Drept penal - partea generala, grile

INTREBARI

1.     Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal?

A)   dreptul penal este constituit dintr-o totalitate de norme juridice care reglementeaza o anumita sfera de relatii sociale si care are un anumit continut normativ;

B)    drptul penal depinde de toate celelalte ramuri de drept: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul comercial, dreptul financiar, dreptul familiei etc.;

C)    dreptul penal are o structura unitara, iar dispozitiile acestuia, cuprinse atat in partea generala cat si in partea speciala, se completeaza reciproc si sunt indisolubil legate unele de altele;

D)   normele dreptului penal stabilesc faptele care sunt considerate infractiuni, conditiile de tragere la raspundere a persoanelor care le savarsesc, precum si sanctiunile care urmeaza sa fie aplicate daca acestea sunt incalcate.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

2.     Cand a fost adoptat noul Cod penal al Romaniei?

a)     29 iunie 2004;

b)     30 iunie 2005

c)      17 ianuarie 1969;

d)     23 august 1990.

3.     Infractiunile prevazute de noul Cod penal al Romaniei se impart in:

a)     crime, delicte si contraventii;

b)     delicte si contraventii;

c)      crime si delicte;

d)     infractiuni simpe, infractiuni complexe si abateri disciplinare.

4.     Ce intelegeti prin crime, in acceptiunea noului Cod penal al Romaniei?

a)     faptele ilicite penale pe care legea le sanctioneaza cu inchisoare stricta;

b)     infractiunile stricte pe care legea le sanctioneaza cu inchisoare stricta de la 10 la 15 ani;

c)      faptele ilicite penale pe care legea le sanctioneaza cu cele mai grave pedepse pricipale, respectiv detentiunea pe viata sau detentiunea severa de la 15 la 30 de ani;

d)     infractiunile foarte grave pe care legea penala le sanctioneaza cu pedeapsa cu moartea.

5.     Ce intelegeti prin delicte, in acceptiunea noului Cod penal al Romaniei?

A)   faptele ilicite penale pe care legea le pedepseste cu pedepse privative de libertate mai usoare, respectiv inchisoare stricta intre un an si 15 ani;

B)    faptele ilicite penale pe care legea le pedepseste cu inchisoare intre 15 zile si un an;

C)    faptele ilicite penale pe care legea le pedepseste cu pedepse neprivative de libertate, respectiv amenda sub forma zilelor-amenda intre 5 si 360 de zile si munca in folosul comunitatii, intre 100 si 500 de ore;

D)   faptele ilicite penale pe care legea le pedepseste cu detentiunea severa de la 1 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      B+C+D;

d)     A+B+D.

6.     Dreptul penal, ca instrument al politicii generale, indeplineste urmatoarele functii sau sarcini:

A)   asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;

B)    realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;

C)    asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale, prin protejarea acestora de catre dreptul penal;

D)   asigurarea unui cadru legal de realizare a functiei de aparare sociala, care presupune incriminarea in legea penala a faptelor periculoase pentru valorile sociale precum si a sanctiunilor pe care organele statului le pot lua in cazul incalcarii lor.

a)     A+B+C;

b)     B+C+D;

c)      A+C+D;

d)     A+B+D.

7.     Stiinta dreptului penal roman studiaza:

A)   normele si institutiile dreptului penal, in complexitatea si dinamismul lor;

B)    legaturile care exista intre stiintele juridice si intre normele de drept, ca parti ale sistemelor de drept;

C)    comportamentul cetatenilor unui stat, care nu sunt inclinati sa comita fapte penale ilicite;

D)   legile de evolutie ale fenomenului juridico-penal, cauzele care determina luarea, modificarea sau disparitia din dreptul pozitiv a normelor si institutiilor dreptului penal.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     C+B+D.

8.     Care sunt metodele de studiu utilizate de stiinta dreptului penal?

A)   metode generale si particulare;

B)    metode simple si complexe;

C)    metode logice si istorice;

D)   studiul de caz si experimentul.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

9.     Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?

A)   Scoala Ardeleana;

B)    Scoala pozitivista;

C)    Scoala apararii sociale

D)   Scoala clasica

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

10.  Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?

A)   orientarea cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum si spre persoana infractorului;

B)    legalitatea infractiunilor si pedepselor;

C)    umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

D)   raspunderea penala personala si subiectiva intemeiata pe savarsirea infractiunii cu vinovatia legal stabilita a infractorului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

11.  Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?

A)   imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;

B)    egalitatea in fata legii penale;

C)    cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia;

D)   individualizarea pedepsei de catre justitie in functie de personalitatea infractorului si de cauzele concrete care au determinat comiterea infractiunii.

a)     A+B+C;

b)     B+C+D;

c)      A+C+D;

d)     A+B+D.

12.  Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?

A)   protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);

B)    resocializarea va fi o consecinta a umanizarii legislatiei penale, fundamentata pe cunoasterea stiintifica a fenomenului infractional si a personalitatii delincventului;

C)    promoveaza o politica penala prioritar preventiva, care are drept obiect resocializarea infractorului;

D)   infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

13.  Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?

A)   comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;

B)    renuntarea la masurile alternative inchisorii;

C)    limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate;

D)   sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare juridica.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

14.  Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal?

a)     George Antoniu si Vintila Dongoroz;

b)     Ion Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu;

c)      Vespasian Pelle si Rodica Mihaela Stanoiu;

d)     Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz.

15.  Cand a aparut primul Cod penal roman?

a)     1862;

b)     1877;

c)      1865;

d)     1837.

16.  Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

a)     responsabilitatea morala a infractorului;

b)     introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse;

c)      legalitatea infractiunii si a pedepsei;

d)     vinovatia, ca temei esential pentru pedeapsa.

17.  Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:

A)   Codul penal Alexandru Ioan Cuza;

B)    Codul penal Mihai I;

C)    Codul penal Carol al II-lea;

D)   Codul penal brancovenesc.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

18.  Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?

A)   umanizarea pedepsei;

B)    introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse;

C)    introducerea de pedepse mai aspre;

D)   introducerea pedepsei cu moartea.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

19.  Care sunt principalele noutati juridice pe care le aduce noul Cod penal al Romaniei?

A)   imparte infractiunile in crime si delicte;

B)    introduce pedeapsa zilelor amenda sau munca in folosul comunitatii;

C)    sporeste pedepsele pentru infractiunile de pericol;

D)   introduce pedeapsa confiscarii averii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

20.  Principiul legalitatii este guvernat de urmatoarele expresii latine:

A)   nullum crimen sine lege;

B)    nullum crimen sine persona;

C)    nullum poena sine lege;

D)   nullum judicium sine lege.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

21.  In ce consta principiul umanismului legii penale?

a)     intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;

b)     intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in conformitate cu legea;

c)      intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

d)     intreaga reglementare penala functioneaza ca o garantie a libertatii pesoanei deoarece, fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane.

22.  In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?

a)     asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

b)     reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;

c)      constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului;

d)     presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia.

23.  In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?

a)     presupune luarea in considerare a intereselor fundamentale ale omului;

b)     reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infractiuni, nu se poate antrena raspunderea unei persoane;

c)      presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal inf unctie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia;

d)     asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte.

24.  In ce consta principiul personalitatii legii penale?

a)     reprezinta o garantie a libertatii persoanei, intucat fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala a  unei persoane;

b)     presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea de indreptare a acestuia;

c)      asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;

d)     contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.

25.  Care sunt izvoarele dreptului penal?

A)   toate normele juridice, indiferent de natura lor;

B)    legile speciale nepenale cu dispozitii penale;

C)    tratatele si conventiile internationale ratificate;

D)   legile penale complinitoare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

26.  Constitutia Romaniei este:

a)     o lege fundamentala

b)     o lege penala;

c)      o lege civila;

d)     o lege ordinara.

27.  Legile penale se clasifica in:

A)   legi penale generale si legi penale speciale;

B)    legi penale cu durata nedeterminata si legi penale temporare;

C)    legi penale obligatorii si legi penale facultative;

D)   legi penale ordinare si legi penale exceptionale.

a)     A+B;

b)     A+B+C;

c)      A+B+D;

d)     A+C+D.

28.  Care este structura normei penale speciale?

a)     ipoteza, concluzie, sanctiune;

b)     ipoteza, cuprins, dispozitie;

c)      ipoteza, dispozitie, sanctiune;

d)     ipoteza, cuprins, sanctiune.

29.  Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

a)     o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;

b)     o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile;

c)      o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor;

d)     o activitate desfasurata de organele penale prin care se apara legalitatea si se asigura egalitatea tuturor persoanelor in fata legii.

30.  Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

a)     aplicarea prevederilor legale infractiunilor savarsite cat timp legea penala respectiva se afla in vigoare;

b)     aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii respective;

c)      aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din vigoare a legii respective;

d)     aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective.

31.  Care sunt situatiile in care legea penala retroactiveaza?

A)   legile penale de dezincriminare;

B)    legea interpretativa, care realizeaza corp comun cu legea interpretata;

C)    legea penala in continutul careia se prevede expres ca aceasta urmeaza sa se aplice si unor fapte savarsite anterior intrarii sale in vigoare, chiar daca legea noua este mai grava;

D)   legile care prevad masuri de siguranta si educative.

a)     A+B+C;

b)     A+B+C+D;

c)      B+C+D;

d)     A+D.

32.  Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine inainte de a se fi pronuntat condamnarea?

A)   nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

B)    se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala sau se va clasa cauza, daca legea de dezincriminare intervine in cursul urmaririi penale;

C)    se va pronunta achitarea, daca legea de dezincriminare intervine in cursul judecatii;

D)   pedeapsa este redusa la minimul special.

a)     A+B;

b)     B+C;

c)      B+D;

d)     C+D.

33.  Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?

a)     pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;

b)     nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

c)      se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;

d)     se rejudeca respectiva cauza si se pronunta achitarea.

34.  Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare?

A)   este inlaturata recidiva;

B)    nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale;

C)    inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare;

D)   pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;

a)     A+B;

b)     B+C;

c)      A+C+D;

d)     A+C.

35.  Principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 9 C.penal, se aplica numai pentru:

a)     legile penale de dezincriminare;

b)     legile penale extraordinare;

c)      legile penale temporare;

d)     legile penale speciale.

36.  Atunci cand o fapta este incriminata atat de legea penala veche cat si de legea penala noua, se va aplica legea penala mai favorabila, care se poate determina dupa urmatoarele criterii:

A)   dupa conditiile de tragere le raspundere penala;

B)    dupa gravitatea faptei;

C)    dupa conditiile de incriminare si de pedepsire;

D)   dupa termenul de prescriptie.

a)     A+B+C;

b)     A+B+D;

c)      A+C+D;

d)     B+C+D.

37.  Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

a)     legea penala romana se aplica in cazul infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine;

b)     legea penala romana nu se aplica infractiunilor savarsite la bordul aeronavelor straine aflate in limitele teritoriale romanesti;

c)      legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de personalul armatelor straine in timpul stationarii sau trecerii pe teritoriul altui stat;

d)     deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata pentru faptele care nu au legatura cu voturile si cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

a)     A+B+C+D;

b)     A+B+C;

c)      B+C;

d)     B+C+D.

38.  Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?

a)     faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie cu domiciliul in Romania;

b)     faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul  sau resedinta in Romania;

c)      fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii;

d)     fapta sa constituie infractiune atat in baza prevederilor legii romane cat si a prevederilor legii statului pe teritoriul caruia se comite infractiunea.

a)     A+C+D;

b)     B+C+D;

c)      A+C;

d)     B+C.

39.  Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?

a)     infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;

b)     infractiunea sa fie savarsita in strainatate si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;

c)      fapta savarsita sa fie prevazuta ca infractiune de legea penala romana, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune sa fie detentiunea pe viata sau detentiunea severa;

d)     infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie domiciliata in strainatate.

a)     A+C+D;

b)     B+C+D;

c)      A+C;

d)     B+C.

40.  Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?

a)     infractiunea sa fie incriminata atat de legea penala romana cat si de legea statului unde a fost savarsita;

b)     infractiunea sa fie savarsita in totalitate in strainatate iar infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie cu domiciliul in strainatate, dar aflat in Romania de buna voie;

c)      infractiunea sa fie savarsita in totalitate pe teritoriul Romaniei iar infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie cu domiciliul in strainatate, dar aflat in Romania de buna voie;

d)     infractiunea savarsita sa fie alta decat cea pentru care se aplica principiul realitatii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

41.  In cazul extradarii, statul solicitant poate fi:

a)     statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea;

b)     statul impotriva intereselor caruia s-a savarsit infractiunea;

c)      statul al carui cetatean este infractorul;

d)     orice stat, cu conditia sa faca parte din Uniunea Europeana.

a)     A+B+C;

b)     A+B+D;

c)      A+C+D;

d)     B+C+D.

42.  Care sunt trasaturile raportului juridic penal?

a)     raportul juridic penal este singura modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal;

b)     raporturile juridice penale apar prin exprimarea imperativa a vointei statului si nu prin acord de vointa;

c)      raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc independent de vointa destinatarilor legii penale;

d)     nasterea, modificarea si stingerea raporturilor juridice penale sunt impuse de lege.

a)     A+B+C+D;

b)     A+B+C;

c)      B+C;

d)     B+C+D.

43.  Care sunt subiectii raportului juridic penal?

a)     doar statul;

b)     statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale;

c)      statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;

d)     doar persoanele fizice si juridice.

44.  Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?

a)     intre stat si infractor;

b)     intre persoana vatamata si infractor;

c)      intre organele penale si infractor;

d)     intre judecator, partea vatamata si infractor.

45.  Care dintre urmatoarele drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?

a)     dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, in scopul de a apara valorile esentiale ale societatii;

b)     obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;

c)      dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil;

d)     dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii sanctiunii corespunzatoare.

a)     A+B+C;

b)     A+B+D;

c)      A+C+D;

d)     B+C+D.

46.  Raportul juridic de conformare se naste:

a)     din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

b)     din momentul edictarii normei cu caracter penal;

c)      numai prin savarsirea infractiunii;

d)     in momentul in care norma cu caracter penal este incalcata.

47.  Raportul juridic penal de conflict se naste:

a)     in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice pe cea deja existenta;

b)     in momentul in care infractiunea este savarsita de un cetatean strain si se pune problema care norma penala va fi aplicata: cea a locului savarsirii infractiunii sau cea a statului al carui cetatean este infractorul;

c)      in momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

d)     prin si numai prin savarsirea infractiunii.

48.  In care din urmatoarele situatii se produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

a)     prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive: decesul faptuitorului, prescriptia raspunderii penale, constatarea lipsei plangerii penale, impacarea partilor, dezincriminarea, intervenirea unei cauze de nepedepsire;

b)     prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale, prin iesirea din vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;

c)      prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia;

d)     prin executarea pedepsei.

a)     A+B+C+D;

b)     A+B+C;

c)      A+C+D;

d)     B+C+C.

49.  In care din urmatoarele situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?

a)     prin decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau gratiere;

b)     prin savarsirea faptei interzise;

c)      prin iesirea din vigoare a normei penale;

d)     prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale.

a)     A+B+C;

b)     A+B+D;

c)      A+C+D;

d)     B+C+D.

50.  Exista doua tipuri de raporturi juridice penale:

a)     raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict;

b)     raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe;

c)      raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale;

d)     raporturi juridice penale legale si raporturi juridice penale ilegale.

51.  Totalitatea raporturilor juridice penale alcatuiesc:

a)     Codul penal al Romaniei;

b)     ordinea de drept penal efectiva;

c)      ordinea de drept formala;

d)     ordinea de drept normativa.

52.  Trasaturile raportului juridic penal sunt:

a)     raporturile juridice penale apar prin exprimarea imperativa a vointei statului si nu prin acord de vointa;

b)     raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii, deoarece se nasc independent de vointa destinatarilor legii penale;

c)      raporturile juridice penale se nasc in urma vointei partilor angrenate in raporturile de conflict;

d)     nasterea, modificarea si stingerea raporturilro juridice penale sunt impuse de lege.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

53.  Raportul juridic penal are urmatoarea structura:

a)     latura obiectiva si latura subiectiva a raportului juridic penal;

b)     subiectii raportului juridic penal;

c)      continutul raportului juridic penal;

d)     obiectul raportului juridic penal.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

54.  In cadrul raportului juridic penal, statul este:

a)     subiect dominant;

b)     subiect adiacent;

c)      subiect secundar;

d)     subiect accesoriu.

55.  Raportul juridic penal adiacent se naste intre:

a)     stat si persoane juridice;

b)     persoana vatamata si infractor;

c)      stat si infractor;

d)     stat si persoana vatamata.

56.  Raportul juridic penal este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor participantilor la acest raport, astfel:

a)     dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, in acopul de a apara valorile esentiale ale societatii;

b)     obligatia destinatarului normei penale, persoana fizica sau juridica, de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;

c)      libertatea destinatarului legii penale de a alege cu privire la respectarea sau nerespectarea normei juridice de incriminare ori de a dispune cu privire la executarea pedepsei;

d)     dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii sanctiunii corespunzatoare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

57.  Obiectul raportului juridic penal de de conflict este format din:

a)     regula de conduita recomandata destinatarilor normei penale;

b)     dispozitia de aplicare a pedepsei;

c)      stabilirea raspunderii penale;

d)     executarea pedepsei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

58.  Raportul juridic penal de conformare se naste:

a)     din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracte penal;

b)     din momentul publicarii in Monitorul Oficial a normei penale;

c)      din momentul savarsirii infractiunii;

d)     din momentul descoperirii infractorului.

59.  Raportul juridic penal de conflict se naste:

a)     din momentul adoptarii legii de catre Parlament;

b)     din momentul savarsirii infractiunii;

c)      din momentul promulgarii legii de catre Parlament;

d)     din momentul publicarii legii in Monitorul Oficial.

60.  Constatarea raportului juridic penal de conflict revine:

a)     initiatorului normei juridice penale;

b)     Parlamentului;

c)      autoritatii care constata existanta infractiunii;

d)     instantelor de judecata.

61.  Stingerea raportului juridic penal de conflict se poate produnce in urmatoarele situatii:

a)     prin cauze intervenite anterior pronuntarii unei hotarari definitive;

b)     prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive;

c)      prin prinderea si trimiterea in judecata a infractorului;

d)     prin executarea pedepsei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

62.  Raportul juridic penal de conformare se stinge prin:

a)     executarea pedepsei pentru infractiunea comisa;

b)     iesirea din vigoare a normei penale;

c)      pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale;

d)     savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic penal de conflict.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

63.  Care sunt etapele stingerii raportului juridic penal de conflict?

a)     etapa definitivarii, prin aplicarea sanctiunilor penale;

b)     etapa executarii sanctiunilor penale;

c)      etapa de dupa executarea sanctiunilor penale;

d)     etapa inceperii executarii activitatii infractionale.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

64.  Ce este infractiunea, conform art. 17 C.pen.?

a)     fapta prevazuta de legea penala care prezinta pericol social si este savarsita cu vinovatie;

b)     o fapta a omului prin care se infrange o norma imperativa, se aduce o vatamare unei valori sociale si pentru care faptuitorul urmeaza sa suporte o pedeapsa;

c)      un act de conduita exterioara, o manifestare de energie fizica de natura sa produca modificari in lumea obiectiva;

d)     o fapta vatamatoare savarsita de o persoana fizica, fapta periculoasa pentru o anumita valoare importanta din societate.

65.  Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

a)     fapta sa fie prevazuta de legea penala ca infractiune;

b)     fapta sa prezinte pericol social;

c)      fapta sa fie grava;

d)     fapta sa fie savarsita cu vinovatie;

a)     A+B+C;

b)     A+B+D;

c)      A+C+D;

d)     A+B+C+D.

66.  In stiinta dreptului penal, conceptul de infractiune este utilizat in urmatoarele acceptiuni:

a)     infractiunea este o fapta a omului prin care se infrange o norma imperativa, se aduce o vatamare unei valori sociale si pentru care faptuitorul urmeaza sa suporte o pedeapsa;

b)     infractiunea desemneaza fapta descrisa, prevazuta de legea penala, cu elementele sale componente si care defineste o anumita infractiune;

c)      infractiunea este examinata ca institutie fundamentala a dreptului care, alaturi de alte doua institutii, tot fundamentale, raspunderea penala si sanctiunile de drept penal, formeaza structura dreptului penal;

d)     infractiunea este o fapta prevazuta de legea penala care prezinta un pericol social mult mai mare decat al delictelor si mult mai mic decat al crimelor.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

67.  Codul penal consacra, pentru prima data, o definitie generala a infractiunii, in art. 17, prevazand ca:

a)     infractiunea este fapta savarsita cu vinovatie, care este prevazuta de legea penala si care prezinta pericol social;

b)     infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, care prezinta pericol social si care este savarsita cu vinovatie;

c)      infractiunea este fapta care prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala;

d)     infractiunea este fapta prevazuta de legea penala si se compune din crime si delicte.

68.  Prin definirea notiunii generale de infractiune, legiuitorul pune in evidenta mai multe aspecte:

a)     aspectul material;

b)     aspectul uman

c)      aspectul imoral;

d)     aspectul social.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

69.  Prin definirea notiunii generale de infractiune, legiuitorul pune in evidenta mai multe aspecte:

a)     aspectul inuman;

b)     aspectul moral-politic;

c)      aspectul materilal;

d)     aspectul juridic.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

70.  Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

a)     fapta sa fie prevazuta de legea penala ca infractiune;

b)     fapta sa prezinte pericol social;

c)      fapta sa fie savarsita cu vinovatie;

d)     fapta sa fie pedepsita de legea penala.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

71.  Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor in functie de mai multi factori, intre care:

a)     valoarea sociala careia i se aduce atingere;

b)     gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;

c)      dinamica faptelor oferite de statistica penala;

d)     imprejurarile in care se savarseste fapta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

72.  Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiutor in functie de mai multi factori, intre care:

a)     persoana infractorului;

b)     marimea si natura urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce;

c)      antecedentele contraventionale ale faptuitorului;

d)     forma de vinovatie cu care este savarsita fapta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

73.  In stiinta dreptului penal si in practica legislativa, pericolul social, ca trasatura esentiala a infractiunii, este cunoscut sub doua forme:

a)     pericol social simplu si pericol social complex;

b)     pericol social progresiv si pericol social regresiv;

c)      pericol social obiectiv si pericol social subiectiv;

d)     pericol social generic sau abstract si pericol social concret.

74.  Pericolul social generic sau abstract este apreciat de:

a)     legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;

b)     instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei;

c)      organele de politie, cu prilejul constatarii faptei;

d)     partea vatamata, care sufera o lezare a intereselor sale legitime.

75.  Pericolul social concret este pericolul pe care-l prezinta o fapta cunoscuta, savarsita de catre o persoana si este apreciat de catre:

a)     legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca infractiune;

b)     instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;

c)      procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a faptei;

d)     organul de politie, cu prilejul constatarii faptei.

76.  Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?

a)     fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;

b)     fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei concret, adica sa nu prezinte gravitate prin trasaturile sale obiective si subiective;

c)      fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;

d)     fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa rezulte concret din analiza tuturor circumstantelor obiective si subiective, reale si personale, concomitente sau subsecvente comiterii faptei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

77.  Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

a)     durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;

b)     modul si mijloacele de savarsire a faptei;

c)      scopul urmarit de faptuitor;

d)     imprejurarile in care a fost comisa fapta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

78.  In cazul faptelor care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, procurorul sau instanta aplica una din urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ:

a)     mustrarea;

b)     mustrarea cu avertisment;

c)      amenda;

d)     munca in folosul comunitatii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D:

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

79.  Vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii, presupune existenta a doi factori, inerenti vietii psihice:

a)     intentia directa sau intentia indirecta;

b)     constiinta sau vointa;

c)      usurinta sau neglijenta;

d)     praeterintentia.

80.  Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?

a)     intentia;

b)     culpa;

c)      pedeapsa;

d)     intentia depasita.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

81.  Intentia, ca forma a vinovatiei, este cunoscuta sub doua forme:

a)     intentia mijlocita si intentia nemijlocita;

b)     intentia principala si intentia secundara;

c)      intentia personala si intentia colectiva;

d)     intentia directa si intentia indirecta.

82.  Intentia directa consta in faptul ca:

a)     infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea faptei;

b)     infractorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui;

c)      infractorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind, fara temei, ca acesta nu se va produce;

d)     infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada.

83.  Intentia indirecta consta in faptul ca:

a)     infractorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind, fara temei, ca acesta nu se va produce;

b)     infractorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui;

c)      infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada;

d)     infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea faptei.

84.  Practica si doctrina penala au identificat si alte modalitati ale intentiei, respectiv:

a)     intentia determinata si intentia nedeterminata;

b)     intentia generica si intentia speciala;

c)      intentia culpabila si intentia neculpabila;

d)     intentia spontana si intentia supravenita.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

85.  Intentia supravenita este:

a)     intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat aflat dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare;

b)     intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia;

c)      intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe care il urmareste sau il accepta si actioneaza pentru producerea acestuia;

d)     intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.

86.  In doctrina si in legislatia penala, culpa este cunoscuta sub doua modalitati pricipale:

a)     culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;

b)     culpa pozitiva si culpa negativa;

c)      culpa cu premeditare si culpa spontana;

d)     culpa generica si culpa speciala.

87.  Praeterintentia cuprinde:

a)     intentia directa si intentia indirecta, reunite;

b)     intentia si culpa, reunite;

c)      faptele cu un pericol social redus;

d)     faptele care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.

88.  Culpa cu prevedere sau __usurinta___________ , consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta , socotind, fara temei, ca ele nu se vor produce.

89.  Culpa simpla sau _neglijenta____________ se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

90.  Conditiile de existenta ale unei infractiuni sunt polarizate de anumite coordonate sau jaloane, intre care cele mai importante sunt:

a)     actul de conduita al unei persoane, atat sub aspectul componentei obiective cat si sub aspectul componentei subiective a infractiunii;

b)     valoarea sociala vatamata (obiectul infractiunii) si subiectii infractiunii;

c)      locul, timpul, modul mijloacele ori consecintele savarsirii infractiunii

d)     sanctiunea aplicata de instanta de judecata.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

91.  Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

a)     obiectul juridic generic sau de grup;

b)     obiectul juridic universal;

c)      obiectul juridic specific;

d)     obiectul material sau obiectul direct.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

92.  Obiectul juridic generic sistematizeaza infractiunile in partea speciala a Codului penal pe care le imparte pe:

a)     articole si alineate;

b)     paragrafe si teze;

c)      titluri si capitole

d)     litere si denumiri marginale.

93.  Obiectul juridic specific serveste la:

a)     sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;

b)     impartirea infractiunilor pe titluri;

c)      impartirea infractiunilor pe capitole;

d)     determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.

94.  Obiectul juridic complex al infractiunii este constituit din:

a)     obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;

b)     obiectul juridic generic si obiectul juridic specific;

c)      obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial;

d)     obiectul juridic de grup si obiectul juridic individual.

95.  Doctrina penala cunoaste doua categorii de subiecti ai infractiunii, respectiv:

a)     subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;

b)     subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;

c)      subiect juridic direct si subiect juridic indirect;

d)     subiect juridic simplu si subiect juridic complex.

96.  Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiec activ al infractiunii?

a)     sa aiba implinita varsta de 14 ani;

b)     sa fie responsabila din punct de vedere juridic;

c)      sa comita infractiunea cu intentie;

d)     sa manifeste libertate de vointa si actiune.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

97.  Care sunt persoanle juridice care nu raspund penal?

a)     societatile comerciale;

b)     statul;

c)      autoritatile publice;

d)     institutiile publice.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

98.  Care sunt argumentele aduse de teza negativista (sustinuta de partizanii teoriei fictiunii) cu privire la faptul ca persoanale juridice nu trebuie sa raspunda penal deoarece societatile nu pot comite infractiuni?

a)     persoana juridica nu poate avea vointa si inteligenta proprie pentru a deveni subiect activ al infractiunii, ea lucrand cum voiesc sau inteleg altii, respectiv cei care o conduc;

b)     pedepsirea unei colectivitati ar conduce la vatamarea membrilor sai nevinovati care nu au fost consultati in momentul comiterii actului infractional;

c)      asupra persoanei juridice nu pot fi aplicate toate pedepsele prevazute de lege pentru persoanele fizice si chiar daca ar putea fi aplicate, aceasta nu ar simti efectele sale;

d)     persoanele juridice reprezinta o realitate juridica incontestabila si se pot manifesta ca si persoanele fizice, insa ele nu trebuie sanctionate juridic deoarece nu au vointa si constiinta proprie.

99.  Care sunt argumentele aduse de teza pozitivista (sustinuta de partizanii teoriei realitatii) cu privire la faptul ca persoanele juridice trebuie sa raspunda penal?

a)     persoanele juridice reprezinta o realitate, fiind entitati dotate cu vointa si constiinta proprie;

b)     exista pedepse care pot fi aplicate cu succes persoanelor juridice, respectiv dizolvarea, suspendarea activitatii, amenda, precum si masuri de siguranta ca expulzarea de pe teritoriul national, interdictia de a avea sediul in anumite localitat etc.;

c)      pedepsirea unei colectivitati duce la vatamarea membrilor sai nevionovati care nu au fost consultati in momentul comiterii actului infractional;

d)     pedepsele aplicate persoanelor juridice pot fi eficiente pentru ca pot determina o modificare a comportamentului acestora in sensul respectarii legii penale.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

100.         Ce cuprind conditiile preexistente ale infractiunii?

a)     latura obiectiva si latura subiectiva a infraciunii;

b)     obiectul si subiectii infractiunii;

c)      elementul material si urmarea imediata;

d)     conditiile de loc, timp si modalitatile prin care se savarseste infractiunea.

101.         Ce curinde continutul constitutiv al infractiunii?

a)     obiectul juridic generic si obiectul juridic specific;

b)     obiectul juridic complex si obiectul material;

c)      subiectul activ si subiectul pasiv;

d)     latura obiectiva si latura subiectiva.

102.         Care sunt elementele componenete ale laturii obiective a infractiunii?

a)     elementul material;

b)     urmarea imediata;

c)      legatura de cauzalitate;

d)     latura obiectiva si latura subiectiva.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

103.         Elementul material al laturii obiective se poate manifesta sub forma:

a)     vinovatiei;

b)     unei actiuni sau inactiuni;

c)      unei sanctiuni;

d)     complicitatii.

104.         Actiunea consta:

a)     intr-o interventie activa a infractorului;

b)     intr-o activitate periculoasa;

c)      intr-o stare de pasivitate a infractorului;

d)     intr-o activitate interzisa de legea penala.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

105.         Inactiunea sau abstentiunea consta:

a)     intr-o interventie activa a infractorului;

b)     intr-o activitate periculoasa;

c)      intr-o actiune directa si nemijlocita a infractorului;

d)     intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.

106.         Infractiunile care au in continutul lor referiri la rezultatul produs sunt:

a)     infractiuni materiala sau de rezultat;

b)     infractiuni de pericol;

c)      infractiuni de atitudine;

d)     infractiuni formale.

107.         Legatura de cauzalitate este liantul intre:

a)     obiectul si subiectii infractiunii;

b)     elementul material si urmarea imediata;

c)      latura obiectiva si latura subiectiva;

d)     actiunile si inactiunile faptuitorului.

108.         Elementele raportului de cauzalitate sunt:

a)     elementul material;

b)     urmarea imediata;

c)      cauza si efectul;

d)     locul, timpul, modul si imprejurarile comiterii infractiunii.

109.         Cauza, ca element al raportului de cauzalitate, este formata din:

a)     mobilul faptei;

b)     scopul urmarit de faptuitor;

c)      conditiile de timp, loc, mod si imprejurarile comiterii faptei;

d)     actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.

110.         Efectul, ca element al raportului de cauzalitate, se concretizeaza in:

a)     urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;

b)     scopul pentru care s-a comis infractiunea;

c)      mobilul faptei;

d)     actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.

111.         In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. In cadrul primului curent, cunoscut sub denumirea de teza monista, au fost formulate urmatoarele teorii:

a)     teoria cauzei preponderente;

b)     teoria conditiei necesare;

c)      teoria cauzei proxime;

d)     teoria cauzei eficiente

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

112.         In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. In cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista, a fost formulata urmatoarea teorie:

a)     teoria cauzei adecvate;

b)     teoria cauzei proxime;

c)      teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;

d)     teoria cauzei preponderente.

113.         Dintre teoriile cunoscute in doctrina penala cu privire la raportul de cauzalitate, care este cea care ofera cele mai mari posibilitati pentru solutionarea raportului de cauzalitate si care stabileste corect sfera contributiilor cu legatura de cauzalitate, dar care nu permite stabilirea deosebirilor dintre diferitele contributii aduse la producerea aceluiasi rezultat periculos, desi legea obliga sa se tina seama de contributia participantilor la savarsirea infractiunii?

a)     teoria cauzei preponderente;

b)     teoria cauzei eficiente;

c)      teoria conditiei necesare;

d)     teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non.

114.         Elementul esential al laturii subiective este:

a)     vinovatia;

b)     mobilul;

c)      scopul;

d)     actiunea sau inactiunea faptuitorului.

115.         Faptele care constau intr-o actiune sunt:

a)     contraventii;

b)     infractiunii care se savarsesc cu intentie;

c)      infractiuni care se savarsesc din culpa;

d)     infractiuni progresive.

116.         Faptele care constau intr-o inactiune sunt:

a)     contraventii;

b)     infractiuni care se savarsesc cu intentie sau din culpa, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel;

c)      infractiuni continuate;

d)     infractiuni complexe.

117.         Scopul infractiunii poate fi:

a)     apropiat;

b)     nemijlocit;

c)      mijlocit;

d)     indepartat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

118.         Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?

a)     activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b)     valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;

c)      totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta;

d)     atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.

119.         Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

a)     activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;

b)     atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare;

c)      valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;

d)     totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta.

120.         In conceptia noii legi penale, constituie cauze justificative:

a)     legitima aparare;

b)     starea de necesitate;

c)      ordinul legii si comanda autoritatii legitime;

d)     cazul fortuit.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+C;

d)     B+C+D.

121.         Este in stare de legitima aparare:

a)     acela care savarseste fapte pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general;

b)     acela care, in momentul savarsirii faptei, nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut producedaca pericolul nu era inlaturat;

c)      acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;

d)     acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+C;

d)     B+C+D.

122.         Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?

a)     sa existe un atac;

b)     atacul sa fie material;

c)      atacul sa fie indirect;

d)     atacul sa fie imediat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+;d

d)     B+C+D.

123.         Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?

a)     atacul sa fie just;

b)     atacul sa fie imediat;

c)      atacul sa fie direct;

d)     atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul general.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

124.         Atacul iminent sau imediat trebuie sa fie:

a)     real;

b)     obiectiv;

c)      sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;

d)     subiectiv.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

125.         Care sunt conditiile privitoare la aparare ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?

a)     apararea sa se materializezeprintr-o fapta prevazuta de legea penala sub forma tentativei sau a infractiunii consumate;

b)     apararea sa se declanseze la simpla presupunere ca agresorul va dezlantui un atac;

c)      actiunea de aparare sa fie necesara pentru respingerea unui atac;

d)     actiunea sa se desfasoare in limitele proportionalitatii atacului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

126.         Se afla in stare de necesitate acela care:

a)     savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general;

b)     savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;

c)      savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;

d)     acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

127.         Care sunt conditiile privitoare la pericol care trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?

a)     pericolul sa nu fie imediat, dar sa se presupuna ca acesta se va produce ulterior;

b)     evenimentul sau intamplarea generatoare de pericol sa se datoreze unei cauze fortuite (uragan, cutremur, inundatie etc.);

c)      pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, un bun important al acesteia ori un interes general;

d)     pericolul sa fie inevitabil.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

128.         Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?

a)     actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general;

b)     actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat;

c)      fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;

d)     actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

129.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cauzei justificative privind ordinul legii?

a)     sa se comita o fapta prevezuta de legea penala;

b)     fapta sa se comita pentru indeplinirea unui ordin dat de autoritatea legitima, in forma prevazuta de lege;

c)      textul de lege sa se adreseze unei persoane sau unui reprezentant al ordinii publice, in mod direct si neconditionat;

d)     executarea sa se realizeze in limitele si in conditiile prevazute de lege.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

130.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cauzei justificative privind ordinul autoritatii legitime?

a)     sa se savarseaca o fapta prevazuta de legea penala;

b)     fapta sa se comita pentru indeplinirea uui ordin dat de autoritatea legitima, in forma prevazuta de lege;

c)      ordinul sa nu fie, in mod vadit, ilegal;

d)     ordinul sa depaseasca cadrul legal, dar sa fie justificat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

131.         Care sunt conditiile necesare pentru existenta cauzei justificative referitoare la consimtamantul victimei?

a)     consimtamantul trebuie sa priveasca un bun sau un intereas de care persoana vatamata poate sa dispuna;

b)     consimtamantul trebuie sa apartina minorului sau alienatului mintal, personal, daca acestia nu au un reprezentant legal;

c)      consimtamantul trebuie sa fie valabil exprimat si sa emane de la o persoana capabila si care ar fi fost subiect pasiv al infractiunii daca nu consimtea;

d)     consimtamantul poate fi exprimat, in mod exceptional, si de reprezentantul legal, daca prin aceasta s-ar crea un avantaj cert pentru incapabil si de care acesta nu este in stare sa-si dea seama.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

132.         Care sunt principalele cauze care inlatura caracterul penal al faptei?

a)     constrangerea fizica;

b)     cazul fortuit

c)      iresponsabilitatea;

d)     legitima aparare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

133.         Care sunt principalele cauze care inlatura caracterul penal al faptei?

a)     constrangerea morala;

b)     starea de necesitate;

c)      minoritatea faptuitorului;

d)     betia.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

134.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?

a)     sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;

b)     sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane;

c)      constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;

d)     constrangerea fizica la care a fost supusa persoana sa fie puternica, de natura sa nu i se poate rezista si sa paralizeze libertatea de actiune a persoanei respective.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

135.         Constrangerea fizica mai este denumita:

a)     amenintare;

b)     caz fortuit;

c)      forta majora

d)     calomnie.

136.         Constrangerea morala mai este denumita:

a)     forta majora;

b)     caz fortuit;

c)      instigare;

d)     amenintare.

137.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?

a)     sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;

b)     asupra faptuitorului sa se exercite o actiune de constrangere de catre o alta persoana, prin amenintare;

c)      amenintarea sa fie grava;

d)     pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

138.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?

a)     sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;

b)     fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale;

c)      fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos;

d)     faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

139.         Care este sursa imprejurarilor fortuite?

A)   fenomenele naturii;

B)    starea maladiva a unei persoane;

C)    amenintarea;

D)   starea imprudenta a unei persoane.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

140.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

a)     sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala;

b)     fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;

c)      minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;

d)     minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul comiterii faptei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

141.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de iresponsabilitate?

a)     starea de incapacitate psihica a faptuitorului sa existe in momentul descoperirii faptei de catre autoritati;

b)     sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;

c)      faptuitorul sa nu poata constientiza actiunile sau inactiunile sale ori sa nu poate fi stapan pe ele;

d)     incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

142.         Dupa atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie, aceasta poate fi:

a)     betia accidentala

b)     betia involuntara

c)      betia fortuita

d)     betia provocata.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

143.         Dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante, betia poate fi:

a)     betia accidentala si betia voluntara;

b)     betia completa si betia incompleta;

c)      betia simpla si betia preordinata;

d)     betia involuntara si betia fortuita.

144.         Pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa fie:

a)     betie accidentala si incompleta;

b)     betia voluntara si incompleta;

c)      betie accidentala si completa;

d)     betie voluntara si completa.

145.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?

a)     faptuitorul sa fie in stare de betie produsa prin alcool sau late substante, in momentul comiterii faptei;

b)     starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara;

c)      starea de betie sa fie completa;

d)     fapta savarsita in stare de betie sa fie prevazuta de legea penala.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

146.         In fuctie de obiectul asupra caruia poarta, eroarea de fapt poate fi:

a)     eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;

b)     eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva;

c)      eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala;

d)     eroare de fapt simpla si eroare de fapt complexa.

147.         Dupa factorii care o determina, eroarea de fapt poate fi:

a)     eroare esentiala si eroare neesentiala;

b)     eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea;

c)      eroare principala si eroare secundara;

d)     eroare asupra formei si eroare asupra substantei.

148.         In functie de posibilitatea de evitare a erorii, aceasta poate fi:

a)     eroare principala si eroare secundara;

b)     eroare esentiala si eroare neesentiala;

c)      eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);

d)     eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea.

149.         Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?

a)     uneori, cand legea prevede expres;

b)     intotdeauna;

c)      in cazul faptelor comise de cetatenii straini;

d)     niciodata

150.         Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?

a)     sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;

b)     in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;

c)      eroarea de fapt sa existe in momentul savarsirii faptei;

d)     eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

151.         Betia, din punct de vedere juridic, poate fi provocata de:

a)     alcool;

b)     substante stupefiante;

c)      vapori de alcool, eter, benzina, terebentina etc.;

d)     substante fara efect excitant.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

152.         Cazul fortuit este:

a)     o cauza justificativa;

b)     o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;

c)      o cauza care inlatura raspunderea penala;

d)     o cauza care inlatura consecintele condamnarii.

153.         Doctrina penala este unanima in a distinge doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala, respectiv:

a)     perioada prezenta si perioada viitoare;

b)     perioada activa si perioada pasiva;

c)      perioada actuala si perioda trecuta;

d)     perioada interna si perioada externa.

154.         Care sunt momentele care caracterizeaza perioada interna in care se desfasoara activitatea infractionala?

a)     momentul nasterii, al conceperii ideii de a savarsi o infractiune;

b)     momentul deliberarii, al meditatiei asupra ideii de a savarsi o infractiune;

c)      momentul deciziei, al luarii hotararii ori renuntarea la ideea infractionala;

d)     momentul actelor pregatitoare sau preparatorii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

155.         Care sunt fazele care caracterizeaza perioada externa in care se desfasoara activitatea infractionala?

a)     faza actelor premergatoare sau preparatorii;

b)     faza deciziei de a comite infractiunea sau de a renunta la ideea infractionala;

c)      faza actelor de executare sau faza de executie;

d)     faza urmarilor

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

156.         Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?

a)     actele pregatitoare (preparatorii);

b)     tentativa;

c)      complicitatea;

d)     fapta consumata

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

157.         Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?

a)     luarea hotararii de a savarsi o infractiune;

b)     procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;

c)      confectionarea, modificarea sau adptarea instrumentelor, mecanismelor sau dispozitivelor ce vor folosi la comiterea infractiunii;

d)     culegerea de informatii, date despre victima, sau despre locul sau timpul savarsirii infractiunii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

158.         Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?

a)     sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;

b)     actele premergatoare sa fie intentionate;

c)      activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective;

d)     sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

159.         Actele pregatitoare pot fi:

a)     cunoscute si necunoscute;

b)     materiale si morale;

c)      fiziologice si psihologice;

d)     reusite si nereusite.

160.         Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?

a)     existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune;

b)     punerea in executare a hotararii infractionale;

c)      savarsirea infractiunii in functie de scopul propus;

d)     intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

161.         Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului obiectiv?

a)     infractiunile comisive;

b)     infractiunile omisive;

c)      infractiunile de obicei;

d)     infractiunile formale.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

162.         Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?

a)     infractiunile savarsite din culpa;

b)     infractiunile savarsite cu intentyie depasita;

c)      infractiunile savarsite cu praeterintentie;

d)     infractiunile savarsite cu intentie.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

163.         Care sunt principalele forme ale tentativei?

a)     tentativa intrerupta (neterminata) sau imperfecta;

b)     tentativa perfecta (terminata) sau fara efecte;

c)      tentativa complexa sau vasta;

d)     tentativa improprie.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

164.         Tentativa, in cazul persoanei fizice, se sanctioneaza:

a)     ca si infractiunea consumata;

b)     cu o pedeapsa imediat inferioara categoriei de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, daca legea nu prevede altfel;

c)      cu o pedeapsa reprezentand jumatate din limitele pedepsei pentru infractiunea consumata;

d)     cu o pedeapsa reprezentand o treime din limitele pedepsei pentru infractiunea consumata.

165.         Tentativa, in cazul persoanei juridice, se sanctioneaza:

a)     ca si infractiunea consumata;

b)     cu o amenda imediat inferioara amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata;

c)      cu o amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, redusa la jumatate, daca legea nu prevede altfel;

d)     cu o amenda reprezentand o treime din limitele amenzii pentru infractiunea consumata.

166.         Care sunt conditiile desistarii?

a)     renuntarea la comitera infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte persoane;

b)     renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa;

c)      renuntarea la savarsirea infractiunii sa se faca in timp util;

d)     renuntarea la comiterea infractiunii sa fie definitiva.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

167.         Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?

a)     impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;

b)     impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc inainte de producerea urmarilor periculoase;

c)      impiedicare producerii rezultatului sa aiba loc inainte de descoperirea faptei;

d)     impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe faptuitor.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

168.         Infractorul este:

a)     persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b)     peroana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

c)      persoana care se pregateste sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;

d)     persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.

169.         Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?

a)     pluralitatea naturala (necesara);

b)     pluralitatea constituita (legala);

c)      pluralitatea ocazionala (participatia penala);

d)     pluralitatea artificiala (facultativa).

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

170.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?

a)     existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;

b)     existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;

c)      existenta unui anumit plan infractional in care sa intre savarsirea unora sau mai multor infractiuni;

d)     existenta unei organizari proprii, a unei structuri ierarhice si a unei conceptii unice de conducere care sa asigure coeziunea grupului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

171.         Care sunt felurile participatiei penale?

a)     participatia proprie si participatia improprie;

b)     participatia omogena si participatia eterogena;

c)      participatia obiectiva si participatia subiectiva;

d)     participatia spontana si participatia preordinata.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

172.         Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?

a)     fapta sa fie savarsita din culpa;

b)     sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

c)      fapta sa fi fost savarsita in cooperare de mai multe persoane;

d)     existenta unei vointe comune de a savarsi, in cooperare, aceeasi fapta prevazuta de legea penala.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

173.         Care sunt formele participatiei penale proprii?

a)     autoratul sau coautoratul;

b)     instigarea;

c)      complicitatea;

d)     tainuirea.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

174.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea autoratului si coautoratului, ca forma a participatiei penale?

a)     activitatea autorilor sau coautorilor trebuia sa vizeze acelasi obiect juridic;

b)     autorii sau coautorii trebuie sa fie obligatoriu majori;

c)      participantii trebuie sa fi savarsit, in mod nemijlocit, impreuna, fapta prevazuta de legea penala;

d)     sa existe o legatura subiectiva intre coautori.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

175.         Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?

a)     infractiunile omisive;

b)     infrctiunile cu autor unic;

c)      infractiunile progresive;

d)     infractiunile ce presupun un subiect calificat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

176.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?

a)     sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instgatul);

b)     sa existe identitate de obiect juridic intre instigare si fapta savarsita de autor;

c)      activitatea instigatorului sa duca la determinarea instigatului sa savarseasca infractiunea;

d)     instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

177.         Identificati, in enunturile de mai sus, principalele forme ale complicitatii:

a)     complicitatea materiala si complicitatea morala;

b)     complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;

c)      complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva;

d)     complicitatea proprie si complicitatea improprie.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

178.         Care sunt formele unitatii naturale de infractiuni?

a)     infractiunea simpla;

b)     infractiunea contiuna;

c)      infractiunea deviata;

d)     infractiunea tangenta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

179.         Infractiunea deviata poate fi savarsita in urmatoarele moduri:

a)     a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai putin, va interzice si mai mult si invers);

b)     aberatio ictus si error in persona (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului);

c)      ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridica);

d)     reductio ad absurdum (reducerea la absurd, situatie inadmisibila).

180.         Care sunt formele sub care se prezinta unitatea legala de infractiune?

a)     infractiunea continuata;

b)     infractiunea complexa;

c)      infractiunea regresiva;

d)     infractiunea de obicei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

181.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta infractiunii continuate?

a)     actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ);

b)     existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp;

c)      actiunile sau inactiunile sa fie savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale (unitatea de infractiune);

d)     actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte sau impreuna, contiunutul mai multor infractiuni distincte (diversitate de continut).

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

182.         Infractiuni continuate sunt doar:

a)     infractiunile savarsite din culpa;

b)     infractiunile savarsite cu intentie depasita (preaterintentie);

c)      toate infractiunile savarsite;

d)     infractiunile savarsite cu intentie.

183.         Data savarsirii infractiunii continuate este considerata ca fiind:

a)     data inceperii savarsirii infractiunii;

b)     data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;

c)      data savarsirii urmatoarei infractiuni;

d)     data descoperirii infractorului.

184.         Precizati care sunt infractiunile care nu pot fi considerate infractiuni continuate:

a)     infractiunile savarsite din culpa;

b)     infractiunile de obicei sau care implica repetarea activitatii infractionale pentru realizarea continutului infractiunii;

c)      infractiunile savarsite cu intentie;

d)     infractiunile care nu sunt susceptibile de repetare (de exemplu, omorul).

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

185.         Infractiunea complexa este:

a)     infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;

b)     infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;

c)      infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

d)     infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.

186.         Infractiunea consumata este:

a)     infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

b)     infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala;

c)      infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;

d)     infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia.

187.         Infractiunea de obicei se consuma:

a)     in momentul terminarii primei actiuni;

b)     in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;

c)      in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului;

d)     in momentul interventiei organelor judiciare.

188.         Care sunt conditiile necesare pentru existenta concursului de infractiuni?

a)     sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni;

b)     infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana;

c)      infractiunile sa fie savarsite inainte de condamnarea definitiva a faptuitorului pentru vreuna dintre ele;

d)     infractiunile sa fie savarsite de doua sau mai multe persoane in calitate de autori, coautori, instigatori sau complici.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

189.         Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?

a)     concursul represiv si concursul preventiv;

b)     concursul real si concursul formal;

c)      concursul conventional si concursul neconventional;

d)     concursul obiectiv si concursul subiectiv.

190.         Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?

a)     sistemul cumulului aritmetic;

b)     sistemul absorbtiei;

c)      sistemul progresiei geometrice;

d)     sistemul cumulului juridic.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

191.         Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?

a)     sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;

b)     sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;

c)      sistemul mixt al cumulului aritmetic si al absorbtiei pedepselor;

d)     sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.

192.         Care sunt elementele ce alcatuiesc structura recidivei (termenii recidivei)?

a)     existenta unei condamnari definitive a infractorului pentru una sau mai multe infractiuni comise anterior;

b)     savarsirea, de catre acelasi infractor, a unei noi infractiuni dupa condamnarea sa definitiva;

c)      infractorul sa savarseasca o noua infractiune dupa ce a suferit o condamnare definitiva pentru alta infractiune;

d)     savarsirea de noi infractiuni de catre acelasi infractor, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare anterioara.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

193.         Care sunt formele sau modalitatile recidivei?

a)     reidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare;

b)     recidiva generala si recidiva colectiva;

c)      recidiva generala si recidiva speciala;

d)     recidiva mare si recidiva mica.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

194.         Care sunt formele sau modalitatile recidivei?

a)     recidiva temporara si recidiva perpetua;

b)     recidiva relativa si recidiva absoluta;

c)      recidiva absoluta si recidiva cumulata;

d)     recidiva teritoriala si recidiva internationala.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

195.         Care sunt condamnarile care atrag starea de recidiva?

a)     in cazul infractiunilor care au fost gratiate;

b)     in cazul infractiunilor savarsite in timpul minoritatii;

c)      in cazul infractiunilor savarsite din culpa;

d)     in cazul in care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de reabilitare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

196.         Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca primul termen de recidiva?

a)     sa existe o hotarare de condamnare definitiva;

b)     hotararea de condamnare se fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie;

c)      hotararea de condamnare sa nu fie dintre acelea de care, potrivit legii, nu se tine seama in stabilirea starii de recidiva;

d)     sa existe o hotarare de condamnare definitiva, a carei pedeapsa privativa de libertate sa fie de un an sau mai mica, ori de 5 ani sau mai mica.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

197.         Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel de-al doilea termen de recidiva?

a)     sa se savarseasca o noua infractiune;

b)     noua infractiune sa fie savarsita cu intentie;

c)      pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie inchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata;

d)     noua infractiune sa fie savarsita dupa executarea totala a pedepsei anterioare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

198.         Care sunt cauzele care inlatura raspunderea penala?

a)     amnistia;

b)     prescriptia raspunderii penale;

c)      lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile;

d)     gratierea.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

199.         Doctrina penala distinge urmatoarele feluri de amnistie:

a)     amnistie generala si amnistie speciala;

b)     aminstie pentru majori si amnistie pentru minori;

c)      amnistie conditionata si amnistie neconditionata;

d)     amnistie antecondamnatorie si amnistie postcondamnatorie.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

200.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunile sanctionate cu pedeapsa detentiunii pe viata?

a)     30 de ani;

b)     20 de ani;

c)      25 de ani;

d)     15 ani.

201.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunile sanctionate cu pedeapsa detentiunii severe?

a)     10 ani;

b)     15 ani;

c)      25 de ani;

d)     20 de ani

202.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte mai mari de 10 ani?

a)     15 ani;

b)     12 ani;

c)      10 ani;

d)     7 ani.

203.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte intre 5 si 10 ani?

a)     12 ani;

b)     10 ani

c)      8 ani;

d)     7 ani.

204.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte intre un an si 5 ani?

a)     7 ani;

b)     6 ani;

c)      5 ani;

d)     4 ani.

205.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penalecand legea prevede pentru infraciunea savarsita pedeapsa inchisorii, amenda sub forma zilelor-amenda sau munca in folosul comunitatii?

a)     5 ani;

b)     4 ani;

c)      2 ani;

d)     3 ani

206.         Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunile savarsite de persoana juridica?

a)     5 ani

b)     10 ani;

c)      15 ani;

d)     20 de ani.

207.         Care sunt conditiile ce trabuie indeplinite pentru inlaturarea raspunderii penale prin impacarea partilor?

a)     impacarea partilor trebuie sa fie totala, neconditionata si definitiva;

b)     impacarea partilor trebuie sa intervina in cazul infractiunilor pentru care legea penalaprevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

c)      impacarea partilor sa intervina intre persoanele implicate sau intre reprezentantii oficiali ai acestora;

d)     impacarea partilor trbuie sa intervina cel mai tarziu pana la ramanerea definitiva a hotararii cu privire la infractiunea savarsita.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

208.         Care sunt trasaturile caracteristice ale sanctiunilor de drept penal?

a)     sanctiunile de drept penal au un caracter represiv, de constrangere;

b)     pedepsele, odata aplicate, au si un caracter de exemplaritate pentru altii, avand si caracter preventiv;

c)      sanctiunile de drept penal se pot aplica numai dupa savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

d)     sanctiunile de drept penal au, in general, un caracter reparatoriu.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

209.         Sanctiunile de drept penal se clasifica in:

a)     pedepsele;

b)     masurile privative de libertate;

c)      masurile educative;

d)     masurile de siguranta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

210.         Care sunt trasaturile caracteristice ale pedepsei?

a)     este o masura de constrangere;

b)     este o masura de constrangere statala;

c)      se poate aplica oricand, atunci cand legea este nesocotita;

d)     este o cale speciala de reeducare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

211.         Care sunt trasaturile caracteristice ale pedepsei?

a)     se poate aplica numai atunci cand s-a comis o infractiune;

b)     are rolul de a preveni comiterea de noi infractiuni;

c)      se aplica numai infractorului;

d)     este o masura reparatorie.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

212.         Care sunt functiile pedepsei?

a)     functia administrativa;

b)     functia de represiune sau coercitie;

c)      functia de reeducare;

d)     functia de exemplaritate si de eliminare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

213.         Care sunt categoriile de pedepse prevazute de noul Cod penal pentru persoanele fizice (art. 58 C.pen.)?

a)     pedepsele generale;

b)     pedepsele principale;

c)      pedepsele complementare;

d)     pedepsele accesorii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

214.         Care sunt pedepsele principale pentru crime?

a)     detentiunea pe viata si detentiunea severa;

b)     detentiunea pe viata si inchisoarea stricta;

c)      detentiunea severa si inchisoarea stricta;

d)     detentiunea pe viata si inchisoarea

215.         Care sunt pedepsele principale pentru delicte?

a)     inchisoarea stricta intre un an si 15 ani;

b)     detentiunea severa intre 15 si 30 de ani;

c)      inchisoarea intre 15 zile si un an;

d)     amenda, sub forma zilelor-amenda, intre 5 si 360 de zile si munca in folosul comunitatii, intre 100 si 500 de ore.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

216.         Care sunt pedepsele complementare pentru crime si delicte, aplicabile persoanelor fizice?

a)     amenda, sub forma zilelor-amenda, intre 5 si 360 de zile;

b)     munca in folosul comunitatii intre 100 si 500 de ore;

c)      interzicerea exercitiului unor drepturi, de la un an la 10 ani si degradarea militara;

d)     amenda administrativa si amenda contraventionala.

217.         Care sunt pedepsele accesorii pentru crime si delicte, aplicabile persoanelor fizice?

a)     munca in folosul comunitatii intre 100 si 500 de ore;

b)     amenda sub forma zilelor amenda intre 5 si 360 de zile;

c)      inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei;

d)     interzicerea tuturor drepturilor prevazute si reglementate de art. 75 C.penal.

218.         Care sunt pedepsele principale pentru crime si delicte aplicabile persoanelor juridice?

a)     amenda cuprinsa intre 10 milioane si 10 miliarde de lei vechi;

b)     inchisoare de la 15 zile la un an;

c)      interzicerea aceesului la unele surse financiare;

d)     dizolvarea persoanei juridice.

219.         Care sunt pedepsele complementare pentru crime si delicte aplicabile persoanelor juridice?

a)     suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la un an la 5 ani;

b)     amenda cuprinsa intre 10 milioane si 10 miliarde de lei;

c)      interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la un an la 5 ani;

d)     afisarea hotararii de condamnare dau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa sau prin mijloace de comunicare audiovizuala.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

220.         Care sunt limitele pedepsei muncii in folosul comunitatii?

a)     intre 200 si 300 de ore;

b)     intre 100 si 300 de ore;

c)      intre 100 si 500 de ore;

d)     intre 300 si 500 de ore.

221.         Care sunt limitele pedepsei sub forma zilelor-amenda?

a)     de la 1 la 365 de zile;

b)     de la 50 la 350 de zile;

c)      de la 100 la 300 de zile;

d)     de la 5 la 360 de zile.

222.         Care sunt drepturile ce pot fi interzise prin aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitiului unor drepturi (art. 75 C.pen.)?

a)     dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii eligibile publice;

b)     dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator;

c)      dreptul de a ocupa o functie, de a executa o profesie sau de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;

d)     dreptul de a parasi tara pe o perioada de timp dispusa de instanta de judecata.

223.         Care este cuantumul amenzilor ce pot fi aplicate persoanelor juridice pentru faptele penale savarsite?

a)     amenda de la 10 milioane la 100 de milioane de lei vechi;

b)     amenda de la 10 milioane la 10 miliarde de lei vechi;

c)      amenda de la 1 miliard la 10 miliarde de lei vechi;

d)     amenda de la 100 de milioane la 100 de miliarde de lei vechi.

224.         Care este pedeapsa prevazuta de legea penala in cazul inchisorii stricte?

a)     de la 15 la 25 de ani;

b)     de la 15 la 30 de ani;

c)      de la 1 la 15 ani;

d)     de la 10 la 20 de ani.

225.         Care este pedeapsa prevazuta de legea penala in cazul detentiunii severe?

a)     de  la 15 la 25 de ani;

b)     de la 10 la 25 de ani;

c)      de la 1 la 15 ani;

d)     de la 15 al 30 de ani.

226.         Care este pedeapsa prevazuta de legea penala in cazul inchisorii?

a)     de la 15 zile la 1 an;

b)     de la 1 la 5 ani;

c)      de la 5 la 15 ani;

d)     de la 1 la 15 ani.

227.         Care este durata de timp pentru care poate fi dispusa pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi?

a)     de la 1 an la 5 ani;

b)     de la 1 an la 10 ani;

c)      de la 1 an la 15 ani;

d)     de la 1 an la 20 de ani.

228.         Masurile educative sunt sanctiuni de drept penal care pot fi dispuse fata de:

a)     tineri;

b)     adulti;

c)      minori;

d)     femei.

229.         Masurile educative care pot fi luate fata de minori sunt:

a)     amenda sub forma zilelor-amenda sau munca in folosul comunitatii;

b)     mustrarea sau libertatea sub supraveghere;

c)      libertatea sub supraveghere severa;

d)     internarea intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

230.         Care sunt obligatiile ce ii revin minorului atunci cand s-a dipus impotriva sa masura educativa a libertatii sub supraveghere (art. 117 C.pen.)?

a)     sa nu fracventeze anumite locuri stabilite de instanta;

b)     sa nu intre in legatura cu anumite persoane iar daca a fost contactat de acestea, sa anunte imediat;

c)      sa frecventeze cursurile scolare din invatamantul general obligatoriu;

d)     sa nu presteze niciun fel de activitate si sa se ocupe doar de invatatura.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

231.         Care este durata de timp pentru care se poate aplica, fata de minor, masura educativa a libertatii sub supraveghere?

a)     3 ani;

b)     1 an

c)      2 ani;

d)     nedeterminata.

232.         Care este durata de timp pentru care se poate aplica, fata de minor, masura educativa a libertatii sub supraveghere severa?

a)     1 an;

b)     2 ani;

c)      de la 1 la 3 ani

d)     de la 2 la 3 ani.

233.         Care este durata de timp pentru care se poate aplica, fata de minor, masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare?

a)     3 ani;

b)     2 ani;

c)      1 an;

d)     nedeterminata.

234.         In situatia in care minorul internat intr-un centru de reeducare implineste varsta de 18 ani, instanta de judecata poate prelungi internarea cu:

a)     cel mult 2 ani

b)     cel mult 1 an;

c)      cel mult 6 luni;

d)     nu poate prelungi termenul, deoarece minorul a devenit major.

235.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi dispuse masurile de siguranta prevazute de art. 128-130 C.penal?

a)     faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b)     faptuitorul sa fie responsabil din punct de vedere juridic;

c)      faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate si sa existe temerea ca el va savarsi, din nou, in viitor, fapte prevazuta de legea penala;

d)     combaterea starii de pericol sa nu fie posibila doar prin aplicarea pedepsei, ci prin luarea masurilor de siguranta.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

236.         Care sunt categoriile de masuri de siguranta consacrate de stiinta dreptului penal?

a)     masuri cu caracter medical;

b)     masuri restrictive de drepturi;

c)      masuri cu caracter contraventional;

d)     masuri restrictive de lucruri.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

237.         Care sunt masurile de siguranta prevazute de legea penala?

a)     interzicerea de a parasi tara;

b)     obligarea la tratament medical;

c)      interzicerea unei functii sau profesii;

d)     interzicerea de a se afla in anumite localitati.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

238.         Care sunt masurile de siguranta prevazute de legea penala?

a)     internarea medicala;

b)     interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata;

c)      expulzarea;

d)     interdictia de a parasi localitatea.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

239.         Care sunt fazele operatiunii compexe de individualizare a pedepselor?

a)     faza elaborarii legii;

b)     faza aplicarii pedepsei;

c)      faza executarii pedepsei;

d)     faza cercetarii penale.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

240.         Care sunt formele de individualizare a pedepselor?

a)     individualizarea legala;

b)     individualizarea stiintifica;

c)      individualizarea judiciara;

d)     individualizarea administrativa;

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

241.         Pe langa clasificarea circumstantelor in agravante si atenuante, in functie de alte criterii, mai distingem:

a)     circumstante legale si circumstante judiciare;

b)     circumstante reale si circumstante personale;

c)      circumstante interne si circumstante externe;

d)     circumstante cunoscute si circumstante necunoscute.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

242.         Care sunt circumstantele atenuante prevazute expres de legea penala romana?

a)     savarsirea infractiunii ca urmare a unei stari euforice provocate de alcool sau stupefiante;

b)     savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanelor vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alte actiuni ilicite grave;

c)      savarsirea faptei cu un mobil sau cu un scop care pune in evidenta pericolul redus al persoanei faptuitorului;

d)     depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

243.         Existenta circumstantei atenuante a provocarii este determinata de indeplinirea urmatoarelor conditii:

a)     infractiunea sa fi fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii;

b)     starea de tulburare sau emotie sa fi avut drept cauza un act provocator din partea persoanei vatamate;

c)      actul provocator al victimei sa fi fost produs prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava;

d)     victima a afirmat ca va aduce la cunostinta autoritatilor comportarea ilegala a inculpatului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

244.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca circumstanta atenuanta a depasirii limitei legitimei aparari sa poata opera?

a)     faptuitorul sa se afle initial in starea de legitima aparare;

b)     disproportia dintre aparare si atac sa fie bine justificata de starea de tulburare sau temere a celui atacat;

c)      disproportia dintre aparare si atac sa fie evidenta si sa fie constientizata de catre faptuitor;

d)     faptuitorul sa depaseasca limitele unei legitime aparari.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

245.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca circumstanta atenuanta a depasirii limitelor starii de necesitate sa poata opera?

a)     fapta sa fie savarsita pentru salvarea de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel;

b)     fapta a cauzat urmari mai grave decat acelea care s-ar fi putut produce prin neinlaturarea pericolului;

c)      faptuitorul a actionat pentru salvarea de la moarte a unei persoane supuse unui pericol iminent;

d)     faptuitorul sa-si fi dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

246.         Care dintre urmatoarele enumerari sunt considerate circumstante agravante legale?

a)     savarsirea faptei cu depasirea grava a limitelor legitimei aparari;

b)     savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace care prezinta pericol public;

c)      savarsirea infractiunii din motive josnice;

d)     savarsirea infractiunii pentru a inlesni sau ascunde comiterea altei infractiuni.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

247.         Care din urmatoarele enumerari nu sunt considerate circumstante agravante legale?

a)     savarsirea infractiunii prin folosirea unui cutit;

b)     savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;

c)      savarsirea infractiunii de catre un faptuitor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor;

d)     savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta.

248.         Care sunt imprejurarile care pot constitui circumstante atenuante judiciare, asa cum sunt enumerate exemplificativ in art. 90 C.penal?

a)     conduita buna a faptuitorului inainte de savarsirea infractiunii;

b)     daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fapte prezinta o gravitate redusa;

c)      staruinta redusa de faptuitor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

d)     atitudinea faptuitorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii sau arestarii participantilor.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

249.         In situatia in care exista circumstante atenuante pedeapsa principala pentru persoana fizica se modifica, dupa cum urmeaza (art. 92 al. 1 C.pen.):

a)     cand pentru infractiunea savarsita legea prevede detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa detentiunii severe;

b)     cand pentru infractiunea savarsita legea prevede inchisoarea stricta, se aplica pedeapsa inchisorii sau se aplica munca in folosul comunitatii ori amenda sub forma zilelor-amenda;

c)      cand pentru infractiunea savarsita legea prevede numai amenda sub forame zilelor-amenda, se aplica amenda contraventionala de la 1 milion la 10 milioane de lei vechi;

d)     cand pentru infractiunea savarsita legea prevede detentiunea severa, se aplca pedeapsa inchisorii stricte.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

250.         In cazul existentei circumstantelor agravante, pedeapsa aplicabila persoanei fizice poate fi sporita in cadrul limitelor pedepsei imediat superioare cu:

a)     10 ani;

b)     7 ani;

c)      3 ani;

d)     5 ani.

251.         In conditiile existentei circumstantelor agravante, pedeapsa aplicarii amenzii sub forma zilelor amenda se suplimenteaza cu un spor de cel mult___o treime_______ din maximul special, fara sa depaseasca maximul general.

252.         In cazul aplicarii amenzii  sub forma zilelor-amenda, maximul general este de __360_______ zile.

253.         In cazul aplicarii circumstantelor atenuante, detentiunea pe viata este inlocuita cu _detentiune severa__________________ (inchisoarea intre 15 si 30 de ani).

254.         In cazul aplicarii circumstantelor atenuante __detentiune severa______________ este inlocuita cu inchisoarea stricta (inchisoarea intre 1 an si 15 ani).

255.         In cazul aplicarii circumstantelor atenuante, pedeapsa _inchisoare stricta_____________ este inlocuita cu pedeapsa inchisorii (inchisoare intre 15 zile si 1 an) sau cu munca in folosul comunitatii (intre 100 si 500 de ore) sau cu amenda sub forma zilelor-amenda (intre 5 si 360 de zile).

256.         In cazul aplicarii circumstantelor atenuante, pedeapsa __inchisorii____________ este inlocuita cu munca in folosul comunitatii sau cu amenda sub forma zilelor-amenda.

257.         In cazul aplicarii circumstantelor atenuante, pedeapsa amenzii sub forma zilelor-amenda este redusa la o amenda intre __5 si 20 zile____________.

258.         Care este maximul general al pedepsei prevazute de lege cu privire la munca in folosul comunitatii?

a)     500 de ore

b)     400 de ore;

c)      300 de ore;

d)     200 de ore.

259.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca instanta de judecata sa poata dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata (art. 95 C.pen.)?

a)     pedeapsa aplicata pentru este inchisoarea sau inchisoarea stricta de cel mult 5 ani sau zile-amenda;

b)     faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa privativa de libertate, in afara de situatia in care condamnarea intra in unul din cazurile prevazute de art. 53 C.penal;

c)      se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia;

d)     faptuitorul se angajeaza, in cursul procesului penal, ca nu va mai comite alte infractiuni.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

260.         Din ce se compune termenul de incercare dupa aplicarea suspendarii conditionate  a executarii pedepsei?

a)     cuantumul pedepsei inchisorii aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani;

b)     cuantumul pedepsei inchisorii sau inchisorii stricte aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani;

c)      cuantumul pedepsei inchisorii, inchisorii stricte sau detentiunii severe aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani;

d)     cuantumul pedepsei inchisorii, inchisorii stricte, detentiunii severe sau detentiunii pe viata plicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

261.         Care este durata termenului de incercare in cazul aplicarii pedepsei sub forma zilelor amenda faptuitorului major?

a)     3 ani;

b)     2 ani;

c)      1 an;

d)     6 luni.

262.         Din ce se compune termenul de incercare in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate minorului?

a)     durata pedepsei inchisorii sau inchisorii stricte aplicate, la care se adauga un interval de timp de la 1 la 3 ani;

b)     durata pedepsei inchisorii sau inchisorii stricte aplicate, la care se adauga un interval de timp de la 2 la 3 ani;

c)      durata pedepsei inchisorii sau inchisorii stricte aplicate, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 3 ani;

d)     durata pedepsei inchisorii sau inchisorii stricte aplicate, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani.

263.         Revocarea obligatorie a suspendarii conditionate a executarii pedepsei intervine in urmatoarele conditii:

a)     cel condamnat a savarsit, in termenul de incercare, o noua infractiune intentionata, care a fost descoperita inaintea expirarii acestui termen;

b)     cel condamnat a savarsit, in termenul de incercare, o noua infractiune, indiferend de forma de vinovatie;

c)      cel condamnat a savarsit, in termenul de incercare, o noua infractiune grava sau deosebit de grava;

d)     cel condamnat a savarsit, in termenul de incercare, mai multe fapte contraventionale sau penale, in concurs.

264.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se dispune de catre instanta de judecata anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei?

a)     condamnatul sa fi mai savarsit o infractiune anterior ramanerii definitive a hotararii prin care a fost dispusa suspendarea executarii pedepsei;

b)     condamnatul sa fi mai savarsit o infracitune dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care a fost dispusa suspendarea executarii pedepsei;

c)      condamnatului sa i se fi aplicat o pedeapsa privativa de libertate pentru noua infractiune comisa, chiar si dupa termenul de incercare;

d)     infractiunea comisa, care atrage si anularea suspendarii executarii pedepsei, sa fi fost descoperita inainte de implinirea termenului de incercare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

265.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru aplicarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 101 C.penal)?

a)     pedeapsa aplicata pentru delict este inchisoarea sau inchisoarea stricta de cel mult 7 ani;

b)     faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa detentiunii sau inchisorii stricte, ori a fost condamnat la pedeapsa inchisorii stricte de cel mult 2 ani, in afara de situatia in care condamnarea intra in unul dintre cazurile prevazute de art. 53 C.penal;

c)      pedeapsa aplicata pentru crima este detentiunea severa de cel mult 10 ani;

d)     se apreciaza, tinand seama de persoana condamnatului si de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savarsi infractiuni.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

266.         Cum se calculeaza termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere aplicata persoanelor fizice?

a)     cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 1 si 5 ani;

b)     cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 1 si 5 ani;

c)      cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 2 si 4 ani;

d)     cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 2 si 5 ani.

267.         Care sunt masurile de supraveghere la care trebuie sa se supuna condamnatul, in termenul de incercare, atunci cand s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere?

a)     sa se prezinte, la datele fixate, la judecatorul desemnat cu supraveghereea lui, la serviciul de reintegrare sociala si supraveghere si al alte organe stabilite de instanta;

b)     sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;

c)      sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca, precum si informatii de natura a permite controlul mijloacelor lui de existenta;

d)     sa nu paraseasca sub nici o forma tara, deoarece exista pericolul de a nu se mai intoarce.

a)     A+B+C

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

268.         Masura renuntarii la pedeapsa poate fi dispusa in urmatoarele conditii (art. 108 C.penal):

a)     infractiunea savarsita sa fie pedepsita cu pedeapsa inchisorii;

b)     infractiunea savarsita sa fie pedepsita cu pedeapsa inchisorii stricte;

c)      inculpatul sa nu fi avut antecedente penale;

d)     inculpatul sa fi acoperit prejudiciul cauzat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

269.         Masura amanarii aplicarii pedepsei poate fi dispusa in urmatoarele conditii (art. 109 C.penal):

a)     legea sa prevada pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii sau inchisorii stricte de cel mult 5 ani;

b)     inculpatul sa nu fi avut antecedente penale;

c)      inculpatul sa nu fi avut sanctiuni contraventionale sau alte abateri disciplinare;

d)     inculpatul sa fi acoperit prejudiciul cauzat sau sa dovedeasca faptul ca are posibilitatea sa-l acopere.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D

d)     B+C+D.

270.         In cazul amanarii aplicarii pedepsei, care este termenul de proba in care instanta se poate pronunta cu privire la pedeapsa?

a)     un termen de pana la 6 luni;

b)     un temen de pana la 1 an;

c)      un termen de pana la 3 ani;

d)     un termen de pana la 2 ani.

271.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite cumulativ pentru dispunerea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara?

a)     persoana condamnata sa aiba calitatea de mulitar in termen;

b)     pedeapsa privativa de libertate ce se aplica nu trebuie sa depaseasca 1 an;

c)      pedeapsa privativa de libertate ce se aplica nu trebuie sa depaseasca 2 ani;

d)     legea sa prevada expres ca pedeapsa poate fi executata intr-o inchisoare militara.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

272.         Care sunt efectele executarii pedepsei intr-o inchisoare militara?

a)     reducerea duratei executarii efective a pedepsei;

b)     derogarea de la conditiile de aplicare a institutiei liberarii conditionate;

c)      executarea in intregime a pedepsei sub supravegherea personalului unitatii militare unde se afla condamnatul;

d)     reabilitarea de drept a condamnatului.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

273.         Care sunt conditiile de acordare a liberarii conditionate?

a)     condamnatul sa nu fi fost condamnat anterior pentru vreo fapta penala;

b)     condamnatul sa fi executat o parte din pedeapsa;

c)      condamnatul sa fi dat dovada de staruinta in munca;

d)     condamnatul sa fi facut dovada unei conduite corespunzatoare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

274.         Care este durata din pedeapsa pe care trebuie sa o execute condamnatul la inchisoarea stricta pentru a putea beneficia de liberarea conditionata?

a)     2/3;

b)     1/2;

c)      1/4;

d)     3/4.

275.         Care este durata din pedeapsa pe care trebuie sa o execute condamnatul la pedeapsa detentiunii severe pentru a putea beneficia de liberarea conditionata?

a)     2/3;

b)     3/4;

c)      1/2;

d)     1/4.

276.         Care este durata pedepsei pe care trebuie sa o execute efectiv condamnatul la detentiunea pe viata pentru a putea beneficia, in mod exceptional, de institutia liberarii conditionate?

a)     30 de ani;

b)     25 de ani;

c)      20 de ani

d)     15 ani.

277.         Care este durata pedepsei pe care trebuie sa o execute efectiv condamnatul la detentiunea pe viata, a carui varsta biologica a depasit 60 de ani, pentru a beneficia, in mod exceptional, de institutia liberarii conditionate?

a)     30 de ani;

b)     25 de ani;

c)      20 de ani;

d)     15 ani.

278.         Timpul __retinerii____________ si al _arestarii preventive_____________ se scade din durata pedepsei privative de libertate pronuntate (art. 111 C.penal).

279.         Care sunt cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei?

a)     gratierea si prescriptia

b)     reabilitarea de drept si realbilitarea judecatoreasca;

c)      amnistia si prescriptia raspunderii penale;

d)     lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor.

280.         Gratierea este:

a)     un act de clementa al puterii legiuitoare (Parlamentul Romaniei) care, din considerente de politica penala, inlatura raspunderea penala pentru anumite infractiuni prevazute expres de lege;

b)     un act de clementa al statului care consta in inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei aplicate de instanta sau comutarea acesteia in una mai usoara;

c)      un act de clementa al judecatorului prin care unele pedepse nu se mai executa datorita comportamentului ireprosabil al faptuitorului;

d)     un act de clementa al politiei fata de faptuitorii care recunosc in totalitate faptele comise si ajuta la descoperirea intregului grup infractional.

281.         Gratierea poate fi:

a)     absoluta sau relativa;

b)     colectiva sau individuala;

c)      conditionata sau neconditionata;

d)     totala, partiala sau comutare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D

282.         Care este obiectul gratierii individuale?

a)     pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, a carei executare este inlaturata total sau partial;

b)     pedeapsele aplicate prin hotarari definitive;

c)      pedepsele aplicate dupa aparitia legii de gratiere;

d)     pedepsele pentru infractiuni savarsite anterior actului de clementa.

283.         Ce este prescriptia executarii pedepsei?

a)     o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;

b)     o cauza care inlatura consecintele condamnarii;

c)      o cauza care inlatura raspunderea penala;

d)     o cauza care inlatura executarea pedepsei.

284.         Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei in cazul in care pedeapsa ce urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau detentiunea severa?

a)     20 de ani

b)     25 de ani;

c)      30 de ani;

d)     15 ani.

285.         Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei in cazul pedepselor cu inchisoarea?

a)     10 ani, plus durata pedeapsei inchisorii stricte sau inchisorii care urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani;

b)     5 ani, plus durata pedeapsei inchisorii stricte sau inchisorii care urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani;

c)      7 ani, plus durata pedeapsei inchisorii stricte sau inchisorii care urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani;

d)     3 ani, plus durata pedeapsei inchisorii stricte sau inchisorii care urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani.

286.         Care este termenul de prescriptie a ececutarii pedepsei in cazul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amenda si a muncii in folosul comunitatii?

a)     5 ani;

b)     4 ani;

c)      3 ani;

d)     1 an.

287.         Termenele de prescriptie a executarii pedepsei se socotesc:

a)     din ziua comiterii faptei;

b)     din ziua in care a fost prins autorul;

c)      din ziua in care a fost identificat autorul;

d)     din ziua ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

288.         Prescriptia executarii pedepsei este inlaturata in urmatoarele cazuri:

a)     inceperea executarii pedepsei;

b)     sustragerea de la executare dupa inceperea executarii pedepsei;

c)      savarsirea din nou a unei infractiuni;

d)     apelul si recursul declarate in interesul legii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

289.         Prescriptia executarii pedepsei este suspendata in urmatoarele cazuri:

a)     apelul declarat in interesul legii;

b)     savarsirea din nou a unei infractiuni;

c)      amanarea executarii pedepsei;

d)     intreruperea executarii pedepsei.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

290.         Stiinta dreptului penal distinge urmatoarele forme ale reabilitarii:

a)     reabilitarea legala;

b)     reabilitarea de drept;

c)      reabilitarea judecatoreasca;

d)     reabilitarea judiciara.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

291.         Care sunt trasaturile caracteristice ale reabilitarii?

a)     reabilitarea produce efecte "in personam";

b)     reabilitarea are caracter individual;

c)      reabilitarea poate fi obtinuta pentru orice condamnare;

d)     reabilitarea produce efecte numai pentru trecut.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

292.         Reabilitarea de drept opereaza in urmatorele conditii:

a)     la implinirea termenului de incercare, in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei;

b)     la expirarea pedepsei cu inchisoarea executata de condamnat;

c)      la implinirea termenului de incercare, in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere;

d)     la implinirea termenului de incercare, in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, cu obligatia condamnatului de a executa o munca in folosul comunitatii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

293.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi dobandita reabilitarea de drept?

a)     conditii cu privire la condamnare;

b)     conditii privind conduita si persoana condamnatului;

c)      conditii privind varsta condamnatului;

d)     conditii privind termenul de reabilitare.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

294.         Ce este termenul de reabilitare?

a)     perioade de timp dintre executarea pedepsei ori stingerea executarii pedepsei prin modalitatile prevazute de lege si judecarea cererii de reabilitare;

b)     perioada de timp de dupa aprobarea cererii de reabilitare de catre instanta de judecata;

c)      perioada de timp dintre descoperirea infractiunii si executarea pedepsei ori stingerea executarii pedepsei prin miloacele prevazute de lege, perioada in care condamnatul face dovada ca s-a indreptat si ca merita sa i se acorde reabilitarea;

d)     perioada de timp cuprinsa intre 10 si 15 ani de la executarea pedepsei ori de la stingerea executarii pedepsei prin mijloacele prevazute de lege, in care condamnatul face dovada ca s-a indreptat si ca merita sa i se acorde reabilitarea.

295.         Care sunt cazurile speciale in care opereaza reabilitarea de drept?

a)     la terminarea executarii pedepsei, cand condamnatul a fost gratiat;

b)     la expirarea termenului de incercare;

c)      la terminarea executarii pedepsei, in cazul condamnatului militar in termen care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara;

d)     la implinirea duratei pedepsei, cand condamnatul militar in termen a devenit inapt si a fost liberat conditionat.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

296.         Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca reabilitarea judecatoreasca sa poata fi acordata?

a)     conditii cu privire la condamnare;

b)     conditii cu privire la termenul de reabilitare;

c)      conditii cu privire la conduita condamnatului;

d)     conditii cu privire la modul de operare folosit la savarsirea infractiunii.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

297.         Care sunt conditiile privitoare la conduita condamnatului pentru ca reabilitarea judecatoreasca sa poata opera?

a)     persoana condamnata sa nu fi suferit o noua condamnare in interiorul termenului de reabilitare prevazut de lege;

b)     persoana condamnata sa nu fi fost sanctionata contraventional pentru vreo fapta prevazuta de lege;

c)      persoana condamnata sa-si aiba asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, ori sa aiba varsta de pensionare sau sa fie incapabila de munca;

d)     persoana condamnata a achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligata.

a)     A+B+C;

b)     A+C+D;

c)      A+B+D;

d)     B+C+D.

298.         In conditiile in care cererea de reabilitare judecatoreasca a condamnatului la pedeapsa detentiunii severe este respinsa de instanta de judecata, o noua cerere poate fi introdusa:

a)     in termen de 2 ani;

b)     in termen de 5 ani;

c)      in termen de 3 ani

d)     in termen de 1 an.

299.         In conditiile in care cererea de reabilitare judecatoreasca a condamnatului la pedeapsa inchisorii stricte este respinsa de instanta de judecata, o noua cerere poate fi introdusa:

a)     in termen de 3 ani;

b)     in termen de 1 an;

c)      in termen de 6 luni;

d)     in termen de 2 ani

300.         Reabilitarea judecatoreasca poate fi anulata atunci cand:

a)     cel reabilitat mai suferise o condamnare care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare;

b)     cel reabilitat a comis o una sau mai multe contraventii pentru care a fost amendat de catre autoritate si acest lucru nu a fost cunoscut de instanta de judecata;

c)      cel reabilitat mai avea si alte condamnari inainte de condamnarea pentru care se cere reabilitarea;

d)     cel reabilitat a decedat inainte de pronuntarea hotararii instantei unde s-a cerut reabilitarea.