DREPT CIVIL - GRILE
1. Ce fel de conditie este capacitatea de a incheia actul juridic civil ?
a. de fond;
b. de forma;
c. speciala
ANS:A
2. Ce este eroarea, ca viciu de consimtamant ?
a. inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau
dolosive,
pentru a o determina sa incheie un act juridic;
b. falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic;
c. disproportia vadita de valoare intre doua prestatii.
ANS:B
3. Ce cerinte trebuie sa indeplineasca consimtamantul pentru a fi valabil?
a. sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu;
b. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. sa nu fie exteriorizat.
ANS:B
4. Care din situatiile de mai jos constituie viciu de consimtamant?
a. eroarea indiferenta;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.
ANS:C
5. In ce caz falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic
atrage nulitatea relativa a acestuia?
a. in cazul in care priveste calitatile substantiale ale obiectului acelui act
juridic;
b. in cazul in care priveste natura actului juridic;
c. in cazul in care priveste identitatea fizica a obiectului acelui act
juridic.
ANS:A
6. Despre ce fel de eroare este vorba atunci cand falsa reprezentare priveste
natura actului
juridic care se incheie?
a. error in negotio;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.
ANS:A
7. In ce caz violenta constituie viciu de consimtamant ?
a. atunci cand amenintarea nu este justa;
b. cand provine numai de la o persoana cu care s-a contractat;
c. cand este indiferenta.
ANS:A
8. Care din actele juridice civile de mai jos pot fi anulate pentru leziune?
a. actele de dispozitie;
b. actele incheiate de minorul cu varsta intre 14-18 ani, singur, ocrotitorului
legal;fara incuviintarea
c. actele incheiate de minorii cu varste sub 14 ani, personal si nu prin
reprezentant
ANS:B
9. In structura carui viciu de consimtamant nu exista un element obiectiv ?
a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.
ANS:A
10. Ce efecte genereaza, ca regula, viciile de consimtamant?
a. atrag nulitatea absoluta;
b. atrag nulitatea relativa;
c. atrag nulitatea absoluta, in cazul actelor unilaterale
ANS:B
11. Ce conditii trebuie sa indeplineasca dolul, pentru a fi viciu de
consimtamant ?
a. sa fie determinant pentru incheierea actului juridic;
b. sa nu fie injust;
c. sa nu provina de la cealalta parte.
ANS:A
12. Ce conditii trebuie intrunite pentru anularea actului juridic pe motiv de
leziune?
a. sa nu fie o consecinta directa a actului respectiv;
b. sa existe in raport cu momentul incheierii actului;
c. disproportia de valoare intre contraprestatii sa nu fie considerabila.
ANS:B
13. Care este domeniul de aplicare al leziunii in actele juridice?
a. priveste actele incheiate de minorii sub 14 ani;
b. nu priveste actele juridice de administrare;
c. priveste actele juridice care sunt lezionare pentru minor.
ANS:C
14. In ce situatie cauza actului juridic civil este falsa?
a. daca exista eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. daca lipseste scopul imediat intr-un act juridic nenumit;
c. in cazul lipsei discernamantului.
ANS:A
15. In ce consta scopul mediat ?
a. in prefigurarea mentala a contraprestatiei, in contractele sinalagmatice;
b. in prefigurarea remiterii lucrului in actele reale;
c. in motivul determinant al incheierii unui act juridic civil
ANS:C
16. Care sunt caracterele juridice ale formei cerute "ad validitatem"?
a. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic;
b. consta, in toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic;
c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea absoluta a actului juridic.
ANS:C
17. In cazul caror acte juridice civile este ceruta forma "ad validitatem"?
a. contractul de locatiune
b. contractul de inchiriere a locuintei;
c. contractul de donatie
ANS:C
18. Care sunt caracterele juridice ale formei "ad probationem"?
a. presupune intocmirea unui inscris autentic;
b. este ceruta, printre altele, in cazul contractului de asigurare;
c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic.
ANS:B
19. Ce fel de conditie (ca modalitate a actului juridic) este aceea a carei
realizare depinde exclusiv de vointa uneia din parti ?
a. mixta;
b. potestativa simpla;
c. pur potestativa.
ANS:C
20. In ce caz poate aparea o exceptie de la principiul "pacta sunt servanda"?
a. in cazul tacitei relocatiuni;
b. in cazul incetarii mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. in cazul actelor juridice colective.
ANS:B
21. Ce acte juridice sunt incluse categoria exceptiilor de la irevocabilitatea
actului juridic unilateral ?
a. revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea marturisirii pentru eroare de drept;
c. incetarea depozitului la cererea deponentului.
ANS:A
22. Ce persoane fac parte din categoria avanzilor-cauza ?
a. reprezentantii conventionali ai partilor;
b. toti cei care, ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile
acestui;
c. succesorii cu titlu universal ai partilor
ANS:C
23. Prin ce se deosebeste caducitatea de nulitatea actului juridic civil?
a. efectele caducitatii nu retroactiveaza
b. presupune o cauza de nevalabilitate contemporana incheierii actului juridic
c. este o sanctiune ce se aplica in materia liberalitatilor
ANS:A
24. Ce cauze atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil?
a. lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului
b. nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a
persoanei juridice
c. violenta
ANS:B
25. Ce cauze atrag nulitatea relativa a actului juridic civil?
a. nevalabilitatea obiectului actului juridic
b. lipsa consimtamantului, cand aceasta se datoreaza lipsei de discernamant
c. lipsa cauzei actului juridic
ANS:B
26. Pot forma obiectul posesiei:
a. bunurile din domeniul public si privat al statului si unitatilor
administrativ -teritoriale
b. universalitatile de bunuri
c. numai bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil
ANS:C
27. Posesia:
a. corespunde intotdeauna unui drept real principal
b. are ca efect dobandirea fructelor daca posesorul este de buna - credinta
c. este discontinua atunci cind a intervenit o cauza de intrerupere a
uzucapiunii
ANS:B
28. Posesia este viciata daca:
a. se exercita cu intermitente anormale
b. este de rea-credinta
c. se exercita prin intermediul unui detentor precar
ANS:A
29. Ca viciu al posesiei, clandestinitatea
a. poate fi invocata de orice persoana interesata
b. se aplica numai in cazul bunurilor imobile
c. este un viciu temporar
ANS:C
30. Actiunea in complangere
a. este o actiune reala si petitorie
b. nu poate fi exercitata daca a trecut un an de la tulburare sau deposedare
c. poate fi exercitata numai daca posesia reclamantului a fost de buna -
credinta
ANS: B
31. Prin dispozitie materiala se intelege prerogativa titularului dreptului de
proprietate
a. de a dispune de substanta bunului
b. de a instraina bunul
c. de a-si dezmembra dreptul de proprietate constituind drepturi reale in
favoarea altor persoane
ANS:A
32. Jus fruendi
a. constituie un atribut al dreptului de proprietate
b. este un caracter juridic al dreptului de proprietate
c. reprezinta dreptul de a culege fructele bunului, prerogativa exercitata de
proprietar
in puterea dreptului de accesiune
ANS:A
33. Dreptul de proprietate publica
a. apartine numai statului
b. este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
c. se exercita numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ
ANS:B
34. Domeniul public
a. este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma
constitutionala
b. este alcatuit din bunurile ce formeaza circuitul civil
c. este totalitatea bunurilor ce formeaza obiectul proprietatii publice
ANS:C
35. Proprietatea anulabila
a. dureaza pana la desfiintarea actului translativ de proprietate ca urmare a
actiunii in anulare care este imprescriptibila
b. rezulta dintr-un act juridic afectat de o cauza de nulitate absoluta
c. dureaza pana la consolidarea dreptului de proprietate prin confirmare
expresa sau tacita a actului anulabil
ANS:C
36. In cazul proprietatii rezolubile, neindeplinirea conditiei rezolutorii
a. consolideaza retroactiv dreptul de proprietate al dobanditorului
b. nu are niciun efect
c. desfiinteaza dreptul de proprietate al dobanditorului
ANS:A
37. Proprietatea comuna in devalmasie presupune
a. acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca
titularii
sai au determinata cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor
bunuri nefractionate in materialitatea lor
b. existenta a doi sau mai multi proprietari asupra unor bunuri fractionate in
materialitatea lor
c. acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca
titularii
sai nu au determinata cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor
bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunul apartinind deopotriva tuturor
proprietarilor
ANS:C
38. Drepturile copartasilor cu privire la intregul bun
a. fiecare copartas poate efectua singur, fara acordul celorlalti copartasi,
acte materiale fara a fi necesara respectarea niciunei conditii
b. oricare copartas poate efectua singur acte de conservare, de administrare si
de dispozitie cu privire la intregul bun
c. oricare copartas poate efectua singur, fara acordul si chiar impotriva
vointei celorlalti copartasi, acte de conservare
ANS:C
39. Proprietatea comuna pe cote - parti fortata si perpetua
a. are ca obiect bunuri principale
b. nu inceteaza prin partaj
c. are ca obiect bunuri accesorii pe langa bunuri principale aflate in
proprietate comuna
ANS:B
40. In cazul actiunii in revendicare imobiliara titlul
a. poate sa fie numai un act juridic translativ de proprietate
b. creeaza o prezumtie relativa de proprietate
c. este un element al bunei - credinte
ANS:B
41. In cazul actiunii in revendicare imobiliara daca niciuna dintre parti nu
poate invoca un titlu, va avea castig de cauza
a. reclamantul
b. paratul
c. partea a carei posesie este mai caracterizata
ANS:C
42. Proprietarul unui bun mobil pierdut sau furat poate sa exercite actiunea in
revendicare mobiliara
a. in termen de cel mult trei ani, de la data pierderii sau furtului bunului,
impotriva tertului dobanditor de rea-credinta
b. numai daca bunul se afla la un tert dobanditor de rea-credinta
c. in termen de trei ani de la data pierderii sau furtului bunului, daca bunul
se afla in posesia unui tert dobanditor de buna - credinta
ANS:C
43. Pentru aplicarea dispozitiilor art. 1909 alin. 1 Cod civil, buna - credinta
trebuie sa existe
a. pe tot parcursul exercitarii posesiei
b. la momentul intrarii in posesia bunului mobil
c. la momentul incheierii actului juridic de dobandire a bunului mobil, chiar
daca intrarea in posesie s-a facut la o data ulterioara incheierii actului
ANS:B
44. In cazul admiterii actiunii in revendicare imobiliara
a. posesorul este obligat sa restituie bunul adevaratului proprietar in natura
sau prin echivalent, la alegerea sa
b. posesorul este obligat la restituirea bunului catre adevaratul proprietar
chiar daca bunul este grevat cu sarcini reale
c. imobilul se restituie liber de sarcinile cu care a fost grevat de posesor
ANS:C
45. Ca efect al admiterii actiunii in revendicare imobiliara
a. posesorul are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor facute cu bunul
b. cheltuielile necesare se vor restitui posesorului numai in masura sporului
de valoare adus bunului
c. posesorul de buna - credinta va putea sa pastreze fructele percepute pana la
data introducerii actiunii in revendicare
ANS:C
46. In materia actiunii in revendicare, paratul posesor de rea - credinta
a. nu poate sa invoce uzucapiunea
b. este obligat sa restituie toate fructele lucrului revendicat percepute sau
nepercepute sau valoarea acestora daca le-a consumat ori a neglijat sa le
perceapa
c. nu poate obtine contravaloarea cheltuielilor necesare
ANS:B
47. Prin uzucapiune poate fi dobandit
a. dreptul de proprietate indiferent de titular
b. dreptul de proprietate privata si dezmembramintele acestuia
c. numai dreptul de proprietate privata
ANS:B
48. Buna - credinta a posesorului in materia uzucapiunii de 10 pana la 20 de
ani
a. trebuie sa existe la momentul dobandirii posesiei bunului imobil;
b. trebuie sa existe pe toata durata posesiei;
c. cel care o invoca trebuie sa o dovedeasca
ANS:A
49. Intreruperea naturala a uzucapiunii intervine
a. la data introducerii cererii de chemare in judecata, daca actiunea este
admisa
b. intre soti
c. cand bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil
ca urmare a unei transformari a naturii si destinatiei sale
ANS:C
50. Renuntarea la prescriptia achizitiva
a. poate fi facuta inaintea implinirii termenului de uzucapiune de catre
beneficiarul termenului
b. poate fi numai expresa
c. produce efecte doar intre raporturile dintre posesor si adevaratul
proprietar
ANS:C
51. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului se cer intrunite
urmatoarele conditii
a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract
b. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile
reciproce
c. debitorul sa fi fost pus in intarziere
ANS:A
52. Constituie un efect specific al contractelor sinalagmatice
a. exceptia de neexecutare
b. nulitatea
c. inopozabilitatea
ANS:A
53. Rezolutiunea contractului se aplica
a. tuturor contractelor
b. contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data
c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva
ANS:B
54. Constituie o conditie pentru ca instanta de judecata sa pronunte
rezolutiunea
a. neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit
b. neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia
c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere
ANS:B
55. Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte:
a. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in
situatia
anterioara, partile fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in
temeiul contractului desfiintat
b. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului
c. desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea partilor sau
tertilor de catre
dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiintat, pentru
viitor
ANS:A
56. .Rezilierea se aplica
a. oricarui contract
b. contractelor unilaterale
c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva
ANS:C
57. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea:
a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiat
b. are ca efect doar incetarea contractului pentru viitor
c. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor restitui
prestatiile effectuate in baza contractului
ANS:B
58. In contractele translative de proprietate, riscul contractului il suporta
a. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii
fortuite
b. dobanditorul lucrului
c. ambele parti
ANS:A
59. Constituie obligatie a gerantului
a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau
mostenitorii sai, vor putea sa o preia
b. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun posesor
c. sa dea socoteala tertilor pentru operatiunile efectuate
ANS:A
60. Utilitatea gestiunii de afaceri:
a. gestiunea de afaceri trebuie sa fie utila gerantului
b. este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii
c. nu se mai poate aprecia asupra utilitatii daca ulterior savarsirii bunul
este distrus dintr-un caz de forta majora sau caz fortuit
ANS:B
61. In cazul platii nedatorate, accipiensul de buna-credinta
a. este obligat sa restituie lucrul, dar sa pastreze fructele, ca orice posesor
de bunacredinta
b. daca lucrul a fost instrainat este indreptatit sa retina pretul primit
c. daca lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de
restituire
ANS:A
62. In cazul imbogatirii fara justa cauza, pentru intentarea actiunii in
restituire se cere:
a. sa existe un temei legal pentru marirea unui patrimoniu pe seama diminuarii
patrimoniului altei persoane
b. sa existe si un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
c. sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul
ca ambele operatiuni sa fie efectul unei cauze unice
ANS:C
63. In materia raspunderii civile delictuale, repararea prejudiciului se poate
realiza
a. numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor
b. printr-o intelegere a partilor, dar numai daca aceasta se incheie in forma
autentica
c. prin conventia partilor, incheiata in mod valabil, prin care acestea
stabilesc intinderea despagubirilor si modalitatea de plata
ANS:C
64. La repararea integrala a unui prejudiciu
a. este supusa repararii atat paguba efectiva, cat si beneficiul nerealizat
b. se repara numai prejudiciul previzibil
c. prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime numai daca fapta ilicita s-a
savarsit cu intentie
ANS:A
65. Proba conditiilor raspunderii civile delictuale
a. trebuie sa fie facuta de victima prejudiciului, conform art. 1169 Cod civil
b. se face dupa regulile care guverneaza proba actelor juridice
c. nu este admisa proba testimoniala
ANS:A
66. Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori
a. revine in cazul copilului adoptat, atat adoptatorilor cat si parintilor
firesti ai copilului
b. nu poate fi angajata daca ulterior savarsirii faptei prejudiciabile copilul
a devenit major
c. se angajeaza indiferent daca minorul a actionat sau nu cu discernamant
ANS:C
67. Este angajata raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii
lor minori in urmatoarea ipoteza
a. pentru copilul minor
b. pentru minorul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin
casatorie
c. pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori
debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau nu pus sub interdictie
ANS:A
68. In materia raspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciului
a. se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil
b. se repara numai paguba efectiva nu si castigul nerealizat
c. repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni
in justitie pentru plata despagubirilor
ANS:A
69. In materia raspunderii comitentului pentru fapta prepusului
a. raportul de prepusenie trebuie sa existe la data intentarii actiunii in
despagubire de catre victima prejudiciului
b. savarsirea faptei ilicite de catre prepus sa se produca in functiile ce i-au
fost incredintate de comitent
c. vinovatia prepusului se prezuma
ANS:B
70. In cazul raspunderii comitentului pentru fapta prepusului
a. victima prejudiciului nu trebuie sa dovedeasca vinovatia prepusului
b. comitentul este indreptatit sa recupereze integral de la prepusul sau
despagubirile platite victimei
c. se repara numai paguba efectiva, nu si beneficial nerealizat
ANS:B
71. Raspunderea institutorilor pentru faptele elevilor, intemeiata pe art. 1000
alin. 4 Cod civil
a. poate fi angajata chiar si pentru prejudiciul suferit de elevul respectiv
b. se angajeaza si atunci cand fapta a fost savarsita de elevul major
c. se fundamenteaza pe neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de
catre institutor a obligatiei de supraveghere a elevului
ANS:C
72. Potrivit dispozitiilor art. 1001 Cod civil, este angajata raspunderea
civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de
a. orice fel de animale
b. animalele salbatice aflate in captivitate (gradini zoologice, menajeriile
circurilor)
c. animalele salbatice aflate in stare de libertate
ANS:B
73. In cazul raspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin
ruina edificiului, actiunea in regres se poate intenta impotriva
a. locatorului
b. constructorului sau proiectantului, in temeiul contractului de
antrepriza sau de proiectare
c. oricarei personae care avea edificiul in folosinta la data
producerii faptului prejudiciabil
ANS:B
74. In materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general,
are calitatea de paznic juridic al lucrului
a. proprietarul lucrului si titularii unor dezmembraminte ale dreptului de
proprietate
b. proprietarului lucrului, chiar daca lucrul i-a fost furat anterior
producerii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii
c. numai proprietarul lucrului
ANS:A
75. In materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general
a. cazul fortuit exonereaza de raspundere
b. raspunderea apartine numai proprietarului lucrului
c. fapta victimei va exonera de raspundere paznicul juridic, daca intruneste
caracteristicile unei adevarate forte majore
ANS:C
76.Care drepturi nu pot forma obiectul contractului de vanzarea-cumparare?
a. drepturile reale
b. drepturile de creanta
c. drepturile patrimoniale care au un caracter strict personal
ANS:C
77. Care sunt obiectele contractului care atrag forma solemna ca o conditie de
validitate?
a. bunuri imobile
b. o mostenire vacanta
c. terenuri
ANS:C
78. Cine sunt titularii dreptului de preemtiune?
a. promitentii
b. vecinii
c. vanzatorul
ANS:B
79. Pentru a fi valabila vanzarea, ce conditii trebuie sa indeplineasca lucrul
vandut?
a. sa fie inalienabil
b. sa fie proprietatea vanzatorului
c. sa fie scos din circuitul civil
ANS:B
80. In cazul contractului de vanzare cumparare care sunt obligatiile
vanzatorului?
a. sa predea lucrul vandut
b. sa suporte cheltuielile de ridicare a bunului
c. sa-l apere pe cumparator impotriva tulburarilor provocate prin fapta unui
tert (
tulburare de fapt)
ANS:A
81. Pentru ce fapte este angajata obligatia de garantie pentru evictiunea
vanzatorului?
a. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai
cumparatorului
b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai vanzatorului
c. pentru viciile ascunse ale bunului vandut
ANS:B
82. Pentru a se antrena garantia vanzatorului pentru viciile lucrului vandut,
care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca viciul?
a. sa fi existat in momentul incheierii contractului
b. sa apara dupa incheierea contractului
c. sa fi fost cunoscut de cumparator
ANS:A
83. Care este termenul in care se prescrie dreptul la actiunea privitoare la
viciile ascunse ale unui lucru transmis prin vanzare-cumparare ?
a. de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie
b. de 1 an, in cazul in care viciile a fost ascunse cu viclenie
c. de 1 an
ANS:A
84. In caz de evictiune totala, ce drepturi are cumparatorul ?
a. sa i se restituie o parte din pretul platit
b. sa i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze
tertului evingator
c. sa dobandeasca pretul platit de tertul evingator
ANS:B
85. In caz de neplata a pretului de catre cumparator, ce actiuni are la
dispozitie vanzatorul ?
a. de a cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei
b. de a cere rezilierea contractului
c. de a cere predarea bunului
ANS:A
86. Care este sanctiunea in cazul in care chiria este neserioasa si nesincera?
a. nulitatea contractului de locatiune
b. plata de daune-interese
c. rezilierea contractului de locatiune
ANS:A
87. Care sunt obligatiile locatorului ?
a. sa efectueze reparatiile necesare mentinerii lucrului in stare de
functionare
b. sa efectueze reparatiile locative
c. sa suporte cheltuielile voluptorii facute de locatar care au asigurat un
spor de valoare lucrului inchiriat
ANS:A
88. Pentru neefectuarea de catre locator a reparatiilor necesare in cursul
locatiunii, ce poate cere locatarul?
a. autorizarea sa de a le efectua pe cheltuiala locatorului
b. nulitatea contractului
c. rezolutiunea contractului
ANS:A
89. Pentru ce il garanteaza locatorul pe locatar ?
a. tulburarea de fapt si de drept provenita prin fapta unui tert
b. tulburarea de fapt provenita din fapta unui tert
c. viciile lucrului
ANS:C
90. Care sunt obligatiile locatarului ?
a. de a-l garanta pe locator contra evictiunii
b. de a-l apara pe locator contra uzurpatorilor
c. de a suporta cheltuielile necesare pentru mentinerea lucrului in stare de
functionare
ANS:B
91. Cand intervine incetarea contractului de locatiune prin denuntarea
unilaterala ?
a. daca s-a prevazut un termen
b. daca partile nu au stabilit durata locatiunii
c. daca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile stabilite in contract
ANS:B
92. Care este durata termenului de preaviz ?
a. de 1 an
b. de 15 zile
c. intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si
data la care contractul va inceta
ANS:C
93. In ce conditii tertul dobanditor este dator sa respecte locatiunea facuta
inainte de vanzare?
a. cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata
b. cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa
c. cand a cunoscut existenta locatiunii inainte de vanzare
ANS:B
94. In ce conditii actele de dispozitie pot fi incheiate de mandatar in numele
si pe seama mandantului ?
a. numai in baza unei procuri generale
b. numai in baza unei procuri speciale
c. in baza unui acord tacit
ANS:B
95. In ce conditii mandatarul raspunde in fata mandantului pentru faptele
persoanei pe care si-a substituit-o?
a. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana, insa a trecut
puterile asupra unei persoane incapabile sau de insolvabilitate notorie
b. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana
c. in toate cazurile ori de cate ori s-a produs un prejudiciu mandantului
ANS:A
96. Care sunt efectele contractului de mandat fata de terti ?
a. se nasc raporturi juridice intre mandant si terti
b. se nasc raporturi juridice intre mandatar si terti
c. mandatarul devine creditorul, respectiv debitorul tertului
ANS:A
97. In caz de incetare a mandatului ce obligatii are mandatarul ?
a. sa aduca la cunostinta tertilor incetarea mandatului
b. sa predea mandantului toate actele juridice si bunurile primite in cursul
executarii mandatului
c. sa restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului
ANS:B
98. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru ca donatia incheiata intre
absenti sa fie valabila?
a. oferta de donatie trebuie sa imbrace forma autentica
b. acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma autentica
c. atat oferta cat si acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma
autentica
ANS:C
99. Cine nu poate dispune prin donatie?
a. minorii in favoarea tutorelui cat timp autoritatea tutelara nu a dat
tutorelui descarcare de gestiune
b. persoanele neconcepute
c. sotii intre ei
ANS:A
100. Cine nu are capacitatea de a primi donatii?
a. medicii si farmacistii, care au tratat pe o persoana de o boala de
care aceasta moare
b. sotii
c. minorii si persoanele puse sub interdictie
ANS:A
101. In cazul in care donatia se incheie intre absenti, cand trebuie sa
aiba capacitatea de a dispune donatorul?
a. in momentul manifestarii vointei de a dona
b. in momentul acceptarii ei de catre donatar
c. in momentul facerii ofertei, acceptarii ei de catre donatar si
comunicarii actului de acceptare
ANS:C
102. In cazul in care donatia se incheie intre absenti, cand trebuie sa
fie capabil donatarul?
a. in momentul emiterii ofertei de catre donator
b. in momentul acceptarii
c. in momentul comunicarii acceptarii ofertei
ANS:B
103. Cand este donatia revocabila ?
a. prevede plata de catre donatar a datoriilor pe care donatarul le va
contacta in viitor
b. cand donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de bunul donat
c. cand donatarul accepta donatia sub beneficiu de inventar
ANS:B
104. In cazul donatiilor indirecte ce conditii trebuie indeplinite pentru
existenta ei valabila?
a. se cere respectarea formei autentice sub sanctiunea nulitatii absolute
b. se cere existenta intentiei de a gratifica
c. nu este supusa vreunei conditii de forma si fond
ANS:B
105. Pentru validitatea darului manual ce conditii se cer a fi intrunite?
a. sa aiba ca obiect doar bunuri mobile corporale
b. traditiunea
c. forma autentica
ANS:B
106. In ce situatii are loc revocarea donatiei ?
a. pentru ingratitudine
b. cand se adopta un copil, dupa facerea donatiei
c. pentru pieirea bunului supus donatiei
ANS:A
107. De cine poate fi invocata actiunea in revocare pentru ingratitudine ?
a. numai de catre donator
b. de mostenitorii donatorului
c. de mostenitorii donatorului daca donatorul a decedat dupa expirarea
termenului in care actiunea putea fi intentata
ANS:A
108. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
obiectul contractului de mandat ?
a. sa fie in circuitul civil
b. sa priveasca incheierea de acte juridice
c. sa fie inalienabil
ANS:B
109. In ce situatii trebuie respectat dreptul de preemtiune ?
a. la vanzarea imobilelor
b. la instrainarea terenurilor situate in extravilan
c. in cazul schimbului de terenuri situate in extravilan
ANS:B
110. In cazul declararii nulitatii adoptiei:
A. adoptatul isi poate pastra numele
B. adoptatul isi pastreaza numele, fara exceptii
C. adoptatul revine la numele de familie avut anterior incuviintarii adoptiei
ANS:C
111. Inregistrarile de stare civila facute de o persoana necompetenta, care a
exercitat public functia de ofiter de stare civila:
A. sunt valabile, in virtutea principiului "error communis facit jus"
B. sunt lovite de nulitate absoluta
C. sunt lovite de nulitate relativa
ANS:A
112. Care dintre urmatoarele incapacitati civile au caracter de protectie sau
ocrotire?
A. interzicerea drepturilor parintesti
B. interzicerea dreptului de a fi tutore
C. vanzarea intre soti
ANS:C
113. Pentru declararea judecatoreasca a mortii, precedata de declararea
disparitiei, este necesara indeplinirea uneia din urmatoarele conditii:
A. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi
trecut cel putin 1 an
B. de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat
disparitia sa fi trecut cel putin 3 luni
C. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi
trecut cel putin 4 ani
ANS:C
114. Minorul lipsit de capacitate de exercitiu poate incheia in mod valabil,
fara a fi reprezentat, urmatoarele acte juridice:
A. somatia
B. contract de inchiriere
C. vanzarea unui bun
ANS:A
115. Ce categorii de acte nu poate face minorul cu capacitate restransa de
exercitiu, nici chiar cu incuviintare:
A. acte juridice de administrare
B. donatii
C. intreruperea unei prescriptii
ANS:B
116. Actul juridic de dispozitie incheiat de reprezentantul legal al minorului,
fara incuviintarea autoritatii tutelare:
A. este lovit de nulitate absoluta
B. este lovit de nulitate relativa
C. este valabil
ANS:B
117. Tutela minorului se deschide in urmatoarele cazuri:
A. unul dintre parinti este mort
B. unul dintre parinti este disparut
C. ambii parinti sunt pusi sub interdictie
ANS:C
118. Curatela minorului se poate institui:
A. in cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau legal
B. cand minorul implineste 18 ani
C. cand minorul are doar un singur parinte cunoscut
ANS:A
119. Punerea sub interdictie implica existenta uneia dintre conditiile
urmatoare:
A. lipsa discernamantului, cauzata de alienatie sau debilitate mintala
B. existenta discernamantului persoanei in cauza
C. varsta inaintata a persoanei
ANS:A
120. Curatela persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina, aflata in
situatii speciale se poate institui :
A. de catre tutore
B. numai la cerere
C. de catre autoritatea tutelara
ANS:C
121. Care este principalul efect al anularii hotararii declarative de moarte?
A. inlaturarea capacitatii de folosinta a persoanei
B. incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice
C. desfiintarea, cu titlu retroactiv, a incetarii capacitatii de folosinta a
persoanei fizice
ANS:C
122. Starea civila se poate dovedi in fata instantelor judecatoresti, prin
orice mijloc de proba, daca:
A. nu a existat registrul de stare civila
B. registrul de stare civila exista
C. obtinerea certificatului de stare civila este posibila
ANS:A
123. Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca :
A. are domiciliu legal
B. are numai domiciliu de drept comun
C. are numai domiciliu conventional
ANS:A
124. Capacitatea de folosinta anticipata presupune ca:
A. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiiune, numai daca acesta
se naste viabil;
B. drepturile si obligatiile copilului exista inca de la conceptiune, daca
acesta se naste viu
C. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, numai daca acesta
se naste viu
ANS:C
125. Capacitaea de folosinta a persoanei fizice are urmatoarele caractere
A. legalitate
B. specialitate
C. alienabilitate
ANS:A
126. Starea civila are urmatorul caracter juridic specific:
A. divizibilitatea
B. indivizibilitatea
C. universalitatea
ANS:B
127. Competenta privind anularea, modificarea sau completarea actelor de stare
civila revine:
A. Tribunalului in a carui raza teritoriala se afla oficiul de stare civila
B. Curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla oficiul de stare civila
C. Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in cazul cererii introduse de catre un
cetatean roman cu domiciliul in strainatate
ANS:C
128. Prin actiunea in reclamatie de stat :
A. se urmareste obtinerea altei stari civile decat cea existenta la data
intentarii actiunii
B. se urmareste inlaturarea unei stari civile pretins nereale
C. se urmareste o schimbare pentru viitor, in starea civila a persoanei, cu
contestarea celei anterioare
ANS:A
129. Actiunea in stabilirea paternitatii:
A. este o actiune in reclamatie de stat
B. este o actiune in contestatie de stat
C. este o actiune in modificare de state
ANS:A
130. Actiunea in nulitatea adoptiei:
A. este o actiune in reclamatie de stat
B. nu este o actiune in contestatie de stat
C. are efect declarativ, in cazul in care va fi admisa
ANS:C
131. Actiunea in tagaduirea paternitatii:
A. este imprescriptibila
B. se prescrie in termen de 6 luni de la data cand sotul sau fostul sot al
mamei a cunoscut nasterea copilului
C. se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sotul sau fostul sot al
mamei a cunoscut nasterea copilului
ANS:C
132. Procedura punerii sub interdictie:
A. cuprinde doua faze : una necontradictorie si una contradictorie
B. cuprinde o singura faza contradictorie
C. cuprinde o singura faza necontradictorie
ANS:A
133. Printre conditiile de fond pentru punerea sub interdictie se numara :
A. lipsa discernamantului
B. varsta persoanei sa fie sub 16 ani
C. varsta persoanei sa fie sub 18 ani
ANS:A
134. Punerea sub interdictie judecatoreasca produce urmatoarele efecte
A. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de exercitiu si
instituirea tutelei interzisului
B. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de folosinta si
instituirea tutelei interzisului
C. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de exercitiu si
instituirea curatelei capabilului
ANS:A
135.In caz de retransmitere a mostenirii, atunci cand mostenitorul a decedat ce
trebuie sa dovedeasca beneficiarul retransmiterii pentru a dobandi el
mostenirea ?
a. ca are drepturi proprii asupra masei succesorale ce se retransmite
b. ca mostenitorul initial al masei succesorale ce se retransmite nu a acceptat
mostenirea
c. ca mostenitorul a acceptat mostenirea in termen
ANS:C
136. Ce se intelege prin mostenirea prin reprezentare ?
a. exista o mostenire dobandita de mai multi mostenitori in nume propriu sau
prin reprezentare si isi exercita drepturile succesorale o singura data
b. exista doua sau mai multe mosteniri succesive
c. prima mostenire este culeasa in tot sau in parte de cel de-al doilea de
cuius, in viata la data deschiderii primei mosteniri
ANS:A
137. In ce cazuri recunoaste legea persoanelor juridice o capacitate de
folosinta anticipata in in care in patrimoniu intra bunuri succesorale ?cazul
a. doar de la data dobandirii personalitatii juridice indiferent daca in patrimoniu
intra sau nu bunuri succesorale
b. de la data actului de infiintare in masura in care bunurile succesorale sunt
necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil
c. de la data actului de infiintare daca in patrimoniul acesteia intra bunuri
succesorale
ANS:B
138. Cand opereaza nedemnitate ?
a. cand fapta savarsita a fost amnistiata
b. cand sanctiunea penala s-a prescris
c. cand mostenitorul condamnat a fost ulterior amnistiat
ANS:C
139. Cand opereaza desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului ?
a. la momentul deschiderii mostenirii
b. la momentul savarsirii faptei care atrage nedemnitate
c. la momentul pronuntarii hotararii de condamnare a nedemnului cu privire la
savarsirea unei fapte penale asupra de cuiusului
ANS:A
140. Cine poate beneficia de reprezentarea succesorala ?
a. ascendentii ordinari prin reprezentarea parintilor defunctului
b. descendentul fratelui defunctului
c. sotul supravietuitor prin reprezentarea sotului atunci cand se dezbate
succesiunea de pe urma fratelui sotului predecedat
ANS:B
141. Care sunt consecintele declararii judecatoresti a mortii in ceea ce
priveste reprezentarea succesorala in situatia in care data mortii este
stabilita ca fiind ulterioara momentului deschiderii succesiunii ?
a. descendentii celui declarat mort vor culege mostenirea prin reprezentare
b. descendentii celui declarat mort vor culege mostenirea prin retransmisie
c. descendentii celui declarat mort vor putea culege mostenirea in nume
personal
ANS:B
142. In ce conditii este influentata cota sotului supravietuitor de renuntarea
sau nedemnitatea unuia dintre copii defunctului ?
a. daca avem mai multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau renuntator,
cota acestuia profita celorlalti copii dar si sotului supravietuitor
b. daca avem mai multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau renuntator,
cota acestuia profita celorlalti copii fara a fi afectata cota sotului
supravietuitor
c. culege intreaga mostenire , daca avem un singur copil si acela este
renuntator sau nedemn
ANS:B
143. Cand intra in concurs sotul supravietuitor cu doua clase de mostenitori
legali ?
a. in caz de exheredare a mostenitorilor nerezervatari
b. in caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari
c. nu avem niciodata aceasta situatie
ANS:B
144. In ce conditii este obligat sotul supravietuitor la raportul donatiilor
primite de la sotul decedat
a. cand vine in concurs cu descendentii defunctului
b. cand vine in concurs atat cu descendentii cat si cu colateralii privilegiati
c. nu este obligat la raportul donatiilor acestea fiind bunuri proprii prin
efectul donatiei
ANS:A
145. In cazul mostenirii vacante care sunt optiunile statului ?
a. statul are dreptul de optiune succesorala, putand renunta la mostenirea
vacanta
b. statul raspunde pentru pasivul succesoral doar in limita activului,
indiferent daca sa intocmit sau nu un inventar al bunurilor succesorale
c. statul nu raspunde de obligatiile asumate de defunct
ANS:B
146. In caz de indoiala cum se interpreteaza clauzele unui testament ?
a. in favoarea mostenitorilor legali ( mai ales daca este vorba de intinderea
legatului)
b. in favoarea legatarilor
c. in caz de indoiala o clauza testamentara nu poate produce nici un efect
ANS:A
147. Care sunt conditiile pentru ca mostenitorul care a atentat la viata defunctului
sa fie inlaturat de la mostenire pentru nedemnitate?
a. mostenitorul sa-l fi omorat din culpa
b. mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotararea penala sa
fi ramas definitiva
c. mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar daca sanctiunea
penala s-a prescris
ANS:B
148. In ce conditii poate fi acoperita nulitatea testamentului conjunctiv
a. prin constrangere , pe calea actiunii in justitie
b. prin recunoasterea testamentului in cadrul procedurii succesorale notariale de
catre mostenitorii ambilor testatori
c. nu poate fi acoperita prin nici o formalitate
ANS:B
149. In ce conditii nu se aplica sanctiunea nulitatii legatului cu facultate de
alegere, prin care testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei
terte persoane indicate in testament
a. cand desemnarea persoanei legatarului este lasata la libera alegere a
tertului de catre testator
b. cand persoana desemnata ca legatar de catre terta persoana este o persoana
cunoscuta testatorului
c. daca legatul este facut unor persoane determinate , dar repartizarea intre
ele a bunurilor este lasata la aprecierea unui tert
ANS:C
150. In cazul legatului cu titlu particular avand ca obiect un bun individual
determinat aflat in indiviziune la data deschiderii mostenirii in ce conditii
intervine nulitatea legatului
a. cand testatorul a lasat legat cota sa ideala de drept asupra bunului
b. cand testatorul a lasat legat bunul altuia cunoscand acest lucru
c. cand testatorul a lasat legat bunul altuia crezand ca bunul ii apartine in
exclusivitate
ANS:C
151. Care este efectul testamentului cu titlu universal posterior asupra unui
testament universal anterior in situatia in care aceste doua testamente sunt
succesive
a. testamentul anterior se considera revocat prin testamentul cu titlu
universal
b. se micsoreaza doar emolumentul legatului universal
c. legatul universal anterior se transforma in legat cu titlu universal
ANS:B
152. Cand poate interveni revocarea tacita prin instrainarea obiectului
legatului
a. in cazul legatelor universale
b. in cazul legatului cu titlu particular
c. in cazul legatelor cu titlu universal
ANS:B
153. Neexercitarea dreptului de optiune succesorala in termenul de 6 luni de la
data deschiderii succesiunii produce urmatoarele efecte
a. echivaleaza cu o renuntare la mostenire
b. atrage stingerea vocatiei succesorale
c. nu poate beneficia de repunerea in termen
ANS:B
154. Cui apartine competenta de a dispune repunerea in termenul de optiune
succesorala
a. notarii
b. doar instanta judecatoreasca
c. repunerea in termen se face printr-o simpla declaratie de acceptare a
mostenirii
ANS:B
155. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel care
reprezinta, in cazul reprezentarii succesorale
a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat
b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat
c. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta
ANS:B
156. Cum se stabileste partea din mostenire ce se cuvine sotului supravietuitor
a. in toate cazurile, mai intai trebuie sa se atribuie sotului supravietuitor
cota ce se cuvine
b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii rezervatari, restul urmand a se
impartii intre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori care nu sunt
rezervatari
c. intai se calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului
mostenitor
ANS:A
157. In cazul renuntarii la mostenire a succesibilului care este actiunea pusa
la dispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile legale
a. actiunea oblica
b. revocarea renuntarii
c. nulitatea absoluta
ANS:B
158. Care sunt conditiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca
acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi valabila
a. este un act consensul fiind necesar doar acordul de vointa
b. trebuie sa indeplineasca forma solemna, respectiv conditiile de forma
prevazute de lege pentru fiecare act in parte
c. trebuie sa indeplineasca forma autentica
ANS:B
159. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca retractarea
renuntarii la mostenire pentru a-si produce efecte
a. sa nu fi acceptat mostenirea vreun alt succesibil
b. sa fie facuta sub beneficiu de inventar
c. sa fie facuta in forma autentica
ANS: A
<
-
Restitutio in integrum (repunerea in
situatia anterioara) - este ordinul prin care pretorul desfiinta
actul juridic pagubitor pentru reclamant, acesta redobandind dreptul
subiectiv pe care il pierduse prin intermediul actului respectiv (repunere in
drept). Urma apoi ca reclamantul sa introduca o noua
actiune in justitie pentru redobandirea dreptului in sens material
(repunerea in starea de fapt anterioara).
b) Faza "in iudicio" (in fata
judecatorului). Acum partile se puteau exprima in limbajul comun
si aveau dreptul sa recurga la serviciile unui avocat (patronus causarum). Sarcina probei ii
revenea reclamantului care trebuia sa-si dovedeasca
pretentiile. In aceasta faza nu era obligatorie prezenta
ambelor parti. Dupa ce asculta partile, pledoariile
avocatilor si avand in vedere probele administrate, judecatorul
pronunta o hotarare de condamnare sau de absolvire pe baza liberei
sale convingeri.
Judecatorul
era o persoana particulara aleasa de catre parti
si confirmata de magistrat. Nu existau judecatori de profesie,
deci oricine putea fi ales. Procesul se judeca de regula de un singur
judecator, dar existau si tribunale colective. Acestea erau:
-
nepermanente - formate dintr-un
numar nepereche de judecatori si care judecau procesele dintre
cetateni si peregrini;
- permanente - formate dintr-un numar pereche de judecatori
si care erau doua: unul format
din 10 judecatori,
barbati, care judecau procesele referitoare la libertate; unul format din 100 de judecatori, de asemenea barbati, care judecau
procesele cu privire la proprietate si mostenire.
Legisactiunile de
judecata:
a) Sacramentum este actiunea prin
care se judecau procesele privitoare la proprietate
(sacramentum in rem) sau la creante avand ca obiect anumite sume de bani
sau anumite lucruri (sacramentum in
personam). Ambele parti revendicau dreptul de proprietate asupra
unui bun dupa care, cel care a revendicat primul provoca pe celalalt
la un sacramentum (pariu constand intr-o suma de bani), cuantumul acestuia
variind in functie de valoarea obiectului revendicat. Judecatorul
dadea castig de cauza celui care era indicat ca a depus
banii in mod just.
b) Judicis arbitrive postulatio (cerere de
judecator sau arbitru), imbraca forma unei dezbateri contradictorii
in fata magistratului urmata de cererea de a numi un judecator
sau un arbitru. Aceasta actiune era folosita in scopul
valorificarii creantelor izvorate din sponsio (contract solemn), in scopul iesirii din indiviziune,
precum si in scopul valorificarii drepturilor al caror obiect
trebuia sa fie evaluat de catre judecator.
c) Condictio este o simplificare a lui sacramentum in personam si se
aplica in doua cazuri: in materie de certa pecunia, o suma de bani determinata, si in
materie de certa res, un lucru
determinat.
Legisactiunile de
executare erau:
a) Manus iniectio. In dreptul roman vechi, sentinta de condamnare era
pronuntata de un simplu particular, astfel ca era necesar un nou
proces pentru ca magistratul sa dispuna executarea sentintei.
Astfel, daca dupa 30 de zile de la pronuntarea sentintei
debitorul nu platea datoria, creditorul il aducea in fata
magistratului care incuviinta cererea ca datornicul sa fie dus in
inchisoarea personala a creditorului. Aici, debitorul era tinut 60 de
zile, timp in care era scos la trei targuri succesive, in speranta ca
cineva ii va plati datoria. In caz contrar, debitorul putea fi vandut ca
sclav in strainatate sau omorat. Daca intervenea o
terta persoana (vindex)
care contesta in nume propriu dreptul creditorului, aceasta
contestatie era verificata, iar in caz de respingere, vindex era obligat
la dublul datoriei. De asemenea, debitorul mai avea posibilitatea de a incheia
o conventie cu creditorul, prin care se obliga sa munceasca un
anumit numar de zile in contul datoriei.
b) Pignoris capio (luarea de gaj) nu era subsecventa unui proces si nu
presupunea prezenta magistratului. Creditorul, dupa ce pronunta
formulele solemne in fata martorilor, lua un bun al debitorului in scopul
de a-l determina pe acesta la plata datoriei, dar nu avea dreptul de a vinde
sau de a-si insusi bunul respectiv. Totusi, daca d/div>