Consecintele ineficacitatii legatelor. Dreptul de acrescamint

Regula

Daca legatul este ineficace din cauza nulitatii, revocarii sau caducitatii (inclusiv cauza desfiintarii pentru nerealizarea conditiei suspensive sau pentru ca s‑a realizat conditia rezolutorie) se pune intrebarea care va fi soarta bunurilor (drepturilor) care au format obiectul legatului ineficace.

Problema este asemanatoare - dar nu identica - cu situatia ce se poate intilni in materia mostenirii legale, cind o persoana care ar fi avut vocatie succesorala concreta (utila) nu poate (de exemplu din cauza nedemnitatii sau a lipsei capacitatii succesorale) sau nu vrea sa vina (renunta) la mostenire. Potrivit regulilor devolutiunii legale a mostenirii, in astfel de cazuri mostenirea, respectiv cota-parte corespunzatoare din mostenire, va fi culeasa de comostenitori - ale caror cote succesorale vor creste in mod corespunzator - sau va trece la mostenitorii subsecventi, inclusiv mostenitorii care pot culege mostenirea prin reprezentare succesorala in cazul in care ascendentul lor este decedat la data deschiderii mostenirii (impiedicind cresterea portiunii comostenitorilor de acelasi grad de rudenie cu defunctul ca si cel reprezentat).

{i in domeniul mostenirii testamentare, din ansamblul dispozitiilor care guverneaza materia, se poate desprinde o regula calauzitoare care, insa, nu va primi aplicare daca testatorul a dispus altfel. Astfel se intimpla daca, pentru eventualitatea ineficacitatii legatului, testatorul a prevazut o substitutie vulgara sau daca, fiind lasat unei pluralitati de legatari, legatul este conjunctiv si cind, in caz de ineficacitate a legatului in privinta unora dintre ei, opereaza dreptul de acrescamint (de crestere) in favoarea altora.

Regula in materia devolutiunii testamentare a mostenirii este ca ineficacitatea legatului profita acelor mostenitori (legali sau testamentari) ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul. Cu alte cuvinte, profita mostenitorii in dauna carora legatul ar fi fost executat. Exemple:

Ineficacitatea legatului universal profita mostenitorilor legali rezervatari care vor culege intreaga mostenire (nu numai rezerva) sau mostenitorilor nerezervatari care numai datorita ineficacitatii legatului universal vor putea veni la mostenire (daca legatul universal nu a avut semnificatia exheredarii indirecte, indiferent de eficacitatea legatului). In schimb, daca testatorul a numit doi (sau mai multi) legatari universali si numai unul dintre legate este ineficace, va profita celalalt (ceilalti) care, in virtutea vocatiei universale va culege intreaga mostenire, respectiv intreaga cotitate disponibila, dupa caz.

Ineficacitatea legatului cu titlu universal profita mostenitorilor legali sau legatarului universal, dupa caz. Daca exista mai multe legate cu titlu universal, ineficacitatea unuia nu poate profita altui legatar cu titlu universal, deoarece vocatia acestuia este limitata la fractiunea determinata din mostenire (art. 894 Cod civil). Numai daca pentru aceeasi fractiune din mostenire au fost desemnati doi (sau mai multi) legatari cu titlu universal, ineficacitatea legatului in privinta unuia va profita celuilalt (celorlalti).

Ineficacitatea legatului cu titlu particular profita mostenitorului legal sau legatarului universal sau cu titlu universal care ar fi avut obligatia executarii acelui legat. In mod exceptional, ineficacitatea unui legat cu titlu particular poate profita legatarului cu titlu particular care ar fi avut obligatia sa execute (ca sarcina) acel legat sau al carui beneficiu succesoral ar fi fost redus prin existenta legatului cu titlu particular ineficace

Exceptii

Regula - potrivit careia ineficacitatea legatului profita mostenitorilor ale caror drepturi (cote) succesorale ar fi fost micsorate prin existenta legatului sau caer aveau obligatia sa execute legatul - cunoaste doua exceptii, special prevazute de lege, datorate vointei testatorului: substitutia vulgara si legatul conjunctiv (in ultimul caz operind dreptul de acrescamint).

a)            Substitutia vulgara

Substitutia vulgara este acea dispozitie testamentara, permisa expres de lege (art. 804 Cod civil), prin care testatorul desemneaza in mod subsidiar un al doilea legatar care urmeaza sa beneficieze prin substitutie de legat (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) in cazul in care primul legatar nu ar putea sau nu ar voi sa beneficize de legat. Rezulta ca, in acest caz, sintem in prezenta a doua legate alternative: cel de‑al doilea produce efecte numai sub conditia - suspensiva - a ineficacitatii celui dintii si inlatura dreptul altor persoane (mostenitori legali sau legatari) de a beneficia de aceasta ineficacitate. Ei ar putea sa beneficieze numai daca si cel de‑al doilea legat (in favoarea substituitului) ar fi ineficace si testatorul nu ar fi dispus altfel.

b)            Legatul conjunctiv si dreptul de acrescamint

Legatul conjunctiv este acea dispozitie testamentara prin care acelasi bun determinat individual sau numai generic este lasat de testator in totalitate in favoarea mai multor legatari cu titlu particular, fiecare avind vocatie (un drept eventual) la totalitatea bunului legat

In acest caz, prin vointa testatorului legatul este conjunctiv; daca legatarii pot si vor sa primeasca legatul, fiecare va suporta concursul celuilalt (celorlalti), obiectul legat impartindu‑se intre ei in mod egal. In schimb, daca unul (unii) dintre legatari nu poate sau nu vrea sa primeasca legatul, partea lui (lor) nu se scade (pentru a profita altor mostenitori potrivit regulilor generale), ci va mari partea colegatarului (colegatarilor) care pot si vor sa primeasca legatul, oricare dintre ei avind dreptul la totalitatea bunului legat (art. 929 Cod civil). Opereaza asa-numitul drept de acrescamint (drept de crestere, de adaugire).

Intrucit dreptul de acrescamint nu opereaza de la persoana la persoana (ca in cazul substitutiei vulgare), ci de la portiune la portiune, cresterea profita si mostenitorilor colegatarului decedat. Astfel, de exemplu, mostenitorii colegatarului decedat dupa deschiderea mostenirii vor profita de acrescamintul datorat renuntarii ulterioare a unui alt colegatar.

Dreptul de acrescamint opereaza daca sint indeplinite urmatoarele conditii:

Exista o pluralitate de legatari cu titlu particular. Notiunea dreptului de acrescamint, specifica legatelor conjunctive cu titlu particular, se utlizeaza insa si in cazul mostenirii universale sau cu titlu universal, pentru a explica sporirea cotei cuvenite comostenitorilor in cazul in care unul (unii) dintre ei nu poate sau nu vrea sa vina la mostenire. O asemenea viziune asupra dreptului de acrescamint nu este gresita, insa, riguros vorbind, succesorul universal sau cu titlu universal culege partea comostenitorului care nu poate sau nu vrea sa vina la mostenire nu in virtutea dreptului special de acrescamint (art. 929 Cod civil), ci potrivit regulii de drept comun, in temeiul vocatiei universale sau cu titlu universal.

Legatul facut in favoarea legatarilor sa aiba acelasi obiect (drept). Poate fi vorba de bunuri corporale certe, individual determinate, sau de bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura etc., de bunuri incorporale (de exemplu creanta) sau de legatul dreptului succesoral mostenit de testator ca universalitate sau cota-parte din universalitate. Dreptul real care formeaza obiectul legatului conjunctiv poate fi proprietatea sau nuda proprietate ori un dezmembramint al proprietatii.

Daca legatarul este decedat la data deschiderii mostenirii (caducitatea din cauza decesului), neindoielnic, in temeiul dreptului de acrescamint, colegatarul va dobindi totalitatea uzufructului. In schimb, daca moartea intervine dupa deschiderea mostenirii dreptul de acrescamint nu mai opereaza, fiindca legatul nu este ineficace potrivit art. 9292 Cod civil, ci si‑a produs efectele, fiecare colegatar culegind legatul uzufructului, impreuna cu ceilalti. In consecinta, nu mai este o problema propriu-zisa de drept succesoral, ci o problema de stingere a dreptului real de uzufruct.

Potrivit dreptului comun in materie, stingerea uzufructului (in tot sau in parte) profita in principiu nudului proprietar, intregind dreptul sau de proprietate (prin consolidare), daca testatorul nu a prevazut altfel. Dar in materia legatului conjunctiv de uzufruct (sau alt dezmembramint al proprietatii, de exemplu dreptul de abitatie), tinind seama de specificul constituirii, solutia este indivizibilitatea dreptului, ceea ce inseamna ca la moartea unuia dintre titularii dreptului de uzufruct constituit printr‑un legat conjunctiv (de exemplu in favoarea sotilor) colegatarul in viata exercita in cotinuare dreptul de uzufruct pentru tot, stingerea lui intervenind numai la moartea ultimului titular, daca testatorul nu a prevazut altfel.

Vocatia (eventuala) a colegatarilor sa se intinda asupra bunului in totalitatea lui, nefiind fractionata, iar testatorul sa nu fi inlaturat dreptul de acrescamint (de exemplu printr‑o substitutie vulgara); "sa existe o solidaritate de vocatiune intre colegatarii aceluiasi lucru".

Legatul sa devina ineficace pentru unul (unii) dintre colegatari. Daca legatul conjunctiv este ineficace pentru toti, va profita mostenitorilor, potrivit regulilor generale.

Daca aceste conditii sint indeplinite, se pune problema daca dreptul de acrescamint opereaza facultativ (voluntar) sau obligatoriu (fortat) si daca adaugirea se dobindeste cu sau fara sarcini.

In legatura cu prima problema, nu exista unanimitate de pareri. Opinia majoritara este ca dreptul de acrescamint opereaza in mod obligatoriu, de drept; daca accepta legatul, legatarul il dobindeste - chiar fara stirea si impotriva vointei lui - cu cu sporul rezultind din ineficacitatea legatului prevazut in favoarea colegatarului. Legatarul nu poate imbucatati chemarea la intreg, pentru a o restringe la partea care ar rezulta din concursul cu toti ceilalti colegatari.

In favoarea solutiei aratate pledeaza si principiile care guverneaza dreptul de optiune succesorala, care este un act juridic indivizibil; acesta opereaza nu numai in cazul succesiunii universale si cu titlu universal, dar si in ipoteza legatului cu titlu particular, inclusiv cel conjunctiv. In cazul analizat legatarul nu are vocatie succesorala dubla (legala si testamentara, si nici nu beneficiaza de mai multe legate divizibile - cazuri in care se poate opta diferit); el urmeaza sa se pronunte cu privire la acceptarea legatului (unic) asa cum a fost stipulat de testator, indiferent de soarta legatului in ce priveste pe colegatari, caci acceptarea nu poate fi afectata de modalitati, conditionata de eficacitatea legatului fata de toti. Pe de alta parte, el urmeaza sa se pronunte in cadrul optiunii succesorale nu cu privire la portiunea ce‑i revine din legatul conjunctiv, ci cu privire la legatul care ii confera vocatie la totalitatea bunului. Odata acceptat legatul, dreptul intra in patrimoniul legatarului in configuratia (emolumentul) pe care il va capata ca urmare a ineficacitatii legatului in privinta unora dintre ei.

In ce priveste a doua problema, este necontestata solutia ca dreptul de acrescamint opereaza cu sarcini. Legatarul care beneficiaza de acrescamint este obligat sa suporte si sarcinile (parte din ele) ce‑i reveneau colegatarului a carui parte o ia. Deci acrescamintul opereaza cum onere. Numai daca sacrina a fost special prevazuta in consideratia persoanei colegatarului initial (intuitu personae legatarii), beneficiarul acrescamintului nu va fi obligat s‑o execute (de exemplu pictorul insarcinat a face portretul cuiva). Ineficacitatea legatului in acest caz va atrage ineficacitatea sarcinii.