Constitutia si formele ei

CONSTITUTIA SI FORMELE EI

Notiunea de constitutie s-a format de-a lungul timpului, evoluand cu sensuri si semnificatii deosebite in decursul diferitelor perioade istorice.Inca din antichitate, la vechii greci, intslnim distinctia formala intre legea fundamentala, politea, si legea ordinara, nomos.Aristotela adunat in tratatele sale 158 de legi politice, in care erau descriseinstitutiile politice ale unui mare numar de cetati grecesti, dintre care ne-a ramas cunoscuta numai constitutia statului atenian.

Cuvantul constitutie provine din latinescul constituo care inseamna a stabili a hotari.In perioada imperiului roman constitutions principis era denumire data ordonantelor imperiale spre a le deosebi de legile votate in adunarile poporului.

Termenul de constitutie a fost folosit si in epoca feudala, in special in literatura eclesiastica, pentru a desemna anumite reguli de organizare monahala.In secolele XVII-XVIII iluministii dau constitutiei un sens politic, intelegand prin acest termen ansamblul legilor de organizare a statului.La sfirsitul sec. al XVIII-lea in perioada revolutiilor burgheze din Franta, S.U.A., se statorniceste conceptul de constitutie ca lege fundamentala, in care sunt consacrate drepturile si libertatile cetatenesti, precum si modul de exercitare a puterii de stat.Totodata, constitutia este considerata ca o conditie sine qua non a unui regim democratic, liberal.

In acceptia moderna a notiunii, constitutia este deci rezultatul revolutiilor burgheze.Ea a aparut odata cu formarea statelor burgheze, ca mijloc politic si juridic de limitare a puterii monarhului si de consacrare juridica a institutiilor politico-statale capabile sa asigure participarea burgheziei la exercitarea puterii de stat.

Constitutia , ca lege fundamentala a statului, reprezinta izvorul juridic principal al dreptului constitutional. Ea sta la baza unui inreg current de gandire, aparut in perioada iluminista si cotinuat inclusiv dupa cel deal doilea razboi mondial, cu relevanta atat pentru domeniul juridic, cat si pentru cel politic si filozofic.

Astfel , constitutionalismul si-a propus initial sa inlocuiasca din randul izvoarelor dreptului si mai ales din cadrul izvoarelor de drepr constitutional cutuma , ce permitea o larga putere discretionala detinatorului puterii in stat, cu izvoarele scrise , mai precis cu Constitutia, care avea drept principal rol limitarea puterii suveranului si incadrarea sa in limitele stabilite de norme juridice cunoscute si cu forta juridica suprema in stat.

Prin urmare , inca de la aparitia sa, Constitutia a fost considerata si analizata prin opozitie cu absolutismul, drept o limita in calea exercitarii arbitrare a puterii.

O data acest scop indeplinit, constitutionalismul a continuat sa aiba un rol important si eminamente progresist pe scena istorica , el propunandu-si garantarea eficienta a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului.

Miscarea constitutionalista a stat la baza dezvoltarii fenomenului de constitutie in lume si a permis raspandirea sa tot mai larga.

In istoria lumii, incepand cu secolul al XVIII -lea s-a impus, alaturi de alte mari institutii create in scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice si constitutia, ca lege fundamentala a oricarui stat.

Adoptarea constitutiei a devenit astfel un eveniment de importanta capitala pentru societatea umana, ea marcand victorii si impliniri de aspiratii si sentimente sociale si morale.Aceasta deoarece constitutia a fost si este conceputa, intr-o viziune mai larga, ce excede juridicului, nu numai ca o lege fundamentala ci o realitate politica si statala ce se identifica cu chiar societatea pe care o creeaza si o modeleaza si pentru care adoptarea sa dobandeste semnificatia unei adevarate revolutii.De altfel pretutindeni astazi adoptarea constitutiei este un mare eveniment politic social si juridic al vietii statale.Iar aceasta, pentru ca in constitutie sunt consacrate principiile fundamentale ale intregii vieti economice, politice, sociale si juridice, in comformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si apara.Poporul spunea Hegel, trebuie sa aiba fata de constitutia lui sentimentul dreptului sau si al starii sale de fapt, altfel ea poate exista, e drept, in chip exterior dar nu are nici o semnificatie si nici o valoare.Hegel afirma chiar ca 'fiecere popor isi are constitutia care i se potriveste si care i se cuvine'.Valoarea, continutul si semnificatii constitutiei au fost clar exprimate in actele constitutionale si constitutiile care au deschis drumul procesului constitutional.Astfel, Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din anul 1789 stabilea ca 'Noi, poporul american, in vederea formarii unei uniuni mai perfecte, stabilirii justitiei, asigurarii linistei interioare, asigurarii apararii comune, dezvoltarii bunastarii generale si asigurarii binefacerilor libertatii pentru noi si urmasii nostri, poruncim si stabilim pezenta constitutiei(.)'.Asa cum o spun chiar juristii americani, in constitutia americana si-a gasit punctul culminant spiritul constitutional american.

Fata de importanta si semnificatiile constitutiei de practica in acest domeniu, constitutia este si trebuie sa fie asezamantul politic si juridic fundamental care, reflectand si consolidand cuceririle oamenilor si proiectand directiile definitorii ale evolutiei viitoare a societatii, statorniceste cucrirea puterii de stat, noile structuri sociale-economice si politice precum si drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor (Ion Deleanu).

In ideea stabilirii conceptului de constitutie doua precizari prealabile de impun :mai intai ca intre constitutie si lege nu se pune semnul egalitatii desi este simplu de obseevat ca sub aspect juridic constitutia este si ea o lege adica un act normativ ;apoi precizarea in sensul careia constitutia este o categorie istorica, ea aparand pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, anume intr-o perioada in care organizarea statala feudala nu a mai corespuns si a trebuit sa fie inlocuita de o alta organizare.

Notiunea de constitutie apare cu mult mai tarziu decat cea de lege.Constitutia exprima evolutia sistemului legislativ, ea este creatia unei epoci in care s-a impus ca insasi legea sa fie subordonata unor principii fundamentale.Constitutia a fost creata pentru a exprima o noua ideologie politica si juridica, ideologie determinata desigur de transformarile economice si sociale ce s-au conturat puternic incepand in deosebi cu sec al XVIII-lea.

Daca termenul constitutie este foarte vechi, el fiind adeseori folosit in sensul de lege, acceptiunea sa actuala s-a conturat tarziu.Etimologic, cuvantul constitutie provine din latinescul constitutio care inseamna 'asezarea cu temei', 'starea unui lucru'.In dreptul roman imperial termenul constitutie este sinonim cu cel de lege.In aceasta acceptiune legile date de imparat erau denumite constitutii imperiale.Termenul constitutie continua a avea acceptiunea de lege pana in secolul al XVIII-lea, cand i se da un sens nou, acela de lege fundamentala.

Aceasta acceptiune este astazi incetatenita in toate statele.Mai mult chiar, unele acte normative de organizare a unor organisme internationale se numesc tot constitutii(FAO, UNESCO)aceasta marcand importanta deosebita ce se vrea a se acorda acestora.Fenomenul constitutiei a conoscut si cunoaste nu numai o dinamica a sa proprie, ci si influentele puternice ale intereselor economice si sociale ale celor care, sub diferite denumiri instituie reguli constitutionale.Iata de ce permanent se pot aduce adeseori conceptele de constitutie, adaosuri care alaturi de elementele traditionale, consacrate vin sa puna in evidenta realitati si perspective, ideologii si tendinte.Astfel, putem mentiona in zilele noastre utilizarea cuvantului constitutie chiar alaturi de tratate internationale, asa cum este cazul Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, adoptat de institutiile proprii Uniunii Europene si supus ratificarii in statele membre ale acestei organizatii.

Sintetizand preocuparile in definirea constitutiei, cateva observatii se impun.Constitutia a fost conceputa initial ca ansamblul normelor juridice care au ca scop limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului si cetateanului.Se identifica astfel un criteriu material pentru definirea constitutiei, prin precizarea domeniului sau de reglementare adica a relatiilor sociale ce intra in sfera de cuprindere a normelor constitutionale.Aceasta conceptie a fost completata ulterior, in sensul ca normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica si sa se bucure de o eficienta juridica superioara tuturor celorlalte legi.Se identifica astfel un criteriu formal pentru definirea conceptului de constitutie, adica o anumita modalitate de consacrare a normelor de drept constitutional, edictate de o anumita autoritate statala in conformitate cu o procedura speciala.Sfarsitul sec al XX-lea.aduce o treptata renuntare la conceptia initiala despre constitutie.S-a considerat astfel ca limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor nu mai sunt elementele indispensabile ale oricarei constitutii ci, intr-un sens material se desemneaza prin aceasta notiune orice lege care reglementeaza organizarea politica a statului.In zilele noastre asistam insa la o revigorare a conceptului de constitutie si la o imbinare a sensului formal si a celui material.

In literatura juridica un sens aparte il constituie analiza unora din definitiile constitutiei.Astfel, Constantin Dissescu, cel care prin predarea si publicarea cursului sau in anul 1915 a incetatenit Dreptul constitutional la Facultatea de Drept din Bucuresti, plecand de la ideea ca obiectul dreptului constitutional este format din organizarea suveranitatii, defineste constitutia ca fiind 'organizarea exercitiului suveranitatii'.Pentru ca apoi sa adauge'si fiindca exercitiul suveranitatii se numeste guvern,  luat acest cuvant in sensul cel mai generic, putem zice ca, constitutiunea e organizarea formei de guvern pe care poporul suveran si-o da.Obiectul dreptului constitutional e crearea si regularea atributiilor puterilor publice, precum si stabilirea garantiilor individuale si drepturilor recunoscute cetatenilor pentru conservarea libertatilor lor'.

Paul Negulescu a definit constitutia ca fiind 'o norma care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului si a raporturilor de echilibru intre diferitele puteri ale statului', precum si drepturile omului.In definitiile mai actuale s considera ca scopul constitutiei este de a organiza 'exercitiul puterii'.Dezvoltandu-se notiunea de constitutie se arata ca aceasta determina statutul guvernantilorsi paralel precizeaza natura si finalitatile activitatii lor.Scopul constitutiei este deci dublu :pe de o parte ea desemneaza personalitatile sau colegiile care vor decide si fixeaza competenta si modalitatile de exercitare ;pe de alta parte, ea indica ce doctrina de organizare sociala si politica reprezinta guvernantii si prin aceasta ea indica ideea de drept care va fi ideea institutiei statale.

Document online: Contract financiar pentru granturi de studiu erasmus Document online: Daune-interese, clauza penala

In conceptia lui Andre Hauriou, intr-un sens foarte general prin constitutie se intelege ansamblul regulilor care administreaza organizarea si functionarea statului.In acest sens orice stat, prin faptul ca exista, are o constitutie, un numar de dispozitii care reglementeaza organizarea si raporturile dintre puterile public si fixeaza relatiile de principui intre stat si cetatean.Acesta, spune Andre Hauriou, este sensul material al constitutiei, pentru ca in sens formal constitutia este un ansamblu de reguli, edictata de regula cu o anumita solemnitate si formand in general o categorie speciala pentru regulile juridice.

Un alt constitutionalist, Benoit Jeanneau, defineste constitutia, in sens material, ca ansamblul regulilor relative la organizarea si activitatea statului, iar in sens formal, ca documentul care reglementeaza institutiile si care nu poate fi elaborat sau modificat decat dupa o procedura diferita de cea folosita pentru alte regului de drept.Desigur, s-ar putea cita inca multi autori si multe definitii, pentru ca literatura juridica este destul de bogata in acest sens, dar in general definitiile se aseamana.Acest lucru este firesc fata de realitatea ca dupa doua secole de existenta a constitutiei lucrurile, in mare masura, s-au conturat si definitivat.Din cele expuse vom observa ca unii constitutionalisti pun accent pe continutul normativ al constitutiei, altii mai mult pe forma constitutiei.

Examinand definitiile prezentate vom constata ca elementul comun este elementul stat sau putere de stat.Acest element este definitoriu cat priveste valoarea juridica a normelor ce-l consfintesc si reglementeaza relatiile sociale ce se nasc in acest domeniu.Alaturi de elementul putere se mai adauga si alte elemente de forma cum ar fi faptul ca e un text scris adoptat in forme solemne etc.

Dintre definitiile formulate in literatura juridica romaneasca mai noua, le vom retina mai ales pe cele exprimate in manualele universitare. Astfel Tudor Draganu si Ioan Deleanu definesc constitutia acea lege care avand forta juridica siperioara celorlalte legi, reglementeaza in mod sistematic atat principiile structurii social-economice, cat si cele ale organizarii si functionarii statului bazat pe aceasta, garanteaza material drepturile fundamentale cetatenesti si stabileste datoriile corespunzatoare acestor drepturi.

In stabilirea conceptului de constitutie s-au conturat in timp o serie de elemente definitorii, de continut si de forma, elemente ce trebuie sa apara explicit sau implicit intr-o definitie.Mai intai se impune caracterul de lege al constitutiei deoarece constitutia este o lege si acest element este prezent in toate definitiile formulate.Fiind o lege, constitutia contine norme juridice, reguli de conduita, iar aceste norme exprima defapt vointa celor care detin puterea.

Dar constitutia este legea fundamentala.Caracterul de lege fundamentala rezulta din continutul si calitatea reglementarilor.

Continutul normativ al constitutiei este complet, ea cuprinzand principiile fundamentale pentru toate domeniile vietii.Este si motivul pentru care adeseori constitutia este caracterizata ca fiind legea fundamentala care sta la temelia organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatii.Totodata.reglementarile constitutionale privesc cu precadere puterea de stat, adica fenomenul si realitatea cheie in orice organizare social statala.Este si motivul pentru care puterea de stat apare ca un element indispensabil in orice definitie a constitutiei.Continutul reglementarilor constitutionale da constitutiei caracterul de lege fundamentala, pentru ca relatiile sociale ce formeaza obiectul acestor reglementari sunt relatii social fundamentale si care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii statale.Aceasta subliniere este decisiva in definirea constitutiei si ea permite identificarea constitutiei nu numai in sistemul de drept, ci chiar in dreptul constitutional, fiind stiut ca dreptul constitutional cuprinde mai mult decat constitutia, desi aceasta este principala sa parte.Aceasta trasatura de continut este mare utilitate in stabilirea conceptului de constitutie.Este in de obste admis ca, in fond, intregul drept reglementeaza relatii sociale care privesc instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat.Spre deosebire de intregul drept, dreptul constitutional ca ramura principala a dreptului reglementeaza relatii sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea statala a puterii.Constitutia, ca izvor principal al dreptului constitutional, reglementeaza relatiile sociale fundametale, dar care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitare puterii.Realizam astfel distinctii clare, stiintifice intre drept, drept constitutional si constitutie, deci intre aceste mari categorii juridice care se explica unele prin altele dar nu se confunda.

Definitorie pentru constitutie este si forta sa juridica.In acest sens se conastata ca ea are o forta juridica suprema, ceea ce situeaza constitutia in varful ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula comformitatii intregului drept cu dispozitiile constitutionale.Din aceasta caracteristica deriva si efectul constitutionalizarii dreptului, fenomen care se observa tot mai pregnant in sistemele juridice contemporane.

Tot o trasatura care s-a impus, fara a fi totusi de valoarea celorlalte, este forma scrisa a constitutiei.Constitutia scrisa s-a impus inca din sec al XVII-lea, ea fiind preferata constitutiei cutumiare din foarte multe motive. Cu toate acestea, forma scrisa nu figureaza in definitii pentru ca si astazi exista tari care nu au constitutie scrisa, asa cum vom vedea.Multe definitii ale constitutiei retin ca o trasatura solemnitatea adoptarii, iar altele forma sistematica, plecandu-se de la ceea ce afirma Thomas Paine in sensul ca 'nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in buzunar'.Nu lipseste din unele definitii ideea stabilitatii constitutiei, ca trasatura ce o distinge de alte legi si care justifica intreaga clasificare a constitutiilor in constitutii rigide si constitutii suple sau flexibile.

Nu sunt lipsite de interes stiintific si alte elemente care apar in definitiile date constitutiilor.astfel, adeseori se face distinctia intre constitutia in sens material si constitutia in sens formal.Fara a lua aici in discutie justificarile unei asemenea distinctii, si nici criticile formulate, vom observa ca definitia constitutiei trebuie sa inmanuncheze ambele sensuri. Definitia trebuie sa cuprinda si continutul si forma, pentru ca numai vazute impreuna, intr-o unitate juridica, acestea formeaza constitutia.Reglementarile care au valoare constitutionala prin continutul lor devin constitutii numai daca sunt adoptate prin procedurile specifice constitutiei, proceduri care le dau valoare juridica constitutionala.

De asemenea unele definitii folosesc metoda enumerarii principalelor domenii pe care le reglementeaza constitutia.Aceasta metoda este eficienta in stabilirea continutului normativ al constitutiei, dar ridica unele smne de intrebare atunci cand unor constitutii concrete le lipsesc unele din elementele enumerate.

De aceea consideram ca definitia constitutiei trebuie sa puna accent pe elementele calitative, care sa fie aplicabile tuturor tipurilor de constitutie sa evidentieze clar locul sau in sistemul de drept si in subsistemul dreptului constitutional.In acest sens constitutia trebuie considerata a fi legea fundamentala a unui stat, constitutita din norme juridice investita cu forta juridica suprema, si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea mentinerea si exercitarea puterii.

Normele constitutionale pot fi sistematizate intr-un act unic fundamental sau in mai multe acte constitutionale redactate in forma scrisa.Unele constitutii sunt alcatuite dintr-un sistem de norme scrise si norme cutumiarecare, in totalitatea lor, formeaza constitutia statului.Marea majoritate a constitutiilor moderne si contemporane sunt formate exclusiv din nora scrise si poarta denumirea de constitutii scrise.Unele state au insa constitutii in care normele cutumiare au o pondere foarte mare, si pentru a le deosebi de constitutiile din punct de vedere istoric, condtituiile cutumiare au aparut primele.

Pana la revolutia burgheza din Franta si proclamarea independentei statelor nord-americane, evenimentele istorice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, organizarea politica a diferitelor state era stabilita, aproape in exclusivitate pe baza dreptului cutumiar.Printre putinele acte scrise obtinute de burghezie de la regii Angkiei in sec al XVII-lea au fost :Petitia drepturilor din 1628 si Bilul drapturilor din 1689.

Exmplul tipic de constitutie cutumiara este si astazi constitutia engleza care este formata dintr-o proba scrisa, in care sunt incluse draptul statutar, dreptul judiciar si dintr-o parte nescrisa formata din dreptul cutumiar, asa numitele conventii constitutionale.

Varietatea surselor constitutionale, sistemul complex de normeexprimate in diferite acte si obiceiuri juridice nu pot aferi un cadru constitutional riguros diferit si creeza posibilitatea unor interpretari arbitrare.O caracterizare a constituiilor cutumiare o gasim la Fr. Engels care , referandu-se la constitutie si la intregul drept englez scria : « Legea engleza este, fie dreptul cutumiar adica dreptul nescris, asa cum exista el pe vremea cand a inceput adunarea, la un loc a statutelor si cum a fost intocmit mai tarziu de catre somitatile juridice-acest drept este fireste imprecis si indoielnic, fie din dreptul statutar care consta intr-un sir nesfarsit de acte parlamentare, razlete adunate in decurs de 500 de ani, care se contrazic reciproc si creeaza in locul unei 'stari de drept' o stare de 'lipsa de drept'.

Idea unor constitutii scrise s-a conturat si s-a materializat in primele acte constitutionale aparute ca rezultat al revolutiilor burgheze victorioase de la sfarsitul sec al XVII-lea.Burghezia ajunsa la putere avea nevoie de garentii juridice ferme care sa prezinte mai multa siguranta pentru interesele ei de clasa.In aceasta privinta , superioritatea unor reguli scrise era incontestabila.Aceste ofereau garantii mai sigure datorita certitudinii actului scris, gradului mai mare de precizie si stabilitatii lor.Astfel, s-a impus ideee constitutiilor scrise.Cu toate ca ulterior burghezia nu a respectat aceste principii, ele si au gasit materializarea in primele constituii scrise aparute in istorie.Constitutia din 1791, in care a fost reprodusa integral Declaratia drepturilor omului si ale catateanului din 1789, a devenit modelul dupa care cele mai multe state europene au adoptat, ulterior constitutii scrise.Marea majoritate a statelor au astazi constitutii scrise care se prezinta sub forma unor legi fundamentale unice.In unele state insa normele constitutionale sunt exprimate in mai multe legi constitutionale.Constitutiile tuturor statelor socialiste sunt constitutii scrise.Ele se prezinta sub forma unor acte fundamentale unice, care sunt elaborate si adoptate de organele supreme ale organelor de stat-singurele organe legiuitoare-si in care sunt sistematizate toate normele constitutionale.

Referitor la formele constitutiei exista doua tipuri de constitutie astfel exista constitutie cutumiara si constitutie scrisa.Doctrina juridica precizeaza pe buna dreptate ca normele constitutionale pot fi sistematizate fie intr-un act unic fundamental fie in mai multe acte constitutionale redate in forma scrisa, fie intr-un sistem de norme scrise si cutumiare care in totalitatea lor formeaza constitutia statului.

In mod obisnuit constitutiile se divid in doua categorii si anume constitutii nescrise si constitutii scrise.Constitutiile cutumiare se intalnesc in Anglia, Israel si Noua Zeelanda.Ele sunt rezultatul experientei si practicii zilnice a unor traditii, uzante, precedente, principii fundamentale cristalizate in decursul timpurilor in activitatea statala.

Este interesant de observat ca desi Anglia a dat ideea si exemplul constitutiilor scrise, totusi ea nu are o constitutie scrisa.Acest lucru trebuie explicat prin specificul dezvltarii statului englez.

Constitutia engleza se prezinta astfel ca fiind formata dintr-o parte scrisa in care sunt cuprinse dreptul statutar si dreptul judiciar sau al precedentelor si dintr-o parte nescrisa formata din dreptul cutumiar, asa numitele conventii constitutionale.Constitutia engleza cuprinde astazi : Magna Charta Libertatum (1215) ;Petition of Right(7 iunie 1628) ; Habeas Corpus(1679) ;Bill of Rights (13 februarie 1689) ;Actul de stabilire a succesiunii la tron(1701) ;Actul Parlamentului(1918) prin care se stabilesc puterile Camerei Lorzilor in raport cu cele ale Camerei Comunelor si reducerea duratei mandatului si Actul Parlamentului(1949) prin care se modifica cel din 1911 ;Actul referitor la reprezentare(1949) prin care se consolideaza sisitemul electoral ;Actul referitor la drepturile omului(1998) prin care se modifica in dreptul britanic Conventia Europeana a drepturilor omului ;Actele de descentralizare a puterii de stat(1998)prin care se autorizeaza crearea de Parlamente locale in Scotia, Irlanda de Nord si Tara Galilor ;Actul referitor la Camera Lorzilor(2002) prin care competentele in materiede legiferare ale acesteia au fost restranse pana la anihilare.

In Israel mult timp modelul englez a fost considerat ca model de referinta si a supravietuit proclamarii independentei de stat in 1948.Regimul parlamentar englez a fost perceput ca un fel de ideal.Desi Declaratia de Independenta facea referire expresa la alegerea unei adunari constitutante insarcinate cu adoptarea unei constitutii scrise, acest proiect a fost repede pus deoparte.Ben Gurion a avansat ideea ca este posibila instaurarea unei veritabile democtratii fara constitutia scrisa.Dar simplitatea si supletea regimului englez nu se putea adapta la un sistem multipartid.Intre 1990 si 1992 o vasta miscare populara pentru adoptarea de noi structuri constitutionale s-a pus in miscare.Rezultatul a fost adoptarea in anul 1992 a trei legi fundamentale care au modificat substantial sistemul constitutional.La aceste trei legi fundamentale se adauga legea asupra partidelor politice, menite sa asigure acestora un veritabil statut juridic.Revolutia constitutionala a fost in deosebi opera Curtii Supreme.S-a emis teoria numita 'a celor doua palarii'ale Knesetului potrivit careia Knesetul este in acelas timp legiuitor si constituant.In comformitate cu aceasta teorie actele Knesetului calificate drept 'legi fundamentale'trebuiau considerate ca norme superioare legilor ordinare.

Ca si Canaa si Israel, Noua Zeelanda nu are constitutie scrisa alcatuita dintr-un singur document si o colectie de Legi Fundamentale.Una din legile fundamentale Tratatul de la Waitange, incheiat la 6 februarie 1840 prin care se stabileste suveranitatea britanica si se precizeaza ziua nationala.Si astazi exista diferente de opinii cu privire la traducerea documentului semnat de populatiile indigene.Noua Zeelanda si-a castigat independenta fata de Marea Britanie la 26 septembrie 1907.Tratatul de la Waitange este documentul la care sefii confederatiei de triburi unite din Noua Zeelanda cedeaza Reginei Angliei suveranitatea lor.

Actul Constitutional din 1986 stabileste un Guvernator General din Noua Zeelanda, modul de alcatuire al executivului, organizeaza o Camera a Reprezentantilor pentru Noua Zeelanda cu puteri de reciferare si precizeaza ca Parlamentul esta alcatuit din Camera Reprezentantilor si Suveranul Noii Zeelande.Acelas act juridic organizeaza si puterea judecatoreasca si cuprinde unele dispozitii finale si tranzitorii.

Bill of Rights, din 1990, precizeaza ca drepturile enumerate in act sunt 'afirmate' si arata ca se va face interpretarea lor de catre tribunale, mentioneaza o serie de libertati individuale(dreptul la viata introducerea torturii), libertati publice(drepturi electorale, libertate de exprimare, libertatea constiintei si a religiei), dreptul la egalitate si la nediscriminare, drepturile minoritatilor, reglementeaza arestarea, stabileste conditiile pentru un proces echitabil, precizeaza ca dispozitiile sale sunt aplicabile atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, contine dispozitii finale si tranzitorii.

Reguli constitutionale cutumiare au mai existat si in alte state inaite ca acestea sa fi cunoscut fenomenul constitutiilor scrise.Astfel in Franta legile de succesiune la tron care admiteau principiul ereditatii erau socotite legi fundamentale si erau respectate.

Reguli constitutionale cutumiare au fost considerate ca necorespunzatoare in deosebi in sec al XVIII-lea cand pentru juristii si filozofii acestui secol a devenit o adevarata dogma necesitatea de a incorpora intr-o lege scrisa fundamentala o expunere sistematica de reguli relative la guvernare.Asa cum precizeaza doctrina juridica regulile curtumiare nu sunt clar definite sunt incerte, incomplete.In al doilea rand regulile constitutionale cutumiare sunt in continua miscare si ignora daca un fapt derogator de la cutuma era un precedent laudabil sau nu.In al treile arand ele nu sunt limite redutabile pentru puterile constitutite.

Inlaturand regulile constitutionale cutumiare, doctrina juridica a reclamat reguli scrise, care prezinta numeroase avantaje :sunt clare, fara incertitudini ;sunt permanente si intangibile, atata timp cat nu intervine o procedura de inlocuire, ea insasi definita si dificila ;nu pot fi modificate oricum de guvernanti, ci trebuie respectate inclusiv de acestia.Aceasta tripla reteta este considerata a sta la baza devoltarii constitutiei scrise contemporane.

Sec al XVIII-lea impune deci constitutia scrisa pe considerenrul ca ea ofera precizie, certitudine, claritate.In acelas timp, se impune o constitutie scrisa si sistematica caci asa cum scria Thomas Phaine 'nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in buzunar'.Asa cum precizeaza Marcel Prelot 'din constitutia americana, franceza, Magna Charta Libertatum se degaja notiunea de constitutie ca o regula scrisa, rigida si juridiceste obligatorie', bogata de un continut filozofic , complex alimentata de surse istorice, doctrinare si pragmatice.

Constitutia scrisa are la baza o serie de teorii si practici care au precedat-o si care s-au impus.Justificarile date constitutiei scrise sunt de ordinul istoric, juridic, traditional.

Alaturi de superioritatea legii scrise asupra cutumei, superioritate demonstrata cu mult aplomb de publicistii sec al XVIII-lea, la baza constitutiei scrise au mai stat si :ideea contractelor scrise, ideea domniei legii, teoria contractului sicial si ideea comform careia constitutia trebuie sa fie un mijloc de educare morala si politica, gratie careia individul se ridica la rangul de cetatean prin cunoasterea drepturilor sale.

Ideea contractelor scrise s-a materializat in deosebi in Anglia atat in luptele interne cat si in rapoturile cu coloniile sale.In luptele burgheziei aflata in plina ascensiune, cu regele, lupte ce aveau drept scop limitarea puterii regale si consfintirea unor drepturi si libertati ale catatenilor, s-au infiat unele pacturi scrise indeosebi prezentant importanta Magna Charta Libertatum din 1215 ;Petition of Rights din 7 iunie 1628 ;Bill of Rights din 13 februarie 1689 ;Actul de stabilire a succesiunii la tron din 1701 si Actul rferitor la drepturile omului din 1998.Mai mult, relatiile Angliei cu coloniile sale erau reglementate prin fapte scrise avand o forta juridica superioara legii ordinare pacte care dadeau coloniilor dreptul de a se auto guverna si a legifera cu obligatia de a respecta legile metropolei.

Si ideea domniei legii, un alt fundament al aparitiei constitutiei scrise, s-a nascut tot in practica constitutionala engleza, considerandu-se ca organele de stat trebuie sa respecte regula de drept prestabilita si sa o considere, atata timp cat nu e abrogata, ca sacra.In Anglia, unde regele era puternic, se considera ca toate regulile ordinare alcatuiesc regimul constitutional si ca nu exista deosebiri de forta juridica intre legile constitutionalesi cele ordinare.In Franta ideea domniei legii cunoaste anumite nuantari caci teama ca absolutismul unipersonal al monarhului sa fie inlocuit cu un absolutism si mai periculos acel al parlamentului, a determinat o anumita diferentiere intre legile constitutionale si cele ordinare in ce priveste forta lor juridica, in sensul ca acestea din urma trebuie elaborate cu respectarea primelor, sub sanctiunea nulitatii.In orice caz constitutia scrisa aparea in ambele cazuri ca cel mai eficient mijloc de afirmare a ideii domniei legii.

La baza aparitiei constitutiei scrise a stat si teoria contractului social.Ea se inscrie in ansamblul ideologic construit de burghezie in lupta sa impotriva feudalismului si in efortul sau de a atrage la aceasta lupta forte sociale cat mai numeroase.Sec al XVIII-lea este revolutionat de teorii precum cea a drepturilor naturale, comform careia cetatenii au drepturi si libertati prin natura lor de oameni sau cea a contrctului social, comform careia statul nu este altceva decat rezultatul unei intelegeri libere ale catatenilor.Pregatind si ideologic revolutia Franceza, in conceptia burgheziei franceze constitutia a aparut ca documentul cel mai important in care contractul social sa fie inscris, in care drepturile si libertatile cetatenesti sa fie proclamate, caci numai inscrise in constitutie ele pot fi cunoscute si respectate.Asa cum remarca Georges Bordeau, plecandu-se de la contractul social, era importanta proclamarea clauzelor sale intr-o forma particulara, solemna astfel incat fiecare sa cunoasca si prerogativele pe care le abandoneaza in profitul corpului social si drepturile care ii sunt rezervate imprescriptibile ca inerente naturii umane.

Nascute din aceste teorii succint expuse, ideea constitutiei scrise s- a materializat prin constitutia americana din 1787, prin cea franceza din 1791 si prin cele ce i-au urmat.Merita mentionat aici si ceea ce arata Hans Kelsen in legatura cu aceste probleme.Astfel, el afirma ca o constitutie poate fi creeata printr-un act legislativ.In acest caz ea este intotdeauna consemnat intr-un document ;pentru acest motiv ea este denumita constitutie'scrisa' in timp ce constitutia cutumiara este o constitutie 'nescrisa'.

ELABORAREA CONSTITUTIEI.

Fiecare constitutie imbraca o anumita forma si este elaborata intr-un fel, in raport de conditiile istorice concrete care determina aparitia ei. Studiind evolutia istorica a constitutiilor, ele pot fi clasificate, dupa modalitatea elaborarii lor in :

a)     constitutii ocroiate sau charte concedate, care, purtand de regula, denumirea de charta, au fost elaborate in perioada de trecere spre monarhia constitutionala. Constitutia octroiata este elaborate din initiative excusiva a monarhului care o acorda supusilor sai.

b)     Constitutiile pact sunt denumite acele constitutii care apar ca rezultat al acordului dintre seful statului si parlament. Ca si constitutiile octroiate, constitutiile pact sunt caracteristice pentru forma de stat monarhica ;

c)     Constitutii conventii sunt acele constitutii care sunt elaborate si adoptate de o adunare special aleasa in acest scop si care poarta denumirea de adunare constitutionala sau conventie. Denumirea de conventie vine din America, de la imprejurarea ca prima constitutie a Uniunii de Nord-Americane ca si actuala constitutie a Statelor Unite ale Americii sunt opera unor adunari conventii( Conventiile de la Philadelphia din 1766, 1787.

d)     Constitutiile referendare sunt adoptate pe calea referendumului constituant. Potrivit acestei proceduri, constitutia este elaborata de o adunare constituanta si dupa aceea supusa spre aprobare cetatenilor cu drept de vot, prin organizarea unui referendum. In acest fel au fost adoptate constitutiile franceze din 1793 si cea din 1946. Institutia referendumului pentru aprobarea unor legi constitutionale este prevazuta si de unele constitutii in vigoare.

e)     Constitutiile plebiscitare se aseamana , sub aspectul modului de adoptare a lor, cu constitutiile referendare. Deosebirea consta in faptul ca, la adoptarea constitutiei plebiscitare, rolul celor chemati sa se pronunte asupra constitutiei este mult mai pasiv. Cetatenilor convocati cu ocazia plebiscitului constitutional li se cere aprobarea formala a constitutiei edictate de seful statului sau de guvern. Constitutia este global supusa aprobarii plebiscitului, fara posibilitatea de a se propune amendamente. Aceasta cale a fost folosita la adoptarea constitutiei Romaniei din 1938.

Folosirea uneia sau a alteia din modalitatile de elaborare si adoptare a constitutiilor, mai sus mentionate depinde in mare masura de raportul real de forte in lupta de clasa in momentul elaborarii constitutiei.Clasa dominanta pentru a fi sigura ca va fi adoptata constitutia care ii convine, recurge la modul de elaborare si adoptare care ii poate asigura cu cele mai mari sanse reusita.

MODIFICAREA CONSTITUTIEI

Odata cu statornicirea ideii constitutiei scrise a fost elaborata si teoria rigiditatii constitutiei.Rigiditatea constituie o trasatura a constitutiilor scrise, constitutii nescrise(cutumiare)putand fi cu usurinta modficate.Modalitatea in care o constitutie poate fi modificata(revizuita)constituie criteriul de clasificare a constitutiilor in constituii rigide si constitutii flexibile.

CONSTITUTII RIGIDE

Constitutiile rigide sunt acelea care stabilesc, prin insasi normele constitutionale o procedura complicata de modificare(revizuire) a lor.Ca exemplu in aceasta privinta poate fi data constitutia Statelor Unite ale Americii.

O constitutie rigida a fost si constitutia Romaniei din 1866 care stabilea ca textul constitutional putea fi modificat numai la initiativa 'puterii legiuitoare'.Declaratia cu privire la modificare trebuia sa fie citita in sedinta publica a parlamentului in trei lecturi, la un intreval de 15 zile intre fiecare lectura.Dupa a treia lectura ambele camere ale parlamentului trebuiau sa se autodizolve si urma sa se organizeze noi alegeri.Parlamentul nou ales, care avea calitatea de adunare constituanta, aproba modificarea constitutiei in prezenta a cel putin doua treimi din numarul total al membrilor celor doua camere, cu majoritatea de doua treimi din voturi (art.128 al Constitutiei Romaniei din 1866).Proiectul de modificare nu putea fi luat in dezbatere de catre adunarile alese decat in urma acordului dat de rege.

Majoritatea constitutiilor burgheze sunt constitutii rigide.Proclamarea principiului rigiditatii constitutiei nu impiedica insa burghezia atunci cand interesele ei de clasa o cer, de a modifica prin legi ordinare sub pretextul'dezvoltarii' principiilor constitutionale, fara a modifica textul propriu-zis al constitutiei.

CONSTITUTII FLEXIBILE SAU SUPLE :

Constitutiile denumite astefel pot fi revizuite in aceleasi conditii si dupa aceeasi procedura in care sunt modificate legile ordinare.

De regula, constitutiile cutumiare sunt constitutii flexibile.Acest fapt poate fi cu usurinta inteles daca luam in consideratie imprejurarea ca in cazul constitutiile cutumiare avem de a face cu o mare varietate de norme scrise si obiceiuri nescrise care, practic fac inaplicabil principiul rigiditatii in materie de revizuire.'O constitutie flexibila scrie A.V. Dicey-este o constitutie in virtutea careia orice lege, oricare ar fi ea, poate fi legal modificata cu aceeasi usurinta si in acelas mod de unul si acelas corp'.

Referindu-se la constitutia britanica el scrie in continuare :'flexibilitatea constitutiei noastre consta in dreptul Coroanei si a celor doua Camere de a modifica sau de a abroga orice lege.

SUPREMATIA CONSTITUTIEI

Prin suprematia constitutiei intelegem un ansamblu de reguli care asigura constitutiei pozitia suprema in sistemul tuturor actelor normative ale statului.

O pima regula priveste continutul constitutiei si poate fi formulata in sensul ca constitutia este alcatuita din norme fundamentale care reglementeaza principalele relatii social politice privind organizarea, infaptuirea si modalitatile de exercitare a puterii de stat.Aceasta ii confera o valoare juridica si politica superioara tuturor celorlalte acte normative, fapt pentru care si este denumita legea fundamentala a statului.

Alte reguli se refera la forma de exprimare a normelor constitutionale, procedura elaborarii si adoptarii lor.Dupa cum s-a putut observa in paragrafele precedente, cea mai mare parte a constitutiilor se prezinta sub forma unor acte scrise, care cuprind, intr-o ordine sistematizata, toate normele constitutionale.

BIBLIOGRAFIE :

Curs Universitar de Ioan Muraru

Elena Simina Tanasescu

Drept Constitutional si institutii politice

Editia a II-a volumul 2

Editura All Beck Bucuresti 2004