Contractul de renta viagera

Contractul de renta viagera

1. Notiune. Renta viagera este contractul prin care o persoana numita credirentier (creditorul rentei) instraineaza un bun sau o suma de bani (drept capital) celeilalte parti numita debirentier (debitorul rentei) care se obliga in schimb sa-i plateasca periodic  o suma de bani (renta viagera) pana la deces.

Potrivit art. 1639 si urm. C. civ., renta viagera poate fi constituita si cu titlu gratuit (cand numai debirentierul isi asuma obligatii, fara a primi o contraprestatie din partea credirentierului), iar pe de alta parte, durata platii rentei poate depinde si de durata vietii unei alte persoane decat instrainatorul.

Cuantumul ratei de renta se stabileste prin vointa comuna a partilor si ramane acelasi indiferent de deprecierea valorii monedei nationale, riscul deprecierii urmand a fi suportat de credirentier.

Pornindu-se de la caracterul alimentar al rentei viagere, in doctrina s-a considerat ca este admisibila actiunea in justitie avand ca obiect revizuirea cuantumului rentei, pentru a se realiza scopul pentru care a fost incheiat contractul, dupa cum este posibila si "indexarea" ei prin acordul de vointa al partilor

In contract poate exista o pluralitate de parti, respectiv mai multi credirentieri sau/si mai multi debirentieri. Avand in vedere ca obiectul rentei viagere il constituie o suma de bani, aceasta este divizibila intre credirentieri (renta viagera, avand ca obiect o suma de bani, este de regula divizibila), insa la decesul unuia dintre ei, toata renta urmeaza a fi platita integral celuilalt credirentier pana la decesul acestuia din urma, in lipsa unei clauze contractuale contrare.

In caz de pluralitate de debirentieri sau de deces al debirentierului care are mai multi mostenitori, obligatia acestora este indivizibila, astfel ca oricare dintre ei poate fi urmarit pentru plata integrala a rentei.

2. Caractere juridice

a. Poate fi un contract cu titlu oneros; de cele mai multe ori, renta viagera se plateste in schimbul transmiterii unui bun sau a unui capital.

In acest caz, contractul de renta viagera este prin esenta sa, un contract aleatoriu; intinderea in timp a obligatiei debirentierului depinde de un eveniment viitor si incert si anume de durata vietii credirentierului, existand sanse de castig si de pierderi pentru ambele parti. Daca prestatia in bani urmeaza a fi platita periodic pentru o anumita perioada de timp, nu mai suntem in prezenta unui contract de renta viagera.

Fiind cu titlu oneros, este si un contract sinalagmatic, ambele parti asumandu-si obligatii.

De asemenea, este un contract translativ de proprietate, credirentierul, ca si vanzatorul, datorand garantie pentru evictiune si pentru viciile ascunse ale bunului transmis.

Este un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, exceptand cazul cand obiect al obligatiei credirentierului-instrainator il formeaza un imobil - teren, caz in care, sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul trebuie sa imbrace forma autentica, ad validitatem.

b. Renta viagera poate fi constituita si cu titlu gratuit. Cum s-a sustinut in doctrina, caracterul gratuit, de liberalitate al rentei, inlatura caracterul aleatoriu al contractului, nemaiexistand sanse de castig si de pierdere pentru parti.

Ca liberalitate, renta viagera va imbraca fie forma unei donatii, fie forma legatului testamentar, in ambele cazuri fiind supusa regimului juridic al liberalitatilor cu privire la forma, capacitate, revocare, reductiune, raport etc.

Nefiind strict personala, renta viagera poate fi cedata de credirentier unei alte persoane, daca prin contractul de renta viagera nu s-a prevazut inalienabilitatea; renta constituita cu titlu gratuit poate fi declarata netransmisibila de catre parti. In cazul cedarii rentei catre o alta persoana, ea se va plati acesteia din urma numai pana la decesul credirentierului.

Va exista tot un contract de renta viagera si in cazul in care obligatia de plata a rentei urmeaza sa fie executata catre o alta persoana decat instrainatorul bunului sau al capitalului; partile in acest caz vor fi constituitorul (stipulantul) - instrainator al bunului si debirentierul (promitentul), iar tertul beneficiar este credirentier. Renta viagera are un caracter oneros si aleatoriu, insa fata de credirentier (tertul beneficiar) este o liberalitate, intrucat constituitorul contracteaza cu intentie liberala fata de acesta, astfel ca va fi supusa regimului liberalitatilor, exceptand conditia de forma a donatiei (donatie indirecta pe calea stipulatiei pentru altul).

Document online: Contract de afiliere Referat: Contractul de donatie

3. Conditii de validitate. Pe langa conditiile generale, se cer indeplinite o serie de conditii specifice acestui contract.

Astfel, contractul este nul absolut daca persoana in favoarea careia s-a constituit renta era decedata la data constituirii, in acest caz lipsind cauza juridica a contractului.

Potrivit art. 1645 C. civ., contractul va fi nul absolut si daca renta se constituie in favoarea unei persoane bolnave, care a decedat de boala respectiva in 20 zile de la incheierea contractului. Aceste dispozitii legale nu se aplica in cazul contractului de renta cu titlu gratuit.

Daca decesul a intervenit dupa trecerea a 20 zile, instanta de judecata poate constata nulitatea contractului pentru lipsa cauzei, daca se dovedeste ca debirentierul a cunoscut moartea iminenta a credirentierului la data incheierii contractului de renta viagera cu titlu oneros.

Daca contractul s-a incheiat in favoarea mai multor creditori ai rentei si numai unul dintre ei era decedat la data constituirii sau a decedat dupa 20 zile datorita bolii existente la contractare, contractul este valabil, renta platindu-se celorlalti creditori.

Efectele contractului de renta viagera

Obligatiile debirentierului

Obligatia de plata a rentei. Debirentierul este obligat sa plateasca ratele de plata a rentei in cuantumul si la datele stipulate in contract.

Obligatia sa inceteaza, potrivit contractului, la data decesului credirentierului ori la data decesului tertului pana la moartea caruia s-a stipulat plata rentei catre credirentier.

Sumele ce trebuie platite cu titlu de renta se dobandesc in proportie cu zilele cat a trait credirentierul. Conform art. 1649 C. civ., daca s-a prevazut in contract plata anticipata a ratelor de renta, debirentierul este obligat sa plateasca fiecare rata la data scadentei sale, chiar daca credirentierul ar fi decedat anterior expirarii perioadei pentru care s-a platit renta (de ex. s-a prevazut plata ratei la fiecare data de 1 a lunii pentru luna respectiva, rata se va plati chiar daca credirentierul decedeaza la data de 15 a lunii respective).

Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei renuntand la bunul sau capitalul primit; nici daca vinde bunul nu se poate elibera prin asumarea acestei obligatii de catre cumparator, decat daca credirentierul consimte ca plata sa se faca de noul dobanditor al bunului.

In caz de deces al debirentierului, obligatia sa de plata a rentei se transmite mostenitorilor, avand caracter patrimonial si nefiind strict personala; daca s-a stipulat plata rentei pe durata vietii debirentierului, obligatia inceteaza la moartea sa, mostenitorii fiind eventuali debitori pentru ratele de renta scadente si neachitate de debirentier in timpul vietii sale.

Daca la scadenta, debirentierul nu isi executa obligatia, credirentierul are posibilitatea de a solicita executarea silita asupra patrimoniului debirentierului pentru realizarea unei sume de bani considerate suficiente pentru a se asigura plata regulata a rentei. Instanta de judecata poate dispune ca suma realizata prin executarea silita sa se depuna, cu titlu de capital, la o institutie bancara pe numele debirentierului dar in favoarea credirentierului.

Actiunea credirentierului prin care solicita plata ratelor scadente si neachitate este supusa prescriptiei in termenul general de trei ani. Avand ca obiect prestatii succesive, fiecare rata este supusa unui termen de prescriptie separat care va curge de la data cand obligatia de plata a ratei de renta a devenit exigibila. Datorita caracterului sau viager, dreptul la renta al credirentierului nu se prescrie, chiar daca timp de trei ani nu a pretins plata ratelor scadente.

Desi contract cu titlu oneros si sinalagmatic de cele mai multe ori, credirentierul nu poate solicita rezolutiunea contractului (art. 1647 C. civ.).

Rezolutiunea contractului este posibila in trei cazuri: daca debirentierul nu asigura garantiile stipulate pentru asigurarea platii rentei, daca micsoreaza aceste garantii prin fapta sa sau daca exista un pact comisoriu expres in acest sens.

Daca se admite actiunea in rezolutiune, debirentierul va fi obligat la restituirea bunului sau a capitalului primit; practica judiciara a decis ca, in ceea ce priveste ratele de renta platite pana la rezolutiune, acestea nu se restituie, avand in vedere neexecutarea culpabila a obligatiei de catre debirentier si caracterul aleatoriu al acestui contract.

Urmarirea rentei de catre creditori. Daca contractul a fost constituit cu titlu oneros, renta formeaza obiectul urmaririi oricarui creditor al credirentierului, ea reprezentand echivalentul bunului sau al capitalului instrainat.

Daca renta este cu titlu gratuit, partile o pot declara neurmaribila prin contract. Chiar si in acest caz, renta poate fi urmarita pentru datorii de alimente, chirii sau alte creante privilegiate asupra mobilelor, instanta avand competenta de a fixa limitele urmaririi.

Obligatiile credirentierului. Daca contractul este cu titlu oneros si deci sinalagmatic, creditorul are obligatia de a preda bunul sau capitalul instrainat impreuna cu accesoriile sale.

Credirentierul are obligatiile vanzatorului, datorand si garantie pentru evictiune sau pentru viciile ascunse ale bunului instrainat.

La fel ca si vanzatorul, se bucura de privilegiul recunoscut de lege in favoarea vanzatorului.

Daca contractul este cu titlu gratuit, credirentierul, asemanator donatarului, nu are nici o obligatie, decat o obligatie morala de recunostinta. In acest caz, contractul fiind o liberalitate, este supus regulilor liberalitatilor (donatie sau testament).