Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este parte a capacitatii civile a omului care consta in aptitudinea acestuia de a dobandi si exercita drepturile civile si de a-si asuma si executa obligatiilor civile prin incheierea de acte juridice civile.

Premisele capacitatii de exercitiu le constituie:      existenta capacitatii de folosinta, pe de o parte, iar pe de alta parte existenta discernamantului, acesta din urma fiind determinat in a califica lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu restransa si respectiv deplina capacitate de exercitiu.

Trasaturile capacitatii de exercitiu tin de aspectele de legalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate si egalitate a persoanelor fizice in aptitudinea acestora de a exercita drepturi si a-si asuma obligatii civile.                             

Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora, adica la implinirea varstei de 18 ani. Inceputul (dobandirea) capacitatii de exercitiu depline este considerat a fi prin implinirea majoratului civil (18 ani) si prin incheierea casatoriei femeii care a implinit cel putin 16 ani (15 ani in cazuri speciale). Continutul capacitatii de exercitiu il constituie incheierea oricaror acte juridice civile in mod sigur si personal (nu si actele interzise).Incetarea capacitatii depline de exercitiu poate avea drept cauza moartea, punerea sub interdictie judecatoreasca, anularea (desfiintarea) casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani (in cazul casatoriei putative, daca sotia a fost de buna-credinta, inceteaza numai dupa ramanerea irevocabila a hotararii privind nulitatea sau anularea casatoriei) - de lege ferenda: sa nu piarda capacitatea dobandita, in sensul ca minorul poate dobandi prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu. In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.

Totodata, pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu, fiind numita si capacitate de exercitiu anticipata. In acest scop, vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avizul consiliului de familie.

Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului.

Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor.

Minorul care a implinit varsta de 15 ani poate sa incheie acte juridice referitoare la munca, la indeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este cazul. In acest caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.

Lipsa capacitatii de exercitiu

Nu au capacitate de exercitiu: minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si interzisul judecatoresc. In cazul lor, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege. Cu toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate incheia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor.

Actele pe care minorul le poate incheia singur pot fi facute si de reprezentantul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele incuviintate de lege, precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt lovite de nulitate relativa, chiar fara dovedirea unui prejudiciu. Nulitatea relativa nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ca este capabil sa contracteze. Daca insa a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate considera valabil contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata. In acest caz ne putem considera in situatia asa numitei fraude comise de incapabil.

Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa poate invoca si singur, in aparare, nulitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca.

Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub interdictie judecatoreasca incapacitatea acestuia.

Actiunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a implinit varsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.

Atunci cand actul s-a incheiat fara autorizarea instantei de tutela, necesara potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea exercitarii actiunii in anulare.

Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este obligata la restituire decat in limita folosului realizat.

Minorul devenit major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii, atunci cand el trebuia sa fie reprezentat sau asistat. Dupa descarcarea tutorelui, el poate, de asemenea, sa confirme actul facut de tutorele sau fara respectarea tuturor formalitatilor cerute pentru incheierea lui valabila.