Calitatea de comerciant

Calitatea de comerciant

Dobandirea calitatii de comerciant

Pentru dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica se cer trei conditii: savarsirea de fapte de comert obiective; savarsirea faptelor de comert ca profesiune; savarsirea faptelor de comert in nume propriu.

Pentru a dobandi calitatea de comerciant, nu este suficient ca o persoana sa savarseasca fapte de comert obiective; se cere ca savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter de profesiune. Savarsirea faptelor de comert are caracter profesional cand ea constituie o ocupatie, o indeletnicire permanenta pe care o exercita o anumita persoana.

Pentru dobandirea calitatii de comerciant este necesara o a treia conditie, ca savarsirea faptelor de comert sa se faca in nume propriu. O persoana nu devine comerciant decat daca savarseste fapte de comert obiective cu caracter profesional, in nume propriu, independent si pe riscul sau.

Exercitarea activitatii comerciale este ratiunea de a fi a societatii comerciale. In consecinta, pentru a dobandi calitatea de comerciant, societatea comerciala trebuie sa se constituie cu respectarea conditiilor prevazute de lege in acest sens.

Prin urmare, persoana fizica dobandeste calitatea de comerciant prin exercitarea comertului cu caracter profesional, pe cand societatea comerciala dobandeste aceasta calitate ab origine, prin insasi constituirea ei, independent de savarsirea vreunei fapte de comert.

Cu toate ca nu are calitatea de comerciant, statul poate savarsi anumite fapte de comert si, ca urmare, raporturile juridice care iau nastere sunt supuse legilor comerciale. Concluzia este deopotriva valabila si pentru unitatile administrativ - teritoriale.

Potrivit Legii nr.15/1990, regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare (art.2). Ele sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara (art.3). Prin activitatea desfasurata, regiile autonome trebuie sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate si sa obtina profit (art.6).

Avand in vedere aceste caracteristici, concluzia care se impune este aceea ca regiile autonome au calitatea de comerciant.

Potrivit legii, organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si desfacere de marfuri, de prestari de servicii, etc. Intrucat prin desfasurarea acestei activitati se urmareste obtinerea de profit, ea are un caracter comercial. In consecinta, organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant.

Potrivit legii, scopul infiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unei activitati dezinteresate (activitate culturala, sportiva, caritabila, etc.), iar nu obtinerea unui profit. Deci, asociatiile si fundatiile nu au calitatea de comercianti.

Cu toate ca nu au calitatea de comerciant, asociatiile si fundatiile pot savarsi anumite fapte de comert. Mai mult, art.47 din O.G. nr.26/2000 recunoaste asociatiilor dreptul de a infiinta societati comerciale; de exemplu, o asociatie organizeaza un restaurant pentru membrii sai, sau participa la constituirea unei societati comerciale.

Dovada calitatii de comerciant

Eseu: Decizie - model Referat: Contract de colaborare pentru prestari servicii

Cat priveste acceptarea facturii, ea poate fi expresa sau tacita.

Acceptarea facturii este expresa cand destinatarul semneaza cu mentiunea "acceptat" pe un exemplar al facturii, pe care il restituie emitentului. Acceptarea este expresa si in cazul cand destinatarul confirma factura printr-o scrisoare, telegrama etc.

Acceptarea facturii este tacita in cazul cand ea rezulta din manifestari de vointa neindoielnice care atesta vointa de a accepta factura: de exemplu, revanzarea marfii, emiterea unei cambii pentru plata pretului etc. Simpla tacere a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptari tacite a facturii. Nu excludem insa posibilitatea ca partile, prin contractul incheiat, sa convina ca tacerea destinatarului constituie acceptare, daca intr-un anumit termen de la primirea facturii, destinatarul nu face nici o obiectie.

b) Corespondenta comerciala

Prin corespondenta comerciala se intelege orice fel de inscrisuri (scrisori, telegrame, note) intervenite intre comercianti in scopul perfectarii, modificarii sau stingerii unor obligatii comerciale.

Inscrisurile expediate si primite de comerciant, care constituie corespondenta comerciala, fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata. Aceasta inseamna ca lor li se vor aplica regulile stabilite de lege referitor la proba prin inscrisurile sub semnatura privata.

c) Telegramele

Telegrama este o comunicare a unei manifestari de vointa transmisa la distanta prin telegraf de catre o persoana (expeditorul) altei persoane (destinatarul) prin intermediul oficiului telegrafic.

onus probandi incumbit actori). Deci, cel care invoca ori neaga calitatea de comerciant a unei persoane fizice sau a unei societati comerciale trebuie sa faca dovada. O atare dovada se poate face cu orice mijloace de proba admise de legea comerciala (art.46 C.com.).

In cazul persoanei fizice, intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert obiective cu caracter profesional, inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit efectiv una sau mai multe fapte de comert prevazute de art.3 C.com. ca profesiune obisnuita si in nume propriu.

In cazul societatii comerciale, calitatea de comerciant se dobandeste prin insasi constituirea societatii. Deci, calitatea de comerciant a societatii comerciale se poate proba prin dovedirea constituirii societatii in conditiile prevazute de lege.

2.3. Incetarea calitatii de comerciant

Asa cum calitatea de comerciant se dobandeste, ea se si pierde ori inceteaza in anumite conditii.

In cazul persoanei fizice, de vreme ce calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea unor fapte de comert obiective cu caracter profesional, inseamna ca persoana in cauza inceteaza sa mai aiba calitatea de comerciant in momentul in care nu mai savarseste fapte de comert ca profesiune.

Trebuie observat ca incetarea savarsirii faptelor de comert poate sa fie temporara, si, deci, ea sa fie reluata. Pentru a avea efectul incetarii calitatii de comerciant, trebuie ca incetarea savarsirii faptelor de comert sa fie efectiva si din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant.

In cazul societatii comerciale, intrucat dobandirea calitatii de comerciant este legata de insasi constituirea societatii comerciale ca persoana juridica, inseamna ca aceasta calitate se pierde in momentul cand societatea inceteaza sa mai existe ca persoana juridica, la dizolvarea si lichidarea societatii.