
|
pluralitatea constituita (legala), pluralitatea
artificiala (facultativa), pluralitatea ocazionala (participatia penala) ;
|
c.
|
pluralitatea ocazionala (participatia penala),
pluralitatea de obicei (obisnuinta), pluralitatea artificiala (facultativa);
|
ANS: A
192. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite
sau legale?
a.
|
existenta unei grupari de doua sau mai multe
persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;
|
b.
|
existenta unor conditii de timp si de loc cu
privire la savarsirea infractiunii;
|
c.
|
faptele sa fie savarsite la anumite intervale de
timp;
|
ANS: A
193. Care sunt felurile
participatiei penale?
a.
|
participatia proprie
si participatia improprie;
|
b.
|
participatie legala si participatie naturala;
|
c.
|
participatia obiectiva
si participatia subiectiva;
|
ANS: A
194. Care sunt
conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?
a.
|
fapta sa fie savarsita din culpa;
|
b.
|
sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea
penala;
|
c.
|
faptele sa fi fost savarsite de catre o singura
persoana, in realizarea unei rezolutii unice;
|
ANS: B
195. Care sunt formele
participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
a.
|
autoratul sau coautoratul, instigarea,
complicitatea;
|
b.
|
instigarea, complicitatea, tainuirea;
|
c.
|
complicitatea, participatia subiectiva,
tainuirea.
|
ANS: A
196. Care sunt
infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
a.
|
infractiunile omisive, infractiunile cu autor
unic, infractiunile ce presupun un subiect calificat;
|
b.
|
infractiunile cu autor unic, infractiunile
progresive, infractiunile de obicei;
|
c.
|
infractiunile progresive, infractiunile ce
presupun un subiect calificat, infractiunile cu intentie directa;
|
ANS: A
197. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a
participatiei penale?
a.
|
sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii
(instigatorul si instigatul);
|
b.
|
sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de
catre instigat;
|
c.
|
instigatorul sa actioneze numai cu intentie
depasita sau din culpa.
|
ANS: A
198. Care sunt
principalele forme ale complicitatii?
a.
|
complicitatea legala si complicitatea naturala;
|
b.
|
complicitatea anterioara
si complicitatea concomitenta;
|
c.
|
complicitatea obiectiva si complicitatea
subiectiva;
|
ANS: B
199. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei
infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui
cauza de nepedepsire?
a.
|
sa se fi inceput executia faptei de catre autor;
|
b.
|
participantul sa fi intervenit pentru a impiedica
consumarea faptei dar acest lucru nu s-a realizat intrucat autorul nu a
acceptat;
|
c.
|
interventia participantului care determina
neconsumarea infractiunii sa aiba loc dupa descoperirea faptei.
|
ANS: A
200. Care sunt cele doua
modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal
roman?
a.
|
modalitatea intentie si culpa si modalitatea
intentie si lipsa de vinovatie;
|
b.
|
modalitatea intentie si culpa si modalitatea
culpa si intentie;
|
c.
|
modalitatea intentie si culpa si modalitatea
lipsa de vinovatie si intentie;
|
ANS: A
201.
Cui ii este specifica contributia directa si
nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
a.
|
instigatorului;
|
b.
|
coautorilor;
|
c.
|
complicelui;
|
ANS: B
202. Ce constituie fapta
persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile
provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a.
|
complicitate;
|
b.
|
nu are semnificatie penala;
|
c.
|
este lipsita de pericol social;
|
ANS: A
203. Ce constituie fapta
persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il
va favoriza?
a.
|
infractiunea de favorizare a infractorului;
|
b.
|
nu are semnificatie penala;
|
c.
|
complicitate;
|
ANS: C
204. Carei forme de
participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea
penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?
a.
|
participatiei improprii;
|
b.
|
complicitatii delict distinct;
|
c.
|
participatiei proprii (propriu-zise);
|
ANS: C
205. Carei forme de
participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea
penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?
a.
|
coautorilor;
|
b.
|
participatiei improprii;
|
c.
|
participatiei ocazionale;
|
ANS: B
206.
Cum trebuie sa fie
atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a.
|
material, direct, imediat, injust si
proportional;
|
b.
|
material, direct, imediat si injust;
|
c.
|
material, direct si injust;
|
ANS: B
207. Impotriva cui
trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
a.
|
celui care se apara sau altei persoane;
|
b.
|
celui care se apara sau altei persoane, unui
interes obstesc sau unui bun important;
|
c.
|
celui care se apara, altei persoane sau impotriva
unui interes obstesc;
|
ANS: C
208. Ce pune in pericol
atacul in cazul legitimei aparari?
a.
|
pune in pericol persoana sau drepturile celui
atacat ori interesul obstesc;
|
b.
|
pune in pericol grav persoana sau drepturile
celui atacat ori interesul obstesc;
|
c.
|
pune in pericol grav persoana sau drepturile
celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc;
|
ANS: B
209. Ce este legitima aparare?
a.
|
o cauza care inlatura raspunderea penala;
|
b.
|
o cauza care inlatura executarea pedepsei;
|
c.
|
o cauza
care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
210. Ce este starea de
necesitate?
a.
|
este o cauza care in mod direct inlatura
caracterul penal al faptei;
|
b.
|
este o cauza care inlatura raspunderea penala;
|
c.
|
este o cauza care inlatura executarea pedepsei;
|
ANS: A
211. Cine se afla in
stare de necesitate?
a.
|
acela care savarseste fapta
prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care nu poate fi
inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau
un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;
|
b.
|
acela care savarseste fapta prevazuta de legea
penala pentru a salva de la un pericol
iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata,
integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau ori al altuia
sau un interes public;
|
c.
|
acela care savarseste fapta prevazuta de legea
penala pentru a salva de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel,
viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia;
|
ANS: B
212. Cum trebuie sa fie
pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a.
|
iminent, inevitabil si sa ameninte una din
valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
|
b.
|
iminent, imediat si injust;
|
c.
|
direct, imediat, injust si sa ameninte una din
valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
|
ANS: A
213. In ce consta
temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal
al faptei?
a.
|
in aceea ca fapta prevazuta de legea penala
savarsita nu prezinta pericol social;
|
b.
|
in aceea ca fapta
desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;
|
c.
|
n aceea ca
fapta nu este savarsita cu vinovatie;
|
ANS: C
214. De ce fapta
prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie
infractiune?
a.
|
este o fapta socialmente utila;
|
b.
|
nu este savarsita cu vinovatie;
|
c.
|
se
considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;
|
ANS: B
215. Ce se inlatura prin
constrangerea morala?
a.
|
caracterul penal al faptei;
|
b.
|
raspunderea penala;
|
c.
|
executarea pedepsei;
|
ANS: A
216. Cum trebuie sa fie
pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?
a.
|
iminent;
|
b.
|
grav;
|
c.
|
imediat;
|
ANS: B
217. Cum trebuie sa fie
fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?
a.
|
datorata neprevederii de catre acesta a
rezultatului socialmente periculos;
|
b.
|
consecinta unei imprejurari care nu putea fi
prevazuta de acesta;
|
c.
|
consecinta unei comportari imprudente;
|
ANS: B
218. Cum trebuie sa fie
faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa
inlature caracterul penal al faptei?
a.
|
faptuitorul trebuie sa fie bolnav mintal sau
toxicoman;
|
b.
|
faptuitorul trebuie sa fie intoxicat cronic prin
alcool, stupefiante sau alte asemenea substante;
|
c.
|
faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;
|
ANS: C
219. Cui trebuie sa se
datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care
inlatura caracterul penal al faptei)?
a.
|
consumului de alcool;
|
b.
|
unei boli nervoase;
|
c.
|
alienatiei mintale ori altei cauze;
|
ANS: C
220. Cum trebuie sa fie
betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in
aceasta stare?
a.
|
voluntara si completa;
|
b.
|
accidentala si completa;
|
c.
|
preordinata;
|
ANS: B
221. Ce este starea de
betie completa si accidentala?
a.
|
o circumstanta atenuanta;
|
b.
|
o circumstanta agravanta;
|
c.
|
o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
222. Ce constituie
starea de betie accidentala, incompleta?
a.
|
o cauza care inlatura infractiunea;
|
b.
|
o circumstanta agravanta;
|
c.
|
de regula, o circumstanta atenuanta;
|
ANS: C
223. Care sunt
categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei
fapte prevazute de legea penala?
a.
|
minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;
|
b.
|
minorii care nu au implinit varsta de 15 ani;
|
c.
|
minorii care nu au implinit varsta de l8 ani;
|
ANS: A
224. In ce conditii
minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care
savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
a.
|
intotdeauna raspund penal;
|
b.
|
nu raspund penal;
|
c.
|
raspund penal numai daca au savarsit faptele cu
discernamant;
|
ANS: C
225. Cand exista eroarea
de fapt?
a.
|
faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a
cunoscut ca acea fapta constituie o
infractiune;
|
b.
|
faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a
prevazut ca se vor produce anumite
consecinte grave;
|
c.
|
faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a
cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde
caracterul penal al faptei;
|
ANS: C
226. Care sunt cauzele
care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
legitima aparare, starea de necesitate,
constrangerea fizica si constrangerea morala;
|
b.
|
starea de necesitate, constrangerea fizica si
constrangerea morala, amnistia ;
|
c.
|
constrangerea fizica si constrangerea morala,
amnistia, gratierea ;
|
ANS: A
227. Care sunt cauzele
care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia
accidentala (fortuita);
|
b.
|
iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii
penale, gratierea;
|
c.
|
starea de necesitate, constrangerea fizica si
constrangerea morala, amnistia
|
ANS: A
228. Care sunt cauzele
care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii
penale, gratierea;
|
b.
|
eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia
raspunderii penale;
|
c.
|
minoritatea faptuitorului, betia accidentala
(fortuita), eroarea de fapt;
|
ANS: C
229. Cum se clasifica
cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor
esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?
a.
|
cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care
privesc pericolul social, cauzele care privesc vinovatia;
|
b.
|
cauzele care privesc pericolul social, cauzele
care privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc
vinovatia;
|
c.
|
cauzele care privesc vinovatia,
cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care privesc prevederea
in legea penala a faptei;
|
ANS: B
230. Care sunt
conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei
aparari?
a.
|
atacul sa fie direct, material, imediat;
|
b.
|
atacul sa fie material, indirect, just;
|
c.
|
atacul sa fie indirect, legal, imediat;
|
ANS: A
231. Cum trebuie sa fie
atacul iminent sau imediat ?
a.
|
real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;
|
b.
|
obiectiv, ilegal, indirect;
|
c.
|
subiectiv, just,
sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;
|
ANS: A
232. Cine se afla in
stare de necesitate?
a.
|
acela care savarseste fapta pentru a inlatura un
atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau
impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul general;
|
b.
|
acela care savarseste fapta pentru a respinge
patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau
prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc
imprejmuit tinand de acestea;
|
c.
|
acela care savarseste fapta pentru a salva de la
un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea
corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al
altuia ori un interes general;
|
ANS: C
233. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?
a.
|
sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
|
b.
|
sa existe o constrangere asupra psihicului unei
persoane;
|
c.
|
constrangerii sa i se poata opune o existenta
eficace din partea victimei;
|
ANS: A
234. Cum mai este
denumita constrangerea fizica?
a.
|
amenintare;
|
b.
|
caz fortuit;
|
c.
|
forta majora;
|
ANS: C
235. Care
sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?
a.
|
sa existe o actiune de constrangere savarsita de
o persoana asupra psihicului unei alte persoane ;
|
b.
|
constrangerii sa i se poata opune o existenta
eficace din partea victimei;
|
c.
|
pericolul grav cu care este amenintata persoana
sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
|
ANS: A
236. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?
a.
|
fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar
acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale;
|
b.
|
fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau
inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs
rezultatul periculos;
|
c.
|
pericolul grav cu care este amenintata persoana
sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
|
ANS: B
237. Care este sursa
imprejurarilor fortuite?
a.
|
fenomenele naturii;
|
b.
|
amenintarea;
|
c.
|
minoritatea.
|
ANS: A
238. Care sunt
conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept
cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
fapta sa
fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a
raspunde penal;
|
b.
|
minorul sa mai fi comis o alta infractiune
anterior;
|
c.
|
minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in
momentul judecarii lui pentru fapta comisa.
|
ANS: A
239. Cum poate fi starea
de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in
stare de betie?
a.
|
betia accidentala, betia totala, betia provocata;
|
b.
|
betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta;
|
c.
|
betia fortuita, betia accidentala, betia
voluntara;
|
ANS: C
240. Cum poate fi betia
dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?
a.
|
betia accidentala si betia voluntara;
|
b.
|
betia completa si
betia incompleta;
|
c.
|
betia simpla si betia preordinata;
|
ANS: B
241. Cum trebuie sa fie
betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul
penal al faptei?
a.
|
betie accidentala si incompleta;
|
b.
|
betia voluntara si incompleta;
|
c.
|
betie accidentala si completa;
|
ANS: C
242. Cum poate fi
eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
a.
|
eroare de fapt principala si eroare de fapt
secundara;
|
b.
|
eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt
subiectiva;
|
c.
|
eroare de fapt conventionala si eroare da fapt
universala;
|
ANS: A
243. Cum poate fi
eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
a.
|
eroare esentiala si eroare neesentiala;
|
b.
|
eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau
amagirea;
|
c.
|
eroare principala si eroare secundara;
|
ANS: B
244. Cum poate fi
eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?
a.
|
eroare principala si eroare secundara;
|
b.
|
eroare esentiala si eroare neesentiala;
|
c.
|
eroare vincibila (inlaturabila) si eroare
invincibila (neinlaturabila);
|
ANS: C
245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al
faptei?
a.
|
uneori, cand legea
prevede expres;
|
b.
|
intotdeauna;
|
c.
|
niciodata.
|
ANS: C
246. Care sunt
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru
inlaturarea caracterului penal al faptei?
a.
|
sa se comita o
infractiune din culpa;
|
b.
|
in momentul
comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit
existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul
penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;
|
c.
|
eroarea de fapt sa
se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
|
ANS: B
247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de
salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
a.
|
actiunea de salvare
sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii
corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes
general;
|
b.
|
fapta sa fie
savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a
infrunta pericolul;
|
c.
|
actiunea de salvare
sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari
etc.).
|
ANS: A
248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite
pentru existenta starii de betie?
a.
|
faptuitorul sa fie
in stare de betie chiar si incompleta;
|
b.
|
starea de betie in care se afla faptuitorul sa
fie voluntara;
|
c.
|
starea de betie sa
fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa
faptuitorului;
|
ANS: C
249. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a.
|
starea maladiva a unei persoane;
|
b.
|
amenintarea;
|
c.
|
legitima aparare
|
ANS: A