Gimnastica - definirea gimnasticii, caracteristicele gimnasticii, saritura la capra de gimnastica

Gimnastica

Definirea gimnasticii

I. "Gimnastica consta din exercitii metodice, conduse dupa un plan sistematic si dupa reguli anumite in vederea conservarii sanatatii si a sporirii capacitatilor fiziologice ale corpului omenesc, implicit a celor psihice, vointa, curaj, etc." (Kiritescu, C., Palestrica, 1964, p.17)

II. ,,Sistem de exercitii aplicat analitic sau global care influenteaza selectiv si cumulativ aparatul locomotor, in vederea perfectionarii miscarilor corpului omenesc, a formarii tinutei corecte". (Srotescu, A., Podlaha, R., Terminologia gimnasticii, 1974, p. 21)

III. "Gimnastica reprezinta un sistem special de exercitii fizice naturale si create care urmaresc intarirea sanatatii, influentarea selectiva si precisa a aparatului locomotor, dezvoltarea fizica armonioasa, dezvoltarea calitatilor motrice, formarea si perfectionarea capacitatii de miscare a omului" (Fekete, J. Gimnastica de baza, acrobatica si sarituri, 1996, p.11).

Caracteristicele gimnasticii

1. Gimnastica constituie unul din cele mai importante mijloace ale educatiei fizice. Ea dispune de o teorie proprie, de mijloace si forme specifice de organizare si de o metodica proprie a procesului de predare.

2. Are un continut extrem de bogat si adaptabil tuturor categoriilor de executanti, indiferent de varsta, sex sau grad de pregatire.

3. Datorita caracterului analitic a multor miscari, gimnastica exercita o influenta precisa si selectiva asupra organismului. Exercitiile se pot selectiona analitic cu localizarea exacta la:

- un anumit segment corporal (brat, picior etc. );

- o articulatie (genunchi, coloana etc. );

- la o grupa sau mai multe grupe musculare.

4. Gimnastica presupune executarea miscarilor cu maximum de corectitudine, precizie, localizare, amplitudine.

5. Practicarea gimnasticii determina:

a. o stapanire elementara si multilaterala a aparatului locomotor in conditii obisnuite si neobisnuite;

b. dezvolta aptitudini psiho-comportamentale generale, cum sunt:

- inteligenta motrica

- capacitatea de invatare si de executie

- capacitatea de mobilizare a energiei

- capacitatea de refacere fizica si psihica.

c. dezvolta cele mai importante aptitudini psiho-motrice, cum sunt: coordonarea, lateralitatea, echilibrul, perceptia kinestezica si spatio-temporala.

6. Prin continutul specific, gimnastica contribuie si la dezvoltarea unor calitati psihice    volitive ca: darzenia, perseverenta, rezistenta la oboseala si durere, etc.

Prin ajutorul acordat partenerului in procesul de invatare se dezvolta:

- spiritul de colaborare;

- solidaritatea;

- capacitatea de autoapreciere;

- simtul raspunderii colective;

- spiritul de observatie si altele.

8. Foloseste pe o scara larga acompaniamentul muzical, dezvolta simtul ritmului si expresivitatea miscarii.     

9. Gimnastica cere o tinuta corecta estetica - se refera la atitudinea fizica a corpului in diferite pozitii si miscari.

10. Obligativitatea formei de executie. In gimnastica, valoarea si efortul executiei sunt determinate atat de continutul ( dificultatea, complexitatea) exercitiului, cat si de forma sub care el a fost executat.

Forma de executie trebuie sa fie:

- precisa;

- corecta;

- estetica;

- expresiva;

- selectiva;

Saritura la capra de gimnastica

Exercitiile care duc la invatarea acestei sarituri sunt:

sprijin ghemuit: saritura dreapta (pe verticala) cu departarea picioarelor si aterizarea corecta in stand.

stand cu mainile sprijinite pe aparat (capra): saritura cu indoire si intinderea corpului in articulatiile coxofemurale, cu departarea picioarelor. In momentul departarii picioarelor la maximum, bazinul se ridica la nivelul umerilor.

saritura cu extensie, cu deplasarea picioarelor, executata de pe capra cu inaltimea de 50-80 cm.

alergare 2-3 pasi, saritura in sprijin ghemuit de aparat si coborare cu departarea picioarelor si extensia corpului.

din stand, saritura pe verticala cu departare si apropierea picioarelor.

alergare 3-4 pasi, saritura in sprijin pe genunchi pe capra si prin balansarea bratelor coborarea si deplasarea si intinderea picioarelor .

sprijin gemuit pe lada : saritura cu picioarele departate peste capra asezata in fata.

alergarea, 5-7 pasi, saritura departata peste capra cu inaltime mica.

aceeasi saritura cu deplasarea trambulinei si inaltarea treptata a aparatului.

Ajutorul se da stand in fata aparatului de gimnastica.

Greseli care pot sa apara:

bataia pe trambulina se face cu genunchi indoiti;

se indoaie bratele in momentul contactului cu aparatul, anuland posibilitatea de impingere in aparat cu mainile ;

nu se indoaie genunchii la aterizare, ceea ce duce la o aterizare pe calcaie si tot odata dura.

Aterizarea

Pentru invatarea unei aterizari sigure putem folosi urmatoarele exercitii: 

1) Stand facial la scara fixa apucat de o sipca la nivelul pieptului, bratele intinse: ridicarea pe varfuri si revenirea pe toata talpa (exercitiu pentru intarirea articulatiei gleznei)

2) Din aceasi pozitie, sarituri cu aterizare in pozitia ghemuit.

3) Luarea pozitiei corecte de aterizare si mentinerea ei 5 sec. Pozitia este semighemuit pe toata talpa cu calcaiele apropiate varfurile picioarelor si genunchii departati, spatele drept, bratele inainte, capul drept.

4) Saritura pe verticala cu aterizare in semighemuit pe varfuri cu trecerea rapida pe toata talpa in pozitia finala.

5) Acelasi exercitiu cu ochi inchisi.

6) Sarituri de pe diferite aparate de gimnastica (marind treptat inaltimea) si cu aterizarea la punct fix (un patrat cu laturile de 50*50 cm)

7) Saritura dreapta pe sol cu intoarcere de 180 grade spre stanga, apoi spre dreapta.

8) Rostogolirea inainte si saritura pe verticala dreapta.

9) Rostogolirea inainte si saritura cu intoarcere de 180 grade spre stanga apoi spre dreapta.

10) Rastogolirea inapoi si saritura dreapta

11) Acelasi exercitiu si saritura cu intoarcere de 180 grade spre stanga, apoi spre dreapta.

Pentru invatarea alergarii (elanului) se pot folosi urmatoarele exercitii :

1) Stand costal la scara fixa, apucat de sipca cu mana de aceeasi parte : balansari de picioare inainte, inapoi, lateral.

2) Fandarea inainte pe piciorul drept (stang): saritura cu schimbarea piciorului de fandare, bratele libere pe langa corp.

3) Stand facial la scara fixa ; piciorul drept sprijinit cu varful pe o sipca la nivelul bazinului: sarituri cu schimbarea pozitiei picioarelor.

4) Stand: imitarea miscarii specifice a bratelor in timpul alergarii.

5) Mers pe varfuri cu ridicarea accentuata a coapselor.

6) Culcat dorsal sau stand pe omoplati: imitarea miscarilor specifice a picioarelor din timpul alergarii, in tempo mediu si rapid. Se va da atentie amplitudinii miscarii picioarelor.

7) Mers pe varfuri cu ridicarea acentuata a coapselor, spatele va fi drept, cu usoara extensie in regiunea lombara.

8) Stand cu mainile sprijinite la scara fixa: alergare pe loc cu ridicarea accentuata a coapselor.

9) Alergare cu joc de glezna, urmarind intinderea completa a picorului de sprijin, din articulatia genunchiului.

10) Trecerea din mers in alergare lenta.

11) Alergare cu pas sarit, cu impingerea alternativa a picioarelor prin extensia puternica a coapselor si a gleznelor.

12) Alergare usoara cu atingerea sezutei cu calcaiele.

13) Alergare accelerata (cu lungimea preferata a pasilor).

14) Alergare pe semne marcate in linie dreapta.

15) Alergare cu pasire peste diferite obiecte (mingi medicinale) variind distanta dintre ele si viteza de alergare.

Pentru invatarea sariturii pe trambulina si bataie se pot folosi exercitiile :

Stand cu mainile sprijinite de sipca scarii fixe : sarituri cu picioarele apropiate.

Sarituri din ghemuit in ghemuit, cu intinderea corpului pe verticala.

Sarituri pe ambele picioare cu indoirea genunchilor, cu o usoara deplasare inainte.

Sarituri cu picioarele intinse, cu usoara deplasare inainte (se va acorda atentie inpingerii numai din varfuri, cu minimum de indoire a genunchilor).

Sarituri cu aterizare de 4-5 saltele suprapuse.

Sarituri de pe ambele picioare, peste mai multe mingii medicinale asezate la distante egale.

Stand pe banca de gimnastica, saritura in adancime si saritura dreapta (pe verticala) prin impingere cu partea anterioara a gambelor si cu balansarea bratelor prin inainte sus.

Elan de 2-3 pasi, saritura cu bataie pe un picior si aterizare pe ambele picioare.

Pas, bataie pe un picior, balansarea celuilalt si saritura pe un plan ridicat (format din cateva saltele suprapuse).

10) Pas, saritura cu bataie scurta si energica pe ambele picioare, o data cu balansarea energica a bratelor ca la saritura pe trambulina si aterizare pe cateva saltele suprapuse.

11) Alergare 2-3 pasi, balansarea unui picior si impingerea celuilalt, saritura pe ambele picioare pe un plan ridicat si in continuare saritura dreapta pe verticala.

12) Rastogolire inainte, din saritura de pe loc, pe saltele suprapuse.

13) Acelasi exercitiu, cu 5 pasi de elan, cu accent pe bataia picioarelor.

14) De pe un plan ridicat: saritura pe trambulina elastica (semielastica) si in continuare rastogolire lunga pe mai multe saltele suprapuse.

Pentru invatarea bataii cu mainile pe aparat se pot folosi urmatoarele exercitii:

Din sprijin culcat inainte: flotari.

Stand facial la scara fixa, la distanta de 1 m, bratele intinse sprijinite pe sipca (sau pe perete): impingeri rapide cu articulatia pumnilor si a palmelor pana in sprijin pe varfurile degetelor.

Lucrare: Cerinte igienice privind construirea intreprinderilor de industrie alimentara Lucrare: Determinarea gradului de rancezire a grasimii din carne si preparate din carne prin metoda kreis

Impingerea brusca a unei mingii medicinala asezate pe capra (coatele intinse).

Stand facial la capra: lovirea puternica a palmelor de capra cu deplasarea acesteia din loc.

Stand cu fata la perete la distanta de 1 m: caderea cu corpul intins in sprijin de acesta, impingere rapida la perete si revenirea la pozitia initiala.

sprijin culcat facial : impingerea concomitenta cu mainile si cu picioarele si trecerea in sprijin ghemuit.

Bazele tehnice ale sariturilor cu sprijin

Elanul

Caracteristici:

- Elanul reprezinta modalitatea de realizare a vitezei orizontale a corpului necesara trecerii peste aparat si efectuarii unor actiuni tehnice specifice solicitate de particularitatea sariturii;

- Alergarea este libera, cu corpul putin inclinat inainte, iar proiectia centrului de greutate cade putin inaintea punctelor de sprijin ale picioarelor;

- Lungimea elanului se stabileste in functie de caracteristicile tehnice si dificultatea sariturii, forma, inaltimea si lungimea aparatului, capacitatile motrice si psihice ale executantilor si de stadiul de insusire la care se gaseste saritura. Ea este cuprinsa intre 8-25 m;

- Lungimea pasilor este ceva mai scurta fata de alergarea de viteza, genunchii usor ridicati, iar bratele se misca langa corp usor indoite, coordonate cu actiunea picioarelor;

- Viteza elanului creste treptat spre aparat, executantul trebuind sa atinga viteza optima cu trei - patru pasi inainte de bataie;

In timpul elanului capul este usor ridicat, cu privirea concentrata asupra aparatului;

- Pozitia corpului in finalul elanului trebuie sa creeze conditii favorabile efectuarii apelului pe trambulina si bataii, permitand valorificarea componentelor vitezei orizontale si verticale si asigurand un unghi de desprindere si o viteza de zbor necesara efectuarii corecte a sariturii.

Pasul de apel pe trambulina si bataia propriu-zisa

Caracteristici:

- Pasul de apel reprezinta ultimul pas al elanului care leaga elanul de bataie, pastrand viteza orizontala;

- Pasul de apel se efectueaza de pe piciorul mai indemanatic ( mai puternic );

- Lungimea pasului de apel este variabil si este determinat de mai multi factori: caracteristicile tehnice ale sariturii, varsta, inaltimea, nivelul de pregatire a executantilor, caracteristicile trambulinei, etc., este cuprinsa intre 1,5 -2,5 m;

- Traiectoria pasului de apel este foarte importanta in realizarea unei batai corecte si desprinderii optime de pe trambulina;

- Ridicarea centrului de greutate "cca. 25-30 cm creeaza conditii favorabile unei batai corecte" ( Fekete, J., 1996, p. 242 );

- In timpul pasului de apel executantul se inclina usor inapoi, iar bazinul se deplaseaza usor inainte, picioarele se apropie in aer depasind trunchiul si astfel se blocheaza intregul corp intr-o pozitie usor inclinata inapoi;

- Miscarea bratelor in timpul pasului de apel pregateste desprinderea de pe trambulina prin efectuarea la inceput a unui balans inapoi jos;

- Bataia propriu-zisa consta din intinderea energetica a picioarelor concomitent cu balansarea bratelor prin jos-inainte-sus si indreptarea intregului corp;

- Bataia se realizeaza pe "pingea", cu talpile paralele si dureaza din momentul atingerii trambulinei cu picioarele, pana cand corpul se desprinde de pe ea;

" In timpul bataii picioarele executa urmatoarele actiuni: blocarea articulatiilor, indoirea articulatiilor ( faza de amortizare ) si intinderea articulatiilor" ( Fekete, J., 1996, p. 243 ) ;

- Traiectoria zborului, dupa bataie, este rezultanta determinata de corelatia dintre viteza orizontala imprimanta de elan, de unghiul de atac pe trambulina, de durata bataii, de unghiul de desprindere de pe trambulina, de elasticitatea acesteia si a pozitiei corpului executantului;

- Cu cat viteza este mai mare in timpul elanului, cu atat executantul va ataca trambulina cu corpul mai inclinat inapoi, adica sub un unghi mai deschis ( si invers );

- Acest detaliu tehnic poate fi folosit ca element de reglare atat a vitezei, cat si a pozitiei corpului la atacarea trambulinei, tinand cont de caracteristicile tehnice a fiecarei sarituri.

Primul zbor

Caracteristici:

- Zborul I reprezinta faza parcursa de la parasirea trambulinei, pana la sprijinul mainilor pe aparat;

In timpul zborului, corpul se mentine incordat cu bratele sus, umerii ridicati cu privirea orientata inainte sus;

- Pe masura deplasarii, corpul atinge o anumita inaltime, executantul trecand de la o pozitie apropiata de verticala la una orizontala sau rasturnata;

- In functie de particularitatile tehnice ale sariturii, in timpul zborului I, executantul poate efectua diferite actiuni de grupare, indoire, intindere sau insurubare;

- Traiectoria zborului I ( mai inalta sau mai joasa ) difera in functie de tipul sariturii.

Sprijinul mainilor ( bataia cu mainile)

Caracteristici:

- Aceasta faza determina calitatea executiei celui de-al dolea zbor si realizarea propriu-zisa a structurii caracteristice fiecarei sarituri;

- Constituie ultimul moment in care inca se poate modifica traiectoria zborului;

- Intensitatea impulsului determina inaltimea si lungimea zborului al II-lea si implicit calitatea aterizarii;

- Bratele in timpul impulsului trebuie sa fie intinse, in prelungirea corpului, orientate in sus, iar musculatura intregului corp bine incordata;

- La sariturile directe sprijinul mainilor asigura schimbarea sensului de rotatie a corpului, iar la sariturile prin rasturnare, blocarea articulatiilor permite un zbor II mai inalt si o rotatie a corpului corespunzatoare;

- Sprijinul mainilor se poate impartii in doua faze: faza de comprimare - amortizare si faza de impingere propriu-zisa;

- Impingere se realizeaza prin contractia musculaturii centurii scapulare si a flexorilor palmei printr-o actiune scurta si energica.

Zborul II

Caracteristici:

- Reprezinta valorificarea celorlalte faze, materializarea tehnica si desavarsirea structurala a intregii sarituri;

- Aceasta faza are doua parti: zborul propriu-zis si pregatirea aterizarii;

- Amplitudinea traiectoriei creste fata de primul zbor;

- Traiectoria C.G.G. este determinata de unghiul de atac al sprijinului si desprinderii, directia de desprindere, viteza corpului in momentul desprinderii si fortele externe care actioneaza asupra executantului;

- In functie de structura sariturii corpul executantului poate efectua miscari de grupare, intindere, departare de picioare, sau se executa diferite intoarceri in jurul axei transversale, longitudinale sau a mai multor axe.

Aterizarea

Caracteristici:

- Reprezinta ultima faza a sariturilor cu sprijin;

- Aterizarea este foarte importanta deoarece de corecta ei executie depinde ultima impresie pe care o lasa executantul in aprecierea sariturii;

- Aterizarea este corect executata daca picioarele iau contact cu suprafata de aterizare pe varfuri, cu musculatura incordata;

Dupa atingerea solului cu varfurile se trece pe toata talpa concomitant cu indoirea membrelor inferioare din articulatiile genunchilor si coxo-femurale;

- Trunchiul ramane drept, usor inclinat inainte iar bratele oblic inainte sus, in vederea mentinerii echilibrului;

- In cazul unor mici dezechilibrari corpul executantului impreuna cu segmentele sale cauta prin miscari usoare de compensare sa recapete echilibrul;

- Aterizarea trebuie sa fie sigura, elastica si estetica;

- In timpul aterizarii, muschii picioarelor sunt supusi unor eforturi mari, care de multe ori depasesc greutatea executantului, in medie de 2-6 ori, in functie de saritura;

- Insusirea particularitatilor tehnice ale aterizarii si formarea deprinderii de a ateriza corect si elastic se educa inca de la inceputurile instruirii, chiar inainte de executarea celor mai simple sarituri.

Realizarea la un inalt nivel a sariturilor cu sprijin este conditionata de executarea corecta a fiecarei faze. " Orice defectiune, manifestata la nivelul uneia dintre faze, se rasfrange sub o anumita forma si asupra celorlalte." (Covaci, N., 1977, p. 19 )      

Bazele metodice ale sariturilor cu sprijin

Insusirea sariturilor cu sprijin impunefolosirea metodei fragmentare. In acelasi timp pe langa importanta acestei metode trebuie sa tinem cont si de anumite elemente conditionate de care depinde in mare masura reusita invatarii:

asigurarea suportului fizic necesar;

- sariturile pregatitoare sa preceada pe cele integrale;

- sa se foloseasca in invatare efectele transferului pozitiv.

Succesiunea insusirii fazelor sariturilor cu sprijin este urmatoarea: aterizarea, elanul, pasul de sarit si bataia, primul zbor, sprijinul mainilor ( bataia cu mainile ) zborul al doilea.

Fiecare din aceste faze solicita o serie de calitati motrice si aptitudini psihomotrice specifice cum sunt:

Aterizarea solicita dezvoltarea simtului echilibrului dinamic si static solicitand musculatura membrelor inferioare in activitate de cedare.

Bataia impune dezvoltarea fortei reactive ( forta - viteza ) a coordonarii miscarilor bratelor cu bataia in timpul apelului pe trambulina si a coordonarii actiunii lanturilor musculare in momentul desprinderii.

Zborul I solicita forta bratelor si trunchiului ( mentinerea incordarii musculaturii abdominale si spatelui ), calitati volitive ca hotararea si curajul.

Sprijinul mainilor necesita o forta explosiva a musculaturii centurii scapulo-humerale, stabilitatea articulatiilor mainii, cotului si umarului.

Zborul II reclama dezvoltarea capacitatii de coordonare a actiunilor motrice, viteza de executie si o buna orientare in spatiu. ( Fekete, J., 1996, p. 249 )

Exercitii pentru insusirea aterizarii

1. Din pozitia stand: la semnal indoirea genunchilor cu ridicarea bratelor oblic-inainte-lateral-sus si mentinerea pozitiei corecte de aterizare, 3-4 secunde.

Stand pe varfuri, bratele sus: la semnal, adoptarea pozitiei de aterizare.

3. Din stand: indoirea genunchilor cu arcuire ( 3 - 4x ) si oprire in pozitie corecta de aterizare.

4. Din stand: sarituri ca mingea pe loc si la semnal oprire in pozitia de aterizare.

5. Din stand: saritura cu genunchii sus si oprire in pozitie de aterizare.

6. Sprijin ghemuit: saritura dreapta si aterizare.

7. Stand pe banca de gimnastica: saritura in adancime cu fixarea aterizarii.

8. Stand: saritura dreapta cu intoarcere in aer 90, 180, 360 de grade in jurul axei longitudinale, spre stanga sau spre dreapta, cu fixarea aterizarii.

9. Stand pe o suprafata ridicata: saritura in adancime cu efectuarea diferitelor miscari cu membrele inferioare in aer ( ghemuire, departare, ridicare etc. ) si oprire in pozitia de aterizare.

10. Acelasi exercitiu pornind din diferite pozitii initiale.

11. Idem exercitiul anterior cu intoarceri 90, 180, 360 de grade.

12. Atarnat dorsal la scara fixa: subbalansare si oprire in pozitia de aterizare.

Exercitii pentru insusirea elanului

1. Stand facial longitudinal la scara fixa, bratele inainte, mainile sprijinite de

scara in dreptul umerilor: joc de glezna pe loc.

2. Aceeasi pozitie initiala: alergare pe loc cu ridicarea genunchilor.

3. Stand departat antero-posterior: imitarea miscarii bratelor, ca la

alergare, cat mai degajat.

4. Joc de glezna, pe loc, in tempo moderat.

5. Joc de glezna, din deplasare, cu marirea treptata a vitezei si trecere in

alergare.

6. Mers cu ridicarea inalta a genunchilor.

7. Alergare cu genunchii sus.

8. Alergare cu pendularea gambelor inapoi.

9. Mers cu genunchii ridicati si pendularea piciorului inainte.

10. Idem din alergare.

11. Alergare pe linie marcata pe sol (asezarea picioarelor foarte aproape si

paralel cu linia trasata).

12. Alergare pe semne desenate (5 - 10 semne). Distanta intre semne

creste progresiv aproximativ cu 10cm.

13. Alergare peste obstacole mici (bastoane, corzi de sarit, mingi

medicinale, banci de gimnastica).

14. Alergare 20-25m cu marirea treptata a vitezei.

15. Alergare accelerata finalizata cu pasul sarit, langa si usor lateral fata

de aparatul de sarit.

16. Idem cu pasul sarit peste un obstacol cu inaltime mica.

Exercitii pentru insusirea pasului de apel si a bataii

Pasul de apel

1. Din stand pe un picior inainte, celalalt sprijin inapoi: balansarea piciorului dinapoi inainte odata cu desprindere de pe piciorul de sprijin si aterizare pe ambele picioare apropiate.

2. Idem cu schimbarea pozitiei picioarelor si definitivarea piciorului de bataie.

3. Stand cu piciorul de bataie, celalalt sprijin inapoi: desprindere, aterizare pe ambele picioare, urmat imediat de saritura dreapta.

Idem exercitiul anterior efectuat din mers (3 -5 pasi).

5. Din stand, ridicarea bratelor inainte-jos, ducerea lor in pozitia lateral-jos inapoi, urmat de balansarea lor energica prin jos, inainte, sus.

6. Stand, bratele inapoi-jos: balansarea energica a bratelor prin inainte-sus concomitent cu ridicare pe varfuri.

7. Idem exercitiul nr.5 cu ridicare pe varfuri.

8. Din stand cu piciorul de bataie sprijinit inainte, balansarea piciorului dinapoi inainte simultan cu desprindere prin saritura de pe piciorul de bataie si balansarea bratelor prin inainte - jos, lateral - jos inapoi, cu oprire in stand cu picioarele usor indoite, bratele inapoi - jos.

9. Idem exercitiul anterior, continuat cu saritura dreapta cu desprindere de pe ambele picioare si balansarea bratelor prin inainte, sus.

10. Idem exercitiul precedent, efectuat din deplasare, la inceput din mers si dupa aceea din alergare.

Bataia propriu-zisa

1. Sarituri succesive pe picioare cu miscari adecvate de brate.

2. Sarituri succesive pe doua picioare peste banca de gimnastica.

3. Sarituri succesive pe trambulina semielastica.

4. Stand cu piciorul de bataie in fata trambulinei semielastice, balansarea piciorului dinapoi - inainte, apropierea picioarelor si desprindere de pe trambulina si aterizare tot pe trambulina.

5. Idem exercitiul precedent, cu aterizare pe o saltea de gimnastica.

6. Cu elan redus, bataie pe trambulina asezata inaintea scarii fixe sau la perete (pe care este atarnata o saltea), desprindere, lovirea saltelei cu mainile si, prin impingere in perete, revenire in stand pe trambulina.

7. Stand pe capacul lazii de gimnastica: saritura in adancime pe trambulina semielastica, desprindere energica si aterizare pe calupuri suprapuse.

8. Doi-trei pasi elan, executarea pasului de apel peste un obiect, bataie cu desprindere de pe trambulina si aterizare pe o suprafata mai inalta.

9. Din alergare ( 2- 3 pasi ), sarituri succesive cu desprindere de pe ambele picioare de pe 2 - 3 trambuline asezate in linie si finalizata cu aterizare pe saltele suprapuse.

Exercitii pentru insusirea zborului I

1. Ghemuit cu bratele inainte: saritura inainte pe maini cu ridicarea picioarelor in sprijin plutitor, impingere din brate si revenire in ghemuit.

"Saritura iepurasului" pe o lungime de 8 - 10m (mai multe sarituri succesive legate).

3. "Saritura iepurasului" peste mai multe bastoane asezate perpendicular pe directia de deplasare.

4. Stand pe trambulina cu genunchii usor indoiti, bratele inapoi jos: desprindere cu balansarea bratelor prin inainte sus cu asezarea mainilor cat mai departe pe calupuri suprapuse si trecere in sprijin ghemuit.

5. Alergare, bataie, desprindere si cadere in culcat facial pe saltele suprapuse.

6. Alergare cu bataie pe trambulina semielastica si saritura lunga cu rostogolire, cu si fara ajutor ( ajutorul se acorda la nivelul pieptului si coapsei ).

7. Alergare, bataie si saritura lunga cu rostogolire peste o banda elastica

(sfoara intinsa ).

8. Alergare, bataie, desprindere de pe trambulina si trecere in sprijin plutitor pe calupuri suprapuse (80 - 100 cm.).

Exercitii pentru insusirea sprijinului mainilor ( bataia cu mainile )

1. Pe genunchi, asezat pe calcaie, bratele inainte-sus: caderea corpului inainte in pozitia pe genunchi sprijin pe palme, impingerea energica a mainilor in sol si revenire in pozitia initiala

Sprijin culcat facial: ridicarea si coborarea umerilor

Sprijin culcat facial: impingerea energica cu bratele intinse, desprinderea palmelor de pe sol cu revenire in pozitia initiala.

4. Idem exercitiul anterior cu deplasarea simultana a palmelor spre stanga sau spre dreapta.

5. Sprijin culcat facial: desprinderea simultana a palmelor si picioarelor de pe sol.

6. Idem exercitiul precedent, cu deplasarea corpului inainte, inapoi, lateral spre stanga sau dreapta.

7. Stand cu bratele inainte-sus, la un pas de perete ( scara fixa ): dezechilibrare inainte spre perete, impingere energica cu bratele intinse, angrenand si centura scapulara, si revenire in pozitia initiala.

8. Stand pe trambulina semielastica asezata in fata scarii fixe ( perete ) , bratele inainte-sus: sarituri succesive impingere, cu bratele intinse in scara fixa.

9. Cu 3 - 4 pasi de elan: bataie pe trambulina cu saritura oblica spre perete si impingere inapoi cu bratele intinse in stand pe trambulina.

10. Stand cu genunchii indoiti, bratele inainte-sus: saritura inainte in sprijin plutitor, corbetare cu impingere energica din brate si revenire in pozitia initiala.

11. Stand cu bratele sus in fata trambulinei elastice, sprijinita de un capat: trecere in sprijin plutitor si corbetare in stand cu bratele sus.

Exercitii pentru insusirea zborului II

1. Stand cu genunchii usor indoiti: saritura dreapta cu oprire in pozitia de aterizare.

2. Stand pe banca de gimnastica ( capacul lazii de gimnastica ): saritura in adancime cu fixarea aterizarii.

3. Saritura in adancime cu inchidere si deschidere din articulatia coxo-femurala.

4. Saritura in adancime cu departarea si apropierea picioarelor in aer cu oprire in pozitia initiala.

5. Ghemuit, bratele inainte sus: saritura in sprijin plutitor, corbet si aterizare in stand cu genunchii usor indoiti, bratele sus.

6. Stand pe trambulina cu mainile sprijinite pe capra: sarituri ca mingea pe trambulina, desprindere cu trecere prin sprijin departat peste capra, cu impingerea energica din brate si oprire in pozitia de aterizare.

Idem exercitiul anterior cu diferite grade de intoarcere in jurul axului longitudinal, dupa trecere peste aparat.

Stand cu genunchii usor indoiti, trunchiul aplecat inainte, bratele inainte-sus pe lada de gimnastica asezata in lungime: saritura in sprijin plutitor cu asezarea palmelor pe capatul departat al lazii, corbetare si saritura in sprijin departat peste lada cu accent pe intinderea corpului dupa desprinderea mainilor de pe aparat si oprire in pozitia de aterizare.

Idem exercitiul anterior cu trecerea corpului peste aparat prin sprijin ghemuit inalt.

Elan, bataie, sprijinul mainilor, desprindere de pe aparat si trecere in culcat facial pe saltele suprapuse ( cel putin pana la nivelul aparatului ).

Metode de instruire:

     Metode verbale: descrierea, explicatia, conversatia, discutia colectiva.

     Metode intuitive: demonstratia(nemijlocita), prin planse, kinograme, prin mijloace moderne(video, filme).

     Metode actionale:

- practica: exersare pentru dezvoltarea calitatilor motrice si pentru invatarea deprinderilor motrice

- mentala: exersare pentru insusirea deprinderilor motrice

- problematizarea

Metode pentru corectarea greselilor de executie:

   Interventia verbala

   Interventia prin gesturi

   Interventia nemijlocita (ajutor prin conducerea corpului sau segmentelor executantului in directiile, planurile si pozitiile cerute)

   Interventia indirecta

Bibliografie

LUCA, ALICE, 1998, - Gimnastica in scoala, Ed. Universitatii " Al. I. Cuza", Iasi.

NUT, ANCUTA, NEGRU, N., I., 2006, Sariturile cu sprijin in scoala (caiet de lucrari practice), multiplicat la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

PAPPNÉ-GAZDAG, ZSUZSÁNNA, 2001, - A tornapad, ( banca de gimnastica), Ed. Flaccus, Budapest.

PASCAN, I., 2003, - Dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice in cadrul gimnasticii acrobatice, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

PASCAN, I., 2005, - Gimnasztika, multiplicat la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

POPA, GH., 1975, - Piramide, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.

STROESCU, ADINA, si colab., 1968, - Gimnastica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

STROESCU, ADINA, PODLAHA, R., 1974, - Terminologia gimnasticii, Ed. Stadion, Bucuresti.

TUDUSCIUC, I., 1977, - Gimnastica acrobatica, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.