Cauza actului juridic civil

CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Notiune

Cauza este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit de parti la incheierea acestuia.

2. Structura cauzei

In structura cauzei actului juridic intra doua elemente interdependente: scopul imediat si scopul mediat.

Scopul imediat este stabilit pentru principalele categorii de acte juridice civile, astfel:

- in contractele sinalagmatice, consta in prefigurarea mentala de catre fiecare parte a contraprestatiei, asa incat reciprocitatii de prestatii ale partilor ii corespunde reciprocitatea de cauze.

- in actele juridice cu titlu gratuit, consta in intentia de a gratifica (animus donandi);

- in actele juridice reale, consta in prefigurarea remiterii bunului;

- in contractele aleatorii, consta in prefigurarea unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde sansa castigului sau riscul pierderii.

Scopul imediat se caracterizeaza prin aceea ca este un element abstract, obiectiv si invariabil al cauzei in aceeasi categorie de acte juridice.

Scopul mediat reprezinta acel element al cauzei care consta in motivul (mobilul) determinant pentru incheierea unui act juridic si se refera la insusirile unei prestatii sau la calitatile unei persoane. El este elementul concret, subiectiv si variabil (al cauzei) de la o categorie de acte la alta si, chiar in cadrul aceleiasi categorii, de la un act juridic la altul.

3. Conditiile de valabilitate a cauzei

Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.

1⁰. Cauza trebuie sa existe.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

a) cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, lipsesc ambele elemente ale cauzei, deoarece formarea vointei juridice, care cuprinde consimtamantul si cauza, presupune existenta discernamantului; in aceasta situatie, lipsa cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic, deoarece aceasta este sanctiunea lipsei de discernamant;

b) cand lipsa cauzei se datoreaza: 1) lipsei contraprestatiei, in contractele sinalagmatice; 2) lipsei predarii bunului, in actele reale; 3) lipsei riscului, in actele aleatorii; 4) lipsei intentiei de a gratifica, in actele cu titlu gratuit, lipseste un element esential al actului juridic civil, iar lipsa scopului imediat se rasfrange si asupra scopului mediat (care nu lipseste, dar este fals, constand intr-o eroare asupra motivului determinant), lasandu-l fara suport juridic, astfel incat sanctiunea va fi nulitatea absoluta.

2⁰. Cauza trebuie sa fie reala. Cauza nu este reala atunci cand este falsa, si este falsa atunci cand exista eroare asupra acelor elemente care constituie motivul determinant al consimtamantului, care este tocmai scopul mediat.

Cauza este falsa si atunci cand, intr-un act nenumit, ar exista eroare asupra scopului imediat (eroare cu privire la natura contraprestatiei celeilalte parti). De asemenea, in materia vanzarii lucrului altuia, cumparatorul de buna-credinta, isi reprezinta gresit contraprestatia vanzatorului non dominus (transferul dreptului de proprietate), imposibil de realizat in temeiul actului incheiat.

Sanctiunea care intervine pentru cauza falsa consta in nulitatea relativa a actului juridic, dar numai cu conditia sa fie indeplinite cerintele erorii-viciu de consimtamant, ceea ce evidentiaza stransa legatura ce exista intre aceasta cerinta a cauzei si error in substantia/personam.

3⁰. Cauza trebuie sa fie licita si morala. Cauza este licita atunci cand elementele ei sunt in deplina concordanta cu legea, si este ilicita cand contravin legii. Cauza este morala atunci cand elementele ei sunt in perfecta concordanta cu "bunele moravuri", cu regulile de convietuire sociala, indiferent ca sunt sau nu consacrate de o dispozitie expresa.

Ilicitatea si imoralitatea cauzei privesc, de regula, elementul subiectiv al cauzei, scopul mediat, dar nu este exclus sa sa fie ilegal sau imoral si scopul imediat. Chestiunea de a sti ca o obligatie se intemeiaza pe o cauza ilicita ori imorala este o chestiune de fapt, lasata la aprecierea suverana a judecatorului, care poate fi probata cu orice mijloc de proba. Sanctiunea care intervine in situatia cauzei ilicite sau imorale este nuliatea absoluta a actului juridic civil.

4. Proba si rolul cauzei

Problema dovedirii cauzei presupune lamurirea a doua aspecte, si anume: sarcina probei si mijloacele de proba admisibile.

Conventia este valabila chiar si in cazul in care cauza nu este expresa, intrucat aceasta este prezumata pana la dovada contrara.

Textul instituie in aceasta materie, doua prezumtii relative (juris tantum): a) prezumtia de valabilitate a cauzei; b) prezumtia de existenta  a cauzei. Oricine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei unui act juridic are sarcina probei.

1. Sunt condiții esențiale ale actului juridic civil:

a) cauza;

b) condiția;

c) obiectul actului juridic civil.

2. Actul juridic este valabil daca:

a) cauza nu este expres prevazuta, pentru ca se prezuma;

b) cauza nu exista;

c) cauza este falsa.

3. Nu sunt condiții esențiale ale actului juridic civil:

a) consimțamantul;

b) termenul;

c) sarcina.

4. Sancțiunea care intervine in cazul in care cauza este imorala este:

a)     nulitatea relativa;

b)     rezilierea;

c)      nulitatea absoluta.

5. Sunt condiții ale cauzei actului juridic civil:

a)     cauza trebuie sa fie determinata;

b)     cauza trebuie sa fie determinabila;

c)      cauza trebuie sa fie reala.

Raspunsuri corecte:

1. a), c); 2. a); 3. b), c); 4. c); 5. c).

Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005;

Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Partea generala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007.