Drumetia - dovada armonizarii cu Natura

Cand mersul conduce la unificarea cu viata inconjuratoare, a animalelor si plantelor din jur, toate barierele mintale create de civilizatie si cultura dispar iar omul ajunge la starea sa naturala originala.

Viteza mersului pe jos reflecta ritmul mersului soarelui pe cer, ritmul circulatiei sangelui, al respiratiei, al universului, nu cel al orologiilor mecanice sau al automobilului. Ritmul mersului trebuie sa fie constant, orice schimbare a vitezei sparge vraja cautata.

Viata s-a secularizat, desacralizarea fiind o consecinta a industrializarii fortate. Sentimentul religios nu se potriveste cu viteza mare. Viata adevarata e inceata ("lumea nu s-a facut intr-o zi!"). Milarepa, un vestit calugar budist zicea: cine merge incet ajunge mai repede. Mersul pentru a trai e fara graba. Graba duce fara sa vrei la aparitia de timpi morti. Viteza desparte omul de mediu, incetineala il leaga si il impaca cu natura. Intr-o societate care sustine ca viteza e singurul criteriu pentru succesul oricarei activitati, incetineala mersului pe jos a devenit aproape o forma de nesupunere civica. Tot adorarea vitezei impune si masinile cu performante net superioare celor ale corpului omenesc, asa ca ea duce pana la urma la disparitia corpului - adica chiar a vietii! Viteza deformeaza spatiul si distruge natura pentru a o adapta la iluziile si fantasmele omenesti.

In cadrul unei economii ecologice, respectuasa fata de celelalte vietuitore ale planetei, mersul pe jos este un fel de energie gratuita si regenerabila, la fel ca vantul sau energia solara. Cu ajutorul mersului, un gram de corp poate fi transportat in 10 minute la un kilometru cu un consum de 0,75 calorii. Omul este o masinarie termodinamica mai eficienta decat majoritatea animalelor si mai rentabila decat orice vehicul motorizat.

Desi toata lumea se vaita din cauza apropiatului sfarsit al resurselor mondiale de petrol, nimeni nu arata ca singura solutie o constituie reluarea mersului pe jos, sau cu bicicleta. Bicicleta asigura o viteza de deplasare de 4 ori mai mare decat a pietonului, cu un consum de 5 ori mai mic de energie (0,15 cal/g.km).  

Chiar daca foloasele autovehiculelor utilitare (camioane etc.) sunt incontestabile, automobilele si motocicletele individuale nu servesc decat la satisfacerea dorintelor instinctuale de dominare si de usurarea vietii. Automobilul este o excrescenta a Egoului, la fel de nefasta pentru viata spirituala ca si Egoul plin de dorinte si ganduri "rele". Usurarea vietii excita tendintelor de posesiune si violenta care se opun evolutiei  spirituale. Obiectul-automobil este cu atat mai daunator cu cat tinde sa aserveasca mediul in care traim si sa-l urbanizeze, cauzand falsa necesitate a unei industrii care apasa ecosistemele.

Automobilul este o risipa economica, o otrava ecologica si un factor traumatizant psihologic, un drog care produce o senzatie artificiala de putere si care ajuta indivizii sa fuga de ei insisi (Erich Fromm).

Automobilul izoleaza omul de natura si il separa de contactele sociale, in timp ce mersul pe jos il integreaza. Automobilul naste raporturi sociale simpliste, cel mai adesea bazate pe competitie, agresivitate si instincte distructive. Creind impresia unei alunecari in spatiu, automobilul atinge si satisface niste impulsuri  ancestrale, nasute in subconstientul reptilian al omului, fiind deci rezultatul unor porniri animalice de cea mai joasa speta, total opuse criteriilor de inaltare spirituala cu care se lauda civilizatia.    

Autostrazile sunt o mostenire culturala de la nazisti, care masacreaza peisajul, taie satele, orasele si regiunile in bucati nerecuperabile, cu singurul scop egoist ca soferii sa castige cateva ore.  Automobilul e pana la urma o forma de refuz a prezentului, a ceea ce suntem, pentru a pretinde ca suntem altceva.

Mentalitatea industriala este rezultatul dorintei de putere a omului, care devine singura "realitate". Toate jucariile pentru adulti care pot satisface acest orgoliu sunt produse in cantitati uriase de fabrici care strivesc viata raurilor si padurilor. Schizofrenia societatii noastre consta in ruptura Egoului de Sine, ceea ce creeaza o falsa imagine a realului si ne arunca in Samsara indienilor, sau "infernul" occidentalilor.

Drumetia pe munte

Cine ajunge in peisajul culmilor muntoase patrunde intr-o alta lume, care il copleseste prin linistea si pustietatea ei, prin lipsa oxigenului si rarefierea aerului. Totul aici actioneaza asupra corpului omenesc la fel ca o substanta stupefianta, cu aceleasi rezultate neuropsihologice. Mai este in plus si frica de moarte, asa  ca totul contribuie la doborarea barierelor mintale care blocau Sinele pur. Mersul pe munte curata individul de povara gandurilor, dezvaluie adevarul care zace in fiecare om. Mersul pe munte poate deveni o forma de cautare spirituala, cand escaladarea varfurilor se confunda cu ridicarea pe culmile vietii interioare. 

Referat: Gestionarea depozitelor de grasime - trei meniuri care ard kilogramele in plus Eseu: Procesul de fabricare al sucurilor in cutie

SUBSTANTELE ALIMENTARE:

29. Cum pot fi clasificate substantele alimentare?

Rol indeplinit in organism- rol energetic si protector

Importanta lor in alcatuirea ratiei alimentare - esentiale si neesentiale

30. Cate kilocalorii (kcal) se elibereaza prin arderea unui gram de proteine?

4,1 kcal

31. Cum se clasifica proteinele?

Cu valoare biologica ridicata, medie si inferioara.

32. Care sunt rolurile si efectele proteinelor in organism?

Rol - plastic, functional si cataliticl; in imunitate; de stimulare a sis nervos central; energetic

Efecte negative

33. Care este necesarul zilnic de proteine pentru un sportiv?

1,5 g/kg corp/zi

34. Cate kilocalorii (kcal) se elibereaza prin arderea unui gram de lipide?

9,3 kcal

35. Care sunt rolurile lipidelor in organism?

Energetic; plastic; de protectie; in termoreglare; sursa de vitamine liposolubile

36. Care este necesarul zilnic de lipide pentru un sportiv?

1.5 k/kg corp/zi

37. Cate kilocalorii (kcal) se elibereaza prin arderea unui gram de glucide?

4,1 kcal

38. Care sunt rolurile glucidelor in organism?

Energetic; plastic; catalitic

39. Care este necesarul zilnic de glucide pentru un sportiv?

10-11 g/kg

40. Cum trebuie alcatuita ratia alimentara a sportivului tinand cont de valoarea calorica a

substantelor alimentare?

MINERALE SI VITAMINE:

41. Care sunt alimentele bogate in saruri minerale?

Sodiu, clor, potasiu, Mg, calciu, fosfor, fier, zinc, cupru, iod, crom

42. Care sunt notiunile corecte privind vitamina A, vitamina K si vitamina C?

43. Care sunt alimentele cele mai bogate in vitamine ?

Carne, fructe, legume

DESHIDRATAREA SI REHIDRATAREA IN SPORT:

44. Care sunt rolurile apei in organism ?

este principalul element al organismului; rol biocatalitic; rol in termoreglare; rol de oxidant anaerob;

PRODUSE ALIMENTARE:

45. Ce elemente asigura valoarea nutritiva a legumelor si fructelor ?

Sursa de vitamine, saruri mineralie, glucide

46. Ce elemente asigura valoarea nutritiva a laptelui si branzeturilor ?

Calciu , proteine, garimi

47. Ce elemente asigura valoarea nutritiva a cerealelor si legumelor uscate ?

48. Ce elemente asigura valoarea nutritiva a grasimilor alimentare ?

49. Ce elemente asigura valoarea nutritiva a produselor zaharoase ?

NOTIUNI GENERALE DE PRIM AJUTOR:

50. Ce reprezinta asepsia ?

Este metoda profilactica de lupta impotriva contaminarii plagilor

51. Prin ce metode se realizeaza asepsia ?

Sterilizarea intrumentelor, folosirea locala a unor substante, dezinfectia regiunii lezate

52. Ce reprezinta antisepsia ?

Metoda curativa de distrugere a microbilor existenti intr-o plaga

53. Prin ce metode se realizeaza antisepsia ?

Cu substante dezinfectante

LEZIUNI ALE TESUTURILOR MOI:

54. Care sunt notiunile corecte privind contuziile ?

produse de forte mecanice externe, care nu intrerup continuitatea tegumentara la locul de actiune.

55. Care sunt notiunile corecte privind plagile ?

Traumatisme acute sangerande, p

Ajungerea pe varful muntelui  inseamna de fapt o dubla iluminare.      

Alpinismul este un fel de asceza care elibereaza omul de noroiul gandurilor si atasamentelor fata de valori, prejudecati si dorinte, care nu mai fac doi bani in cadrul auster al muntelui, ci par inutile si neinsemnate, chiar derizorii. Alpinismul transmite in acelasi timp frica, umilinta si beatitudinea, constituind o initiere intr-o alt fel de viata. In cursul dificultatilor ascensiunii omul e singur cu el insusi, cu fiinta pe care Lin Zu o numea "omul adevarat". Cand esti gata sa mori la fiecare pas, reincepi sa iubesti viata. Totodata nu te mai poti gandi la nimic altceva decat la munte, adica la ce faci acum, caci nu mai exista scurgerea timpului - ci doar un prezent continuu pe care nu-l mai intrerupe nici macar schimbarea zilei cu noaptea. De la poale pana in varf, e o singura actiune.

Adevaratul drum pe munte este o calatorie in interiorul fiintei noastre spre cunoasterea de sine, o experienta noua care ne scoate din tiparul tabieturilor mintale - ceea ce e chiar intelesul cuvantului "extaz". Lumea austera a inaltimilor, o gramada de stanci fara vegetatie sau alte forme de decor atractiv, se confunda cu starea extrema a spirtului, golul mintal creator fara imagini. Alpinistul mistic iese din lume si intra in Univers, la fel ca un calugar.

Pe vremuri in Nepal era interzisa urcarea pe muntii considerati sfinti. Traind in munti  bastinasii ajungeau fara sa vrea la iluminare, din cauza vietii curate si chinuite pe care o duceau, muncind din greu pamantul saracacios. Acum turistii excentrici navalesc acolo sa se catare in cautarea iluminarii, vrand de fapt sa-si cumpere fericirea cu bani.  

Daca insa individul nu-si descopera sufletul decat in momentele cand face efortul extrem si se aventureaza aproape sinucigas in catarare, dar nu in alta parte sau in alte situatii din viata obisnuita, inseamna ca pentru el alpinismul serveste numai la obtinerea adrenalinei: a devenit un drog, e la fel ca substanta halucinogena pe care dependentul e nevoit sa o consume mereu. Cel care nu se poate bucura de viata acolo unde traieste si e nevoit sa fuga mereu la munte pentru a gasi fericirea, crede ca degetul care arata luna e chiar luna.