Sport
Precursorii stegarilor, 'Brasovia', precursoarea formatiei 'Steagul Rosu', FC Brasov si cariera internationala oficialaUnul dintre cele mai vechi cluburi din Romania se afla la poalele Tampei si acesta este Fotbal Club Brasov, in actuala denumire. Cu o existenta de 68 de ani, istoria 'galben negrilor' a parcurs un drum pe atat de zbuciumat, pe cat de interesant. Anul trecut, pe 18 august si-a aniversat 45 de ani de prezenta pe prima scena. Vorbind de clubul 'stegarilor', trebuie sa ne intoarcem la obarsie, inca inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Totodata este necesar sa cunoastem precursorii clubului brasovean. Precursorii stegarilor Primele semnale ale jocului de fotbal la Brasov sunt de prin anii 1911-1913, cand in scolile brasovene se incingeau dispute acerbe intre cetele de liceeni. In 1914 apare Brasovia, de numele careia se va lega peste ani numele 'stegarilor'. Se infiinteaza apoi in 1920 'Coltea', cea care in 1928 va deveni prima si pana in prezent unica echipa ce a castigat titlul de campioana nationala. In 1927, fabrica de avioane brasoveana, IAR, isi va organiza un club sportiv, iar prin-tre sectii figura fotbalul. Dupa incheierea conflagratiei mondiale, IAR-ul va deveni Tractorul, iar echipa de fotbal va figura in multe editii in campionatele divizionare B si C. Apare apoi A.CFR si Astra, care este de fapt 'bunica' actualei echipe a 'galben negrilor'. Povestea fotbalului de sub Tampa este pe atat de interesanta, pe cat de controversata. De la urcusuri, precum titlul cucerit de 'Coltea' (foto), echipa colonelului Vintila Cristescu (primul participant brasovean la o editie a Jocurilor Olimpice din 1928 de la Amsterdam - primul din stanga), dupa ce cu un an de zile inainte se clasase in finala la promovarea 'stegarilor' in 'A' si cucerirea 'Cupei Balcanice', la cele patru retrogradari in abisul diviziei B. De la victoria asupra lui Espanol Barcelona pana la infrangerea cu 1-10 din partea dinamovistilor. 'Brasovia', precursoarea formatiei 'Steagul Rosu' Brasovia este considerat primul club de fotbal, organizat in acceptiunea cuvantului. Infiintat inaintea primului razboi mondial, in 1914, a avut o activitate redusa in timpul primei conflagratii, se reorganizeaza la sfarsitul ostilitatilor. In 1920 se afiliaza la 'Federatia Societatilor Sportive din Romania' (FSSR). Castiga ani la rand campionatul regional, dar nu depaseste faza 'sferturilor', in etapa finala pe tara. Pe atunci, campioana tarii se declara prin meciuri simple eliminatorii intre campioanele districtelor regionale. Cand se organizeaza prima editie in sistem divizionar (1932/33) este componenta a seriei a doua, unde ocupa locul opt. Dupa ce mai evolueaza in divizia B si apoi in C, in 1937 cedeaza locul formatiei Astra (foto), in a treia divizie, de fapt, formatia 'galben negrilor' de astazi. In campionatul diviziei C din editia 1938/1939 (de fapt era editia a doua a acestei competitii), ocupa locul patru in 'Liga de Centru'. Aceasta a treia divizie, de-abia infiintata, se desfiinteaza, fapt care o trece in district, unde, dupa numai o editie promoveaza in divizia B. Nu are viata lunga si revine in district. Intre 1941-1945 participa la 'Cupa Eroilor', competitie echivalenta diviziei B, dar nerecunoscuta ca atare. in 1945, in noile conditii impuse de noul regim, clubul se reorganizeaza sub presedintia inginerului Ion Pateanu si a sefului sectiei de fotbal, Theodor Banesiu. In editia 1946/47, cand se reia campionatul diviziei C, sub noua denumire de UAB Brasov, face parte alaturi de alte cinci echipe din zona si patru din alte regiuni, din seria a XII-a, unde ocupa locul al treilea. Din 1951, dupa trei ani de cand Silviu Ploiesteanu a preluat echipa, 'Metalul Steagul Rosu' nu mai paraseste cele doua divizii. Mai intai in 'B', apoi din 1956/1957 in 'A', formatia brasoveana incepe treptat sa se impuna drept una dintre cele mai bune echipe din campionatul romanesc.
Anul promovarii in elita: 1956 In cel de-al saselea an de prezenta in divizia secunda, la sfarsitul editiei din 1956, stegarii reusesc sa castige seria a doua la diferenta de 7 puncte de a doua clasata. A realizat una dintre cele mai mari medii de goluri inscrise intr-un meci (3). Drept recompensa, stegarilor li s-a asigurat un turneu peste granita. Era primul turneu peste hotare al 'stegarilor', in fosta Uniune Sovietica, cu meciuri in Republica Moldova si Ucraina. Prin schimbarea sistemului de desfasurare al campionatului din primavara - toamna in cel care functioneaza si in prezent, toamna - primavara, campionatul a inceput in toamna urmatoare. Debutul 'stegarilor' pe prima scena a avut loc pe 18 august 1957, pe Stadionul Tineretului, in compania echipei bucurestene, Progresul (fosta FC National). Era editia cu numarul 40 a Campionatului National sau editia cu numarul 20 de cand s-a trecut la sistemul divizionar. Silviu Ploiesteanu a introdus in teren urmatoarea echipa: Ghita - Barsan, Marinescu, Percea - Zaharia, Popescu Paul - Ciripoi, Fusulan, Proca, Szigeti, David. La debut, stegarii au invins cu 3-1 (1-1), iar David este primul marcator in divizia A (el a inscris in minutul 27, pentru a recidiva in minutul 80. S-a intercalat in minutul 60 P. Popescu). Stegarii au detinut ani buni recordul rasturnarii unui scor. In meciul din etapa a doua, de pe stadionul Republicii cu Rapid, timp de patru minute au intors rezultatul de la 3-1 pentru gazde la 3-4, prin primul 'hat - trick' din istoria clubului, realizat de Fusulan. In anul de debut, stegarii s-au clasat la mijlocul clasamentului pe locul sapte. La a treia participare, in editia 1959/60, 'stegarii' au fost foarte aproape de titlu, reusind in final sa termine pe locul secund. Perioada de stabilitate si maturitate a echipei continua si pe plan international, in 1962 castigand Cupa Balcanica Dupa zece editii pe prima scena, echipa a suferit doua socuri. Decesul unuia dintre cei mai dotati fotbalisti, Iuliu Naftanaila si prima retrogradare in divizia secunda, dupa un baraj in care nu au fost cu nimic inferiori formatiilor care au patruns in elita. La revenire, stegarii se impun din nou printre echipele de prestigiu, dar, obisnuiti cu 'suturile' in campionatul 1974/75, retrogradeaza pentru a doua oara, dupa ce in sezonul anterior se aflau pe podium si participasera in Cupa UEFA. Penitenta diviziei secunde a fost cu o mai mare durata. Cinci ani le-au trebuit stegarilor pentru a reveni, iar la revenire au intrat in celebrul scandal de 'sub Tampa', al banilor negri. A treia retrogradare, din '83, a fost una comandata politic. 'Ori ramane Jiul Petrosani in divizie si retrogradeaza Brasovul, ori Brasovul se mentine si cei retinuti pentru cercetari (n.n. nevinovati) vor face puscarie', era vocea unor demnitari politici cu rang mare in stat. Asa au retrogradat stegarii numai pentru un an. Urmatoarele 13 editii, FCM Brasov si apoi FC Brasov a fost o formatie 'palmase', o formatie de pluton, fara sa iasa prea mult in evidenta. In primavara lui '90 pierde pe propriul teren accesul in UEFA, acces care se va realiza zece ani mai tarziu. A patra si ultima retrogradare se va produce la finalul campionatului 1996/97, cand cu jucatori de certa valoare, pe care multi specialisti o vedeau in UEFA, a 'picat' in B. Implicarea omului de afaceri Ioan Neculaie, in viata echipei, a facut ca ultimele trei editii sa constituie un adevarat reviriment. Urcarea pe treapta a treia a podiumului si participarea in Cupa UEFA, cand sub Tampa a venit 'Inter'-ul italian cu cel mai bun fotbalist al mondialelor asiatice, Ronaldo. In afara lui Silviu Ploiesteanu, considerat a fi cel mai bun antrenor care a pregatit echipa in decursul existentei ei, au mai evoluat, cu rezultate mai mult sau mai putin spectaculoase: Nicolae Proca, Valentin Stanescu, Traian Ivanescu, Constantin Teasca, Nicolae Pescaru, Stefan Coidum, Marcel Goran, Costica Stefanescu, Ioan Nagy, Paul Enache, Gheorghe Staicu, Gabriel Stan, Viorel Hizo, Ioan Andone, Florin Halagian, Gabriel Stan, Marius Lacatus (vezi tabelul alaturat). FC Brasov si cariera internationala oficiala Prima evolutie internationala a 'stegarilor' a fost la sfarsitul lui august 1956. A fost recompensa pe care am amintit-o pentru evolutia din campionat. Au evoluat in compania unor echipe din primul esalon sovietic, din Republica Moldova si Ucraina: Burevestnik Chisinau (2-3), Dinamo Kiev (1-1), dar si cu Casa Ofiterilor Odesa din campionatul ucrainean (un fel de divizie B, pe care au invins-o cu 2-1). Echipa primului turneu international: Ghita (Constantinescu) - Raicu (Barsan), Marinescu, Percea - Aron, Zaharia - Hasoti, Fusulan, Proca, Kneipp (Maghet), David. Castigatoarea primei Cupe Balcanice intercluburi La inceputul anului '61 se pune pe picioare o 'Cupa Balcanica' pentru formatiile de club. Reprezentanta, in premiera, a Romaniei, a fost Steagul Rosu, care, in cele opt partide nu a cunoscut infrangerea: 8 5 3 0 18-7 13 4-2 (d) si 3-0 (neprezentare) cu AEK Atena; 1-0 (d) si 0-0 cu Partizan Belgrad; 1-1 (d) si 3-0 cu Fenerbahce Istanbul; 2-2 si 4-2 (d) cu Levski Sofia. Este prima echipa care a adus un trofeu international in tara, in componenta: A fost inscrisa si la editia a doua, in care a ratat castigarea competitiei datorita unor vicii ale regulamentului de organizare. 0-1 (d) si 6-2 cu Olympiakos Pireu; 0-2 (d) si 3-1 cu FC Sarajevo, iar prin neprezentarea lui Galatasaray a ratat primul loc. La editia din 1970/71 au avut o prestatie mai modesta, clasandu-se pe locul doi in serie: 1-1 si 0-2 (d) cu Panionios; 3-0 si 0-0 (d) cu Altay Izmin. In Cupa Balcanica, stegarii au sustinut 16 partide: 16 8 5 3 31-16 21 Cupa Oraselor Targuri Devenita una dintre cele mai respectate echipe ale deceniului sase, este inscrisa in editia 1963/1964 a celei de-a treia competitii continentale, Cupa 'Oraselor Targuri'. Era a doua echipa romaneasca, dupa Petrolul Ploiesti, participanta in aceasta competitie, precursoarea Cupei 'UEFA' de astazi. Daca in prima ei participare, evolutia a fost modesta, iesind din primul tur, peste doi ani atinge turul al doilea, cand a intalnit una dintre puternicele formatii de pe continent, Espanol Barcelona. Din echipa spaniola facea parte renumitul pe atunci Alfredo di Stefano, iar antrenor era un alt renumit portar, Ricardo Zamora. Ramane memorabila victoria din al doilea meci, de pe stadionul 'Tractorul', cu 4-2 (dupa ce in deplasare cedasera cu 1-3). A fost necesar un al treilea meci, pentru ca spaniolii sa se califice (1-0 pe acelasi stadion).
|