Atletism - probele de alergări, structura şcolii atletismului, proble de sarituri

ATLETISM

Motto

"Atletismul este o poveste eternă, fără inceput şi sfarşit"

O poveste fără inceput, pentru că nimeni nu poate confirma cine a fost primul atlet. "Arheologia" sportului coboară pe scara istoriei apropiindu-se tot mai mult de izvor, fără a-1 găsi. Fără sfarşit, pentru că atata vreme cat va exista, omul işi va afla, in incercarea de a alerga, de a sări, sau de a arunca, primele, cele mai naturale şi mai directe posibilităţi de exprimare fizică

Atletismul reprezintă esenţa sporturilor şi stă in acelaşi timp la originea tuturor celorlalte modalităţi de exercitare fizică care au apărut in timp şi care au proliferat spectaculos in acest secol sportiv.

Atletismul constituie inima "Olimpiadelor", cel mai mare spectacol sportiv al lumii contemporane.

Atletismul incadrat in inţelesul larg al noţiunii de sport, are valoare socială care satisface multiplele valenţe specifice, de la formarea unor deprinderi şi priceperi motrice, necesare activităţii de zi cu zi, la cunoaşterea posibilităţilor limită ale individului.

Atletismul este un mijloc de bază al educaţiei fizice. Prin utilizarea sistemului de exerciţii (probe) atletice, se aduc contribuţii substanţiale la realizarea sarcinilor educaţiei fizice la toate varstele.

Rezultatele bune ale unor atleţi in marile competiţii internaţionale, sunt rodul unor concepţii metodice şi organizatorice aplicate cu discernămant in practică de către cei mai experimentaţi specialişti romani.

Atletismul este definit ca un:

" Sistem de exerciţii realizat sub forma alergărilor, săriturilor şi aruncărilor, naturale şi stilizate, in scopul dezvoltării specifice a calităţilor fizice (biomotrice) şi a obţinerii unui rezultat superior in practicarea lor" (Terminologia educaţiei fizice şi sportului, (1974)

REZULTAT SPORTIV SUPERIOR

TEHNICA PERFECTIONATA

DEPRINDERI MOTRICE

superioare

PRICEPERI MOTRICE

superioare

Antrenament sportiv intens

TEHNICA              ↑

BRUTA

DEPRINDERI MOTRICE

PRICEPERI MOTRICE

elementare

EXERCITIU ACTIVITATE

FIZIC MOTRICA

ACTIVITATE FIZICA SPONTANA

1. PROBELE DE ALERGĂRI cuprind:

Alergările de Viteză se desfăşoară

pe distanţe cuprinse intre 50 m şi 100 m;

probe intermediare cuprinse intre 100 m şi 400 m;

Alergările de Semifond: se desfăşoară pe distanţe cuprinse intre 800 m şi 1500 m;

Alergările de Fond: se desfăşoară pe distanţe cuprinse intre 3000 m şi maraton;

Alergări peste Garduri: se desfăşoară pe distanţe cuprinse intre 50 m şi 400 m;

Alergări peste Obstacole: se desfăşoară pe distanţe cuprinse intre 1500-3000m;

Marşul Sportiv: se desfăşoară pe distanţele cuprinse intre 3 km şi 50 km;

Alergările de Ştafete :

ştafete clasice ca : 4 x 100 m; 4 x 400 m;

ştafete neclasice; 4x800; 400m-300m-200m-100m; 4x1500metc.

2. PROBELE DE SĂRITURI

săritura in lungime;

săritura in inălţime;

triplusaltul;

săritura cu prăjina,

3. PROBELE DE ARUNCĂRI

impingerea greutăţii;

azvarlirea suliţei;

azvarlirea mingii de oină

lansarea discului;

lansarea ciocanului;

4. PROBELE COMBINATE (sau poliatloanele)

triatlon; tetratlon; pentatlon; hexatlon; heptatlon; decatlon;

5. CROSUL

cuprinde alergări de fond - se desfăşoară pe distanţe care variază intre cateva sute de metri şi 10-12 km, in funcţie de varstă, sex şi nivel de pregătire. Aceste crosuri se organizează pe teren variat, străzi, sau locuri special amenajate.

ŞCOALA ATLETISMULUI" grupează un sistem de mijloace (exerciţii) care alcătuiesc baza practică pentru invăţarea tehnicii probelor de atletism.

STRUCTURA ŞCOLII ATLETISMULUI

In urma unor riguroase activităţi de selecţie şi sistematizare, au fost alese şi grupate, acele exerciţii şi mijloace, care prin acţiunea lor, au efect direct asupra invăţării corecte a elementelor şi procedeelor tehnice. Acestea au fost grupate in exerciţii şi mijloace care se constituie in :

ŞCOALA ALERGĂRII

ŞCOALA SĂRITURII

ŞCOALA ARUNCĂRII

La randul lor, aceste exerciţii pot fi ordonate intr-o clasificare după cum urmează

exerciţii pregătitoare

exerciţii pretehnice (exerciţii speciale)

exerciţii tehnice

exerciţii tehnice executate fracţionat

exerciţii tehnice executate global

ŞCOALA ALERGĂRII

Referat: Necesarul de Bioelemente Minerale Proiect: Identificarea peroxidazei

Definiţie Şcoala alergării grupează exerciţii specifice şi nespecifice necesare insuşii corecte şi eficiente, din punct de vedere biomecanic, a tehnicii pasului alergător, realizat in tempouri diferite.

OBIECTIVE :

a. insuşireadeprinderiicorectedealergare:relaxată, eficientăşi economicoasă

b. corelarea armonioasă dintre fuleu şi frecvenţă

c. formarea capacităţii de percepere a vitezei de deplasare, de evaluare a tempoului de alergare ;

d. formarea capacităţii de accelerare;

e. perfecţionarea coordonării mişcărilor in timpul alergării;

f. dezvoltarea calităţilor biomotrice implicate in efortul de alergare;

g. pregătirea musculaturii şi a articulaţiilor angrenate in efortul de alergare;

h. coordonarea amplitudinii mişcărilor executate din articulaţiile membrelor inferioare şi superioare;

i. dezvoltarea şi perfecţionarea capacităţii de efort a organismului.

EXERCIŢII ŞI MIJLOACE CUPRINSE IN ŞCOALA ALERGĂRII.

A. EXERCIŢIILE PREGĂTITOARE :

alergare uşoară in tempo uniform, de la uşor spre tempouri crescute;

alergare şerpuită, cu schimbare de direcţie;

alergare uşoară pe teren variat, cu urcări şi coborari de pante uşoare;

alergare laterală cu paşi incrucişaţi;

alergare laterală cu paşi adăugaţi;

alergare cu spatele.

B. EXERCIŢIILE PRETEHNICE (speciale) :

mers rulat;

alergare cu joc de gleznă

alergare cu ridicarea genunchilor spre inainte-sus (la diferite inălţimi);

alergare cu pendularea gambelor inapoi, (călcaie la şezută

alergare cu pendularea gambelor inainte; (cu forfecarea gambelor inainte);

alergare cu pas vaslit.

C. EXERCIŢIILE TEHNICE :

pasul alergător lansat;

pasul alergător accelerat;

pasul alergător lansat de semifond, fond;

alergare pe linie dreaptă (in tempouri diferite);

alergare pe turnantă (in tempouri diferite);

startul din picioare, lansarea de la start;

startul de jos, lansarea de la start;

alergarea propriu zisă pe parcurs;

finişul, trecerea liniei de sosire.

ŞCOALA SĂRITURII

DEFINIŢIE Şcoala săriturii grupează exerciţii şi mijloace pregătitoare, executate in vederea efectuării unei bătăi / desprinderi active şi ample de la sol, a menţinerii coordonării şi a echilibrului in timpul fazei de zbor, şi a obţinerii unei aterizări eficiente, elastice, amortizate şi controlate.

OBIECTIVE

a. depistarea piciorului de bătaie (piciorul puternic şi cel indemanatic);

b. formarea deprinderii de a sări cu efectuarea bătăii pe un picior, (desprindere unilaterală

c. formarea deprinderii de bătaie eficientă, rularea plantei piciorului, de la călcai la varf , cu angrenarea segmentelor libere (avantare), coordonată şi energică

d. formarea deprinderii de angrenare a segmentelor libere, (a braţelor şi a piciorului liber) pentru creşterea "forţei de avantare" ce uşurează efortul de desprindere şi măreşte amplitudinea săriturii;

e. formarea şi perfecţionarea indemanării şi a echilibrului in faza de zbor;

f. formarea deprinderii de aterizare elastică, controlată şi amortizată

g. formarea şi consolidarea ritmului de alergare pe elan;

h. dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor biomotrice aferente probelor tehnice de sărituri.

EXERCIŢII ŞI MIJLOACE CUPRINSE IN ŞCOALA SĂRITURII

A. EXERCIŢIILE PREGĂTITOARE Se constituie in exerciţii şi mijloace folosite pentru formarea unor deprinderi şi priceperi motrice elementare de mişcare, in vederea executării unor desprinderi pe orizontală sau pe verticală. Reprezintă primii paşi de iniţiere in vederea orientării activităţilor fizice spre formarea unor reflexe condiţionate, stereotipuri dinamice, conexiuni şi engrame corecte, pentru creşterea capacităţilor şi abilităţilor motrice generale şi specifice unor probe de sărituri.

Exerciţiile pregătitoare grupează următoarele abordări:

SĂRITURI EXECUTATE PE LOC

Desprinderi pe verticală de pe două picioare

sărituri ca mingea, la diferite inălţimi;

sărituri cu ridicarea genunchilor la piept;

sărituri cu ridicarea călcaielor la bazin;

sărituri cu extensia trunchiului;

sărituri cu schimbarea direcţiei de deplasare spre stanga-dreapta sau inainte-inapoi.

Desprinderi pe verticală de pe un picior

sărituri ca mingea la diferite inălţimi;

sărituri cu ridicarea genunchiului la piept;

sărituri cu ridicarea călcaielui la bazin;

sărituri cu extensia trunchiului;

sărituri cu schimbarea direcţiei de deplasare-spre stanga-dreapta sau inainte-inapoi.

SĂRITURI EXECUTATE DIN DEPLASARE

Se realizează asemănător cu cele executate de pe loc, cu deosebirea că de această dată intervine deplasarea.

Desprinderi de pe două picioare

sărituri ca mingea, la diferite inălţimi;

sărituri cu ridicarea genunchilor la piept;

sărituri cu ridicarea călcaielor la bazin;

sărituri cu extensia trunchiului;

sărituri cu schimbarea direcţiei de deplasare;

spre stanga-dreapta sau inainte-inapoi.

Desprinderi de pe un picior

sărituri ca mingea la diferite inălţimi;

sărituri cu ridicarea genunchiului la piept;

sărituri cu ridicarea călcaiului la bazin;

sărituri cu extensia trunchiului;

sărituri cu schimbarea direcţiei de deplasare, spre stanga-dreapta sau inainte-inapoi

SĂRITURI DE PE DIFERITE OBSTACOLE

De pe diferite obstacole (bănci, lăzi, cutii) aflate la diferite inălţimi (20-40-60 cm) se efectuează sărituri in jos, (adancime) cu aterizare pe două picioare sau pe un picior.

Scopul

Se urmăreşte ca aterizarea pe sol să se realizeze elastic, echilibrat, contactul cu solul să fie luat printr-o amortizare eficientă, dată de flexia controlată a articulaţiilor gleznelor, genunchilor şi a şoldului.

Se constituie ca mijloc eficient in lecţiile de ed. fizică şi in antrenamentele cu temă pentru formarea deprinderii de aterizare controlată, amortizată şi elastică, dar şi pentru perfecţionarea forţei dinamice (detentă

SĂRITURI PE DIFERITE OBSTACOLE

De pe sol, se efectuează sărituri (in sus, pe verticală) pe diferite obstacole (lăzi, cutii, bănci), aflate la diferite inălţimi (40-60-80 cm). Desprinderea poate fi executată de pe două picioare sau de pe un picior.

Scopul:

Se urmăreşte ca desprinderea de pe sol să fie activă şi amplă, la care se adaugă lucrul energic (de avantare) al segmentelor libere.

A vantarea          (acţiune     cu efect direct asupra amplitudinii desprinderii de pe sol) se realizează prin acţiunea coordonată a braţelor (care pot lucra simultan sau alternativ) şi a piciorului liber, (in cazul desprinderilor de pe un picior). In funcţie de inălţimea obstacolului pe care se execută desprinderea, forţa de impingere in sol şi amplitudinea mişcărilor de avantare, cres te direct proporţional cu aceasta.

Destinderea (extensia) din articulaţiile şoldului, genunchilor şi a gleznelor este completă

Acestea se constituie ca mijloc eficient in lecţiile de ed. fizică şi in antrenamentele cu temă pentru formarea deprinderii de desprindere de la sol, precum şi pentru perfecţionarea forţei dinamice (detenta).

SĂRITURI PESTE DIFERITE OBSTACOLE

Săriturile executate peste diferite obstacole (bănci, mingi medicinale, lăzi, cutii, garduri, stinghii) imbină eficient obiectivele majore ale şcolii săriturii. Obstacolele pot avea diferite inălţimi şi desprinderile pot fi executate de pe două picioare sau de pe un picior.

Scopul:

Se urmăreşte ca desprinderile de la sol şi aterizarea după obstacole, să se efectueze conform cerinţelor prezentate mai sus. Intensitatea efortului pentru realizarea unor desprinderi ample şi active, precum şi obţinerea unor aterizări elastice şi amortizate (care dau posibilitatea continuării efortului), sunt in funcţie de numărul de obstacole şi de inălţimea la care sunt plasate acestea. Aceste exerciţii se constituie ca mijloc eficient in lecţiile de ed. fizică şi in antrenamentele cu temă pentru perfecţionarea forţei dinamice (detenta).

SĂRITURI SUCCESIVE DE PE UN PICIOR PE CELĂLALT

Săriturile succesive, efectuate de pe un picior pe celalalt, in diferite combinaţii: stang - stang - drept - drept sau stang - stang - drept, etc sunt combinaţii de paşi săltaţi legaţi printr-un pas sărit (ca legătură). Acestea sunt exerciţii complexe şi de mare dificultate datorită efortului muscular necesar unei execuţii corecte. Dezvoltă forţa dinamică, coordonarea şi simţul ritmului.

EXERCIŢIILE PRETEHNICE (SPECIALE) Grupează exerciţii şi mijloace folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de mişcare cu direcţie spre formarea unor reflexe condiţionate, stereotipuri dinamice, conexiuni şi engrame corecte in vederea creşterii capacităţilor şi abilităţilor motrice generale şi specifice probelor de sărituri.

Pasul saltat cu brate alternative

Pasul saltat cu brate simultane

Pasul sarit cu brate alternative

Pasul sarit cu brate simultane

C. EXERCIŢIILE TEHNICE

Grupează exerciţii şi mijloace cu adresă directă pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice necesare executării corecte şi eficace (din punct de vedere biomecanic), a procedeelor tehnice specifice probelor atletice de sărituri. Perfecţionează abilităţile motrice complexe.

Sărituri cu aterizarea la groapa cu nisip sau pe saltele

Saritura in lungime de pe loc

Sariturile poliometrice

ŞCOALA ARUNCĂRII

Definiţie: Grupează exerciţii de aruncări cu diferite obiecte, efectuate prin cele trei tipuri de aruncări : azvarlire, impingere, lansare, executate cu două maini sau cu o mana, din diferite poziţii.

TIPURILE DE ARUNCĂRI In atletism avem trei tipuri de aruncări :

1. ARUNCĂRI DE TIP IMPINGERE

Acestea se execută printr-o presiune dinapoi- inainte şi de jos in sus, mana aruncătorului fiind situată inapoia şi dedesubtul obiectului de aruncat. Din această categorie face parte aruncarea greutăţii.

2. ARUNCĂRI DE TIP AZVARLIRE

Aruncările de tip azvarlire se execută printr-o tracţiune efectuată asupra obiectului de aruncat, pe o traiectorie liniara, dinapoi-inainte, pe deasupra umărului, braţul fiind plasat inaintea obiectului de aruncat. Din această categorie fac parte : azvarlirea suliţei şi a mingii de oină

3. ARUNCĂRI DE TIP LANSARE

Aruncările de tip lansare se execută printr-o tracţiune asupra obiectului, dinapoi-inainte şi de jos oblic in sus, pe o traiectorie curbilinie (circulară), braţul aruncătorului fiind intins lateral, inaintea obiectului. Din această categorie fac parte : lansarea discului şi a ciocanului.

OBIECTIVE

a. formarea deprinderii de angajare a intregului corp in efortul de aruncare;

b. formarea deprinderii de accelerare a mişcării (mişcare continuu accelerată

c. formarea deprinderii de dublu sprijin pe sol in timpul efortului final de eliberare a obiectului;

d. formarea deprinderii de depăşire a obiectului de aruncat, prin angrenarea in mişcare a segmentelor corpului intr-o succesiune eficientă din punct de vedere biomecanic: călcai, genunchi, şold, piept, umăr, braţ de aruncare;

e. accentuarea poziţiei de "arc" de aruncare, obţinute in urma depăşirii obiectului de aruncare;

f. angrenarea succesivă a maselor musculare (intr- o anumită succesiune de timp şi intensitate) in efortul de aruncare, de la grupele musculare mici la cele mari;

g. dezvoltarea calităţilor biomotrice implicate in aruncare.

MIJLOACE ŞI EXERCIŢII CUPRINSE IN ŞCOALA ARUNCĂRII

A. EXERCIŢIILE PREGĂTITOARE

Se pot executa: 

cu două mani

cu o mană

Poziţiile din care pot fi executate aruncările:

stand depărtat cu picioarele paralele;

stand depărtat cu un picior in faţă

► şezand pe sol sau pe diferite bănci, drepte sau inclinate;

sprijin pe ambii genunchi;

sprijin pe un genunchi;

culcat facial, pe sol;

culcat dorsal pe sol sau pe bancă, etc.

Obiecte şi materiale folosite pentru exersare: Aceste obiecte pot fi diferite şi avand greutăţi variabile: de la obiecte foarte uşoare la obiecte grele (mai grele ca materialul de concurs):

Mingi medicinale (1-10 kg);  Greutăţi (biluţe) (0,5-7 kg); Bastoane;

Grenade; Mingi; Buşteni; Pietre şi bulgări de zăpada.

B. EXERCIŢIILE PRETEHNICE

Grupează exerciţii şi mijloace folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice de mişcare cu direcţie spre formarea unor reflexe condiţionate, stereotipuri dinamice, conexiuni corecte, in vederea creşterii capacităţilor şi abilităţilor motrice generale şi specifice probelor de aruncări.

Cuprind exerciţii şi mijloace folosite cu temă pentru invăţarea, consolidarea şi perfecţionarea unor secvenţe tehnice, faze ale aruncărilor, care fac parte din efortul de aruncare. Se repetă aruncări din acele poziţii şi cu acele materiale (de concurs sau materiale ajutătoare) care au cea mai mare eficienţă in demersul de perfecţionare a tehnicii aruncătorului,         a perfecţionării     calităţilor   sale biomotrice, in vederea ameliorării performanţei sportive.

Se execută aruncări de pe loc (efectuand efortul final al aruncărilor),

aruncări cu elan, cu oprire inaintea inceperii efortului final, stabilizare şi continuarea aruncării,

aruncări cu elan, pornirea in elan, revenirea in poziţia de inceput şi repetarea acestor secvenţe;

Se pot executa cu următoarele obiecte

Mingi medicinale de la 1 kg. - 10 kg; Greutăţi (biluţe); Discuri; Suliţe; Bastoane; Grenade; Buşteni; Pietre şi bulgări de zăpadă

C. EXERCIŢIILE TEHNICE

Grupează exerciţii şi mijloace cu adresă directă pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice complexe necesare executării corecte şi eficace (din punct de vedere biomecanic) a procedeelor tehnice specifice probelor de aruncări. Perfecţionează abilităţile motrice complexe.

Se pot executa cu următoarele obiecte

Greutăţi; Discuri; Suliţe; Mingi de oina

Constituie exerciţii şi mijloace folosite cu temă pentru perfecţionarea unor secvenţe tehnice care fac parte integrantă din efortul de aruncare. Se repetă aruncări din acele poziţii ( de pe loc, sau cu elan: alunecare, pivotare, piruetă şi cu materiale de concurs (mai uşoare sau mai grele decat cele oficiale de concurs), care au cea mai mare eficacitate in demersul de perfecţionare a tehnicii aruncătorului, a perfecţionării calităţilor sale biomotrice la cel mai inalt nivel, in vederea ameliorării performanţei sportive.