Contractul de mandat comercial - notiunea si caracteristicile mandatului comercial, efectele contractului de mandat comercial

Contractul de mandat comercial

1. Notiunea si caracteristicile mandatului comercial

Ca structura, mandatul comercial se aseamana cu mandatul civil. Dar, mandatul comercial are o functie deosebita, aceea de a mijloci afaceri comerciale.

Contractul de mandat comercial poate fi definit ca acel contract in temeiul caruia o persoana (mandatarul) se obliga sa incheie in numele si pe seama altei persoane care i-a dat imputernicirea (mandantul) anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comert.

Conditiile de validitate a contractului de mandat comercial

Pentru a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa indeplineasca conditiile cerute pentru orice contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza (art.948 C.civ).

Intrucat problemele generale privind aceste conditii sunt aceleasi ca si cele ale mandatului civil, vom retine numai unele aspecte care intereseaza activitatea comerciala.

Contractul de mandat comercial se incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului.

Comerciantul care nu voieste sa primeasca insarcinarea mandantului are obligatia ca, in cel mai scurt termen posibil, sa il instiinteze pe mandant despre refuzul sau.

Totodata, legea obliga pe comerciant sa pastreze bunurile care i s-au expediat si sa le conserve pe cheltuiala mandantului, pana ce acesta va putea sa ia masurile necesare.

Contractul de mandat are ca obiect "tratarea de afaceri comerciale" (art.374 C.com). Deci, obiectul contractului de mandat il constituie actele juridice care, potrivit legii, sunt fapte de comert. Aceste acte juridice trebuie sa fie fapte de comert pentru mandant. Cel mai adesea, actele juridice care se incheie in baza mandatului privesc vanzarea-cumpararea de marfuri.

3. Efectele contractului de mandat comercial

a) Obligatiile partilor

Din contract rezulta anumite obligatii pentru mandatar, care actioneaza in numele si pe seama mandantului.

Mandatarul are obligatia sa execute mandatul. Aceasta obligatie consta in incheierea actelor juridice cu care a fost imputernicit de mandant.

Avand in vedere ca, in activitatea comerciala este necesara o mai mare libertate de actiune a mandatarului, depasirea imputernicirii este considerata permisa, daca este in interesul mandantului.

Mandatarul este tinut sa isi indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si diligenta unui bun proprietar. El trebuie sa respecte clauzele contractului si instructiunile primite.

Mandatarul are obligatia sa aduca la cunostinta tertului cu care incheie actul, imputernicirea in temeiul careia actioneaza.

Mandatarul are obligatia sa il instiinteze pe mandant despre executarea mandatului (art.382 C.com).

Mandatarul are obligatia sa plateasca dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului (art.380 C.com). In cazul in care in executarea mandatului, a incasat anumite sume de bani cuvenite mandantului, mandatarul este obligat sa le remita acestuia ori sa le consemneze pe numele mandantului.

Eseu: Decizie - model Referat: Contract de colaborare pentru prestari servicii

Data si locul emiterii cambiei. Inscrisul trebuie sa cuprinda data si locul emiterii cambiei de catre tragator.

Semnatura tragatorului. Faptul ca vointa exprimata in cambie apartine tragatorului este atestat de semnatura acestuia pe inscrisul in cauza. In absenta semnaturii tragatorului, cambia este lovita de nulitate. Semnatura trebuie sa fie autografa (manu proprio).

Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile aratate in art.1 nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate de lege.

1.3. Transmiterea cambiei (girul)

a) Definitia girului

Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlul respectiv.

Prin gir, posesorul cambiei da ordin trasului sa plateasca suma mentionata in titlu persoanei in favoarea careia a transmis cambia.

Girantul este persoana titulara a dreptului, legitimata in conditiile legii si care este posesoarea titlului. Deci, primul girant este persoana indicata de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei.

Giratarul poate fi orice persoana, indiferent daca este o persoana straina sau care este implicata in raportul cambial (tragator, tras, etc).

Girul are la baza un raport juridic preexistent intre girant si giratar; de exemplu, posesorul cambiei avea de platit unui creditor o suma de bani dintr-un contract de imprumut si, pentru achitarea datoriei, gireaza cambia in favoarea creditorului sau.

b) Conditiile de valabilitate a girului

Girul este un act juridic si deci, trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale ale unui act juridic. In plus, el trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale prevazute de legea cambiala.

Girul trebuie sa fie neconditionat si trebuie sa priveasca intreaga creanta prevazuta in titlu.

Girul este valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute de lege.

Girul complet, denumit si girul plin, consta intr-o declaratie a girantului, semnata de acesta, pusa pe dosul titlului, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata in cambie.

Girul se exprima printr-o formula adecvata: "platiti lui . " ori "platiti la ordinul lui . ". In cazul girului plin, aceasta formula trebuie sa cuprinda numele si prenumele, respectiv denumirea giratarului. Desemnarea giratarului se face dupa aceleasi reguli ca si indicarea beneficiarului.

Mentiunea cuprinzand girul trebuie insotita de semnatura autografa a girantului.

Pe langa girul complet sau girul plin, legea reglementeaza si girul in alb. Potrivit art.15 alin.(2) din lege, girul in alb este girul care nu arata numele giratarului.

De asemenea, in aceeasi idee, a facilitarii circulatiei cambiei, legea recunoaste si girul la purtator. Potrivit art.14 alin.(3) din lege, "girul la purtator" este echivalentul unui "gir in alb". Deci, girul la purtator are valoarea si efectele juridice ale girului in alb.

c) Efectele girului

Legea reglementeaza trei efecte ale girului: efectul translativ de drepturi, efectul de garantie si efectul de legitimare.

Prin gir se transmit drepturile cambiale, adica acele drepturi specifice dreptului cambial. Fac parte din aceasta categorie: dreptul la suma de bani mentionata in cambie; dreptul de a prezenta cambia la acceptare si, la scadenta, de a o prezenta la plata etc.

Ca efect al transmiterii cambiei prin gir, girantul isi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata cambiei de catre tras (art.17 din lege). Aceasta insemna ca, daca trasul va refuza acceptarea si plata cambiei, girantul va fi tinut personal sa achite suma de bani prevazuta in titlu.

Ca urmare a transmiterii cambiei prin gir, giratarul este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in titlu. In consecinta, giratarul este abilitat sa exercite drepturile prevazute in cambie.

1.4. Acceptarea cambiei

a) Prezentarea cambiei pentru acceptare

Prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ.

Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre acceptare.

Intrucat prezentarea cambiei pentru acceptare este facultativa, insemna ca posesorul cambiei poate sa prezinte cambia direct la plata, fara a o prezenta in prealabil pentru acceptare.

In anumite cazuri, prezentarea cambiei catre tras pentru acceptare este obligatorie.

Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie cand scadenta cambiei a  fost stabilita la un anumit termen de la vedere (art.26 din lege).

Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie si in cazul cand tragatorul ori girantul a stipulat in cambie clauza prezentarii titlului pentru acceptare (art.25 din lege).      

b) Conditiile acceptarii cambiei

Cambia se prezinta la acceptare de catre posesorul cambiei sau de catre orice detinator al ei (art.24 din lege).

Cambia se prezinta trasului pentru a fi acceptata.

Posesorul cambiei sau detinatorul acesteia poate prezenta ca

Nerespectarea obligatiei atrage curgerea dobanzilor in favoarea mandantului. Mandatarul va plati dobanzi din ziua in care era dator a le trimite sau a le "consemna".

Din contractul de mandat rezulta si obligatii in sarcina mandantului care a dat imputernicirea mandatarului.

Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului.

Mandantul are obligatia sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pentru executarea mandatului.

Mandantul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului. Prin cheltuieli de executare a mandatului legea intelege sumele de bani avansate de mandatar pentru indeplinirea mandatului (art.1547 C.civ.), precum si despagubirile cuvenite mandatarului pentru pagubele suferite cu ocazia indeplinirii mandatului (art.1549 C.civ).

Se intelege ca mandantul va suporta aceste cheltuieli numai in masura in care mandatarul a actionat potrivit imputernicirii primite si nu i se poate retine nici o culpa in indeplinirea mandatului.

b) Privilegiul mandatarului

In scopul protejarii intereselor mandatarului, legea ii confera un privilegiu special, prin care i se garanteaza satisfacerea drepturilor sale banesti de catre mandant.

Prin acest privilegiu i se garanteaza mandatarului plata sumelor de bani pe care le datoreaza mandantul cu titlu de retributie, cheltuieli facute cu executia mandatului, despagubiri pentru prejudiciul suferit cu ocazia indeplinirii mandatului etc.

Privilegiul se exercita asupra tuturor bunurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru executarea mandatului sau care se gasesc la dispozitia sa, in magazinele sale ori in depozitele publice, sau pentru care el poate proba prin posesia legitima a politei de incarcare (documentul de transport) ca i-au fost expediate (art.387 C.com.).

In cazul in care bunurile mandantului au fost vandute de mandatar, potrivit mandatului, privilegiul poarta asupra pretului [art.387 alin.(4) C.com.].

Pentru a exercita dreptul de garantie, mandatarul trebuie sa ii notifice mandantului sumele de bani pe care acesta le datoreaza, cu somatia de a fi achitate in termen de cinci zile.