Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Abandonul de familie



Abandonul de familie


Abandonul de familie

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 305 C.pen., savarsirea de catre per­soana care are obligatia legala de intretinere a uneia dintre urmatoarele fapte:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu‑l la suferinte fizice sau morale;

b) neindeplinirea cu rea‑credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege;

c) neplata, cu rea‑credinta, timp de 2 luni, a pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii il constituie rela­tiile sociale referitoare la familie si a caror existenta si dezvoltare sunt conditio­nate de respectarea obligatiei de solidaritate si de sprijin moral si material. Intre membrii familiei nu este vorba de un sprijin moral si material general si abstract, ci de un sprijin concret, efectiv, constand in furnizarea mijloacelor de intretinere aceluia dintre mem­brii familiei care se afla in nevoie.

b) Obiectul material al infractiunii il constituie bunurile de care a fost lipsita persoana indreptatita la ajutor si intretinere.



B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii este persoana care are obli­gatia legala de intretinere (subiect activ calificat). Aceasta obligatie deriva din lege sau din alte reglementari (art. 86 C.fam.), de exemplu: obligatia poate fi unilaterala, dar, cel mai adesea, este bilaterala, constituind o obligatie reciproca de intretinere intre soti, parinti si copii etc.

b) La randul sau, subiect pasiv al infractiunii este persoana indrituita la intretinere (subiect pasiv calificat). Dispozitiile art. 86 C.fam. prevad ca obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cei care adopta si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.

In raport cu situatia concreta, subiectul pasiv poate deveni subiect activ al in­fractiunii si viceversa (de exemplu, daca parintele se imbolnaveste grav, obligatia de intretinere o au copiii de la o anumita varsta).


3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective consta in diferite actiuni sau inactiuni alternative, si anume: parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a celui indreptatit la intretinere.

"Parasirea" este o actiune de plecare, de indepartare de la domiciliu a persoanei obligate la intretinere si lasarea persoanei indrituite la intretinere fara mijloacele de intretinere necesare.

"Alungarea" consta intr‑o actiune de izgonire, de indepartare de la locuinta sa a persoanei indreptatite la intretinere.

"Lasarea fara ajutor" inseamna adoptarea unei atitudini de pasivitate, de inactiune din partea faptuitorului; chiar daca cel indreptatit la intretinere ramane in locuinta nu primeste ajutorul de care are nevoie.

Fiecare din aceste actiuni este apta de a caracteriza singura existenta infractiunii. Pentru realizarea laturii obiective in aceasta varianta, nu este suficienta parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a celui indreptatit la intretinere; mai este necesar ca acesta sa fi fost expus - ca o consecinta a acestor actiuni - la suferinte fizice sau morale[1]. Daca cel indreptatit la intretinere nu este expus la suferinte fizice sau morale, fapta nu constituie infractiunea de abandon de familie .

Suferintele la care se refera textul pot deriva din lipsa sau insuficienta celor ne­cesare traiului - locuinta, imbracaminte, hrana -, din contractarea unei maladii ori din lipsa sau dificultatea de a obtine ingrijiri medicale, din conditiile neigienice de trai, din imposibilitatea in care a fost pus de a urma o scoala etc.

Cea de‑a doua modalitate a elementului material al infractiunii consta intr‑o inactiune, o omisiune, anume: neindeplinirea cu rea‑credinta a obligatiei de intreti­nere prevazuta de lege. Este vorba de acele cazuri in care obligatia de intretinere, care opereaza in virtutea legii, nu implica o determinare baneasca sub forma unei pensii, ci prestarea directa a celor necesare traiului cotidian - alimente, imbraca­minte, medicamente - fara de care nu pot fi concepute viata de familie si relatiile dintre membrii acesteia[3].

Are dreptul la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca din cauza incapacitatii de a munci ori care nu are alte venituri. In practica judiciara s‑a decis ca faptul de a avea un venit lunar in calitate de pensionar nu exonereaza pe fiu de obligatia legala de intretinere, daca venitul este insuficient pentru acoperirea nevoilor celui aflat in incapacitate de a munci[4].

Tot in practica judiciara s‑a hotarat ca in cazul in care comisia pentru ocrotirea minori lor a dispus incredintarea minorului unui leagan pentru copii, obligand in ace­lasi timp pe mama acestuia la plata unei contributii lunare, neindeplinirea obligatiei de a plati aceasta contributie nu constituie infractiunea de abandon de familie.

A treia modalitate de realizare a elementului material al infractiunii de abandon de familie [art. 305 lit. c)] consta intr‑o inactiune, si anume, neplata timp de doua luni a pensiei stabilite pe cale judecatoreasca. Termenul de 2 luni curge de la data cand hotararea a ramas definitiva sau cu executie provizorie privind pensia de intreti­nere. Daca s‑au platit unele sume si apoi a incetat, termenul curge de la data ultimei plati.[5] O plata partiala echivaleaza cu o neplata, deoarece o asemenea plata nu mai este pensia stabilita de instanta.


Neplata pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca poate atrage ras­punderea penala, chiar daca minorul, indreptatit la aceasta pensie, realizeaza unele venituri proprii, insa neindestulatoare pentru a‑si asigura conditiile necesare de cres­tere, educare, invatamant si pregatire profesionala[6].

Este discutabila in doctrina solutia in cazul in care faptuitorul, fiind obligat la pen­sie de intretinere in beneficiul mai multor persoane, nu le plateste cu rea‑credinta timp de doua luni; in acest caz, dupa o parere, ne vom afla in prezenta unei pluralitati de infractiuni de abandon de familie, prevazuta de art. 305 lit. c) C.pen.[7], iar dupa alti autori ar fi o unitate de infractiune .

b) Urmarea imediata. Actiunile sau inactiunile ce se inscriu in cele trei variante ale abandonului de familie au ca urmare imediata lipsirea de intretinere la care are drep­tul o persoana fata de care exista obligatia de intretinere si, deci, pagubirea sub acest raport a acestei persoane si producerea unei suferinte fizice sau morale.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea sau inactiunea incriminata si producerea starii de suferinta materiala sau morala ca urmare a lipsei de ajutor, trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva la abandonul de familie se caracterizeaza prin intentie, ca for­ma a vinovatiei, dar intre cele trei modalitati ale infractiunii, apar o serie de deose­biri. Astfel, in ce priveste prima modalitate - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, - vinovatia se caracterizeaza atat prin intentie directa, cat si prin intentie indi­recta. Celelalte doua modalitati ale infractiunii se caracterizeaza, sub aspect subiec­tiv, printr‑o omisiune cu rea‑credinta[9]. Aceasta precizare, "reaua‑credinta", indica intentia legiuitorului de a sanctiona numai infractiunea intentionata (directa, indi­recta) nu si pe cea din culpa [art. 19 alin. (3) C.pen.].

Daca omisiunea nu este cu rea‑credinta, adica intentionata, nu va exista in­frac­tiune.

In practica judiciara s‑a subliniat ca infractiunea de abandon de familie exista si in cazul in care faptuitorul, obligat la plata pensiei de intretinere stabilita prin hotarare judecatoreasca, desi capabil de munca, refuza cu intentie sa presteze o activitate eficienta pentru a dobandi venituri din care sa achite obligatia de intretinere[10].

Nu este realizat continutul infractiunii de abandon de familie in situatia in care ne­plata pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca, este urmarea starii de arestare (in alta cauza) a celui obligat la intretinere[11], ori este student sau militar in termen, deoarece aceasta exclude conditia impusa de textul incriminator ca neplata sa fie urmarea relei‑credinte. De asemenea, nu exista rea‑credinta atunci cand cel obligat la plata pensiei de intretinere, desi nu a platit‑o, a locuit in perioada respectiva impreuna cu mama copilului si cu acesta, ingrijindu‑se de minor si furnizandu‑i cele necesare traiului .

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea, avand doua modalitati constand in inactiune nu este sus­ceptibila de tentativa; numai prima modalitate [art. 305 lit. a)] ar putea fi savarsita sub forma tentativei, insa, datorita gradului redus de pericol social al acesteia, nu este incriminata.

Consumarea in ce priveste prima modalitate [art. 305 lit. a)] se realizeaza in mo­mentul cand cel indreptatit la intretinere este parasit, alungat sau lasat fara ajutor. In cazul celei de‑a doua modalitati [art. 305 lit. b)] infractiunea are caracter continuu si ia sfarsit odata cu incetarea activitatii delictuoase. In cazul celei de‑a treia modalitati, infractiunea se consuma in momentul in care nu s‑a respectat termenul de plata, da­ca subiectul nu respecta succesiunea termenului de plata va exista o infractiune con­tinuata; aceasta inceteaza odata cu savarsirea ultimei actiuni sau inactiuni[13].

B. Modalitati. Infractiunea de abandon de familie prezinta mai multe modalitati normative. In prima varianta, cea prevazuta in art. 305 lit. a), exista ca varianta nor­ma­tiva parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor; celelalte variante prezentate la
lit. b) si c) au cate o singura modalitate normativa, neindeplinirea obligatiei de intre­tinere [lit. b)], neplata pensiei de intretinere [lit. c)].

Legea nu prevede decat modalitati simple, nu si agravate.

C. Sanctiuni. Abandonul de familie se pedepseste, in modalitati le prevazute de art. 305 lit. a) si b) cu inchisoarea ale carei limite au fost modificate prin Legea
nr. 197/2000 (de la 6 luni la 2 ani sau amenda, in variantele prevazute la lit. a) si b) ale art. 305 C.pen., iar in modalitatea prevazuta de art. 305 lit. c) C.pen., cu inchi­soarea de la 1 an la 3 ani).

In conformitate cu art. 305 alin. (3) C.pen. impacarea partilor inlatura raspun­derea penala, iar potrivit alin. (4), daca n‑a intervenit impacarea partilor insa faptuito­rul, dupa ce este trimis in judecata, indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabi­leste vinovatia inculpatului, pronunta o pedeapsa cu suspendarea conditionata a exe­cu­tarii, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C.pen.[14] Revo­carea suspendarii nu poate avea loc decat in cazul savarsirii din nou, in cursul terme­nului de incercare, a infractiunii de abandon de familie. Infractiunea de abandon de familie prevazuta de art. 305 lit. b), fiind o infractiune continua omisiva, faptui­torul nu beneficiaza de amnistia intervenita anterior indeplinirii obligatiei de intretinere[15].




Trib. jud. Brasov, decizia penala nr. 772/1973, R.R.D. nr. 9/1974, p. 66.

T.M.B., sectia a II‑a penala, decizia penala nr. 862/1989 (nepublicata).

A se vedea T. Vasiliu si colab., Codul penal comentat si adnotat. Partea speciala, vol. II, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 381.

Trib. jud. Suceava, decizia penala nr. 422/1973, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1969‑1975, p. 8.

A se vedea: Gh. Nistoreanu si colab., op. cit., p. 446; O. Loghin, A. Filipas, Drept penal. Partea speciala, Casa de Editura si Presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti 1992, p. 298.

Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 2211/1973, C.D. 1973, p. 433.

A se vedea Gh. Vizitiu, Consideratii privind incadrarea juridica in materia abandonului de familie prevazut de art. 305 lit. c) din Codul penal, R.R.D. nr. 2/1979.

A se vedea G. Antoniu, colab., Practica judiciara penala, vol. II, p. 213‑214.

A se vedea T. Punga, Reaua‑credinta ca element al raspunderii penale, Dreptul nr. 8/2000, p. 93.

Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 1642/1988, R.R.D. nr. 5/1989, p. 62.

Trib. jud. Hunedoara, decizia penala nr. 621/1987, R.R.D. nr. 6/1988, p. 64.

Procuratura locala Rm. Valcea, ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din
20 martie 1971, R.R.D. nr. 10/1971, p. 172.

A se vedea Gh. Voinea, Abandonul de familie. Infractiune continuata. Momentul epui­zarii, Dreptul nr. 12/2002, p. 145.

A se vedea A.V. Popa, Abandon de familie. Suspendarea conditionata a executarii pedep­sei. Revocare. Conditii, Dreptul nr. 5/2000, p. 148.

Trib. Suprem, decizia penala nr. 174/1971, C.D. 1971, p. 383.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright