Istoria parasutismului este aproape tot atat de veche ca si dorinta
omului de a zbura. Cunoaste cateva etape importante
precum si schimbari de conceptie privind rolul parasutei.
La inceput, ca in orice domeniu, a
fost observatia si curiozitatea omului de zbura si a se
inalta spre vazduh asemenea pasarilor. Pline de fantezie sunt legendele despre oameni zburatori
asemenea lui "Icar", pastrate in mitologia tuturor popoarelor.
Primul manuscris despre o
parasuta dateaza din perioada 2258 -2208 i.e.n. in care se
arata ca imparatul Chinei ar fi reusit sa evadeze
dintr-un turn inalt, sarind cu doua parasute mari si
aterizand usor fara sa se raneasca. Astfel, din faptele relatate, reiese ca imparatul Sun
poate fi considerat primul parasutist din istorie si primul
constructor.
Primele
informatii sigure despre folosirea unei umbrele parasuta au fost
gasite tot intr-un manuscris chinezesc. Cronicarul anonim, ca si
primul, noteaza ca in anul 1306 i.e.n. in timpul
festivitatilor prilejuite de incoronarea imparatului FO-KIEN, un
acrobat chinez a efectuat mai multe salturi reusite cu o umbrela mare
dintr-un turn inalt. In secolul al XIII-lea apare din nou un
document care arata preocuparea omului pentru parasuta.
In "Cuvantul lui Daniil Zatocinik" manuscris rusesc se descriu
petrecerile populare la slavi, in timpul carora oamenii se lansau in aer
cu ajutorul unor echipamente speciale. Echipamentele se confectionau din
matase. Ideea parasutei se contureaza abia spre
sfarsitul secolului XV-lea, cand Leonardo da Vinci incearca sa schiteze prima parasuta. Printre
valoroasele manuscrise care s-au pastrat, alaturi de studii
aprofundate asupra zborului pasarilor si de proiectul primului
elicopter (1483), in lucrarea "ATLANTIC KODES" s-a descoperit o pagina
plina de desene si
insemnari datand din anul 1495, unde este si schita unei
parasute. Leonardo da Vinci si-a exprimat
deplina incredere in eficacitatea parasutei, dar pana la urma nu
a fost experimentata.
Aceasta
schita poate fi considerata proiectul primei parasute.
In 1783, la 5
iunie s-a ridicat in aer balonul fratilor de origine franceza Etiene
si Joseph, apoi la 21 noiembrie 1783 Pilatre de Rafiersi si marchizul
de d´Arlandes au traversat in zbor
Parisul la bordul unui mare balon.
In anii urmatori baloanele umplute cu hidrogen au facut
posibile ascensiuni din ce in ce mai mari si la
distante de zeci si sute de kilometri. Baloanele cu hidrogen au dus
la multe accidente mai ales datorita incendiilor si este cautat un mijloc de salvare al aeronautilor,
care pana la urma este gasit sub forma unei parasute.
In 1783 fizicianul francez Sebastien
Lenormard a facut primele studii pentru crearea unei parasute care sa depaseasca performantele de
pana atunci.
Lenormard Sebastien, la 26 decembrie
1783, a coborat cu parasuta sa de pe turnul
observatorului astronomic din Mont Pellier, aterizand cu bine. El a socotit
ca acest aparat poate sa impiedice
caderea libera si la numit "parachute" (parasuta),
denumire care s-a pastrat pana astazi.
La 22 octombrie 1797 francezul Andre
Jacqnes Garnerin a efectuat primul salt cu parasuta dintr-un balon de la
1000 m inaltime. Parasuta s-a dovedit a fi
nestabila. In anul urmator, fratii Garnerin au construit
o parasuta cu nacela care avea din centrul voalurii un orificiu
polar, asemanator celui de astazi, la parasutele rotunde,
si astfel parasuta a devenit stabila. Dar si aceste
parasute, a caror aparitie a fost legata de cea a
baloanelor, sunt greoaie si nu au dat rezultate prea bune. Abia la
inceputul secolului nostru, cand apar primele avioane si elicoptere,
parasuta se transforma radical deschizand perspective noi
parasutei si parasutismului. Istoria
parasutei, legata de aparitia avionului si elicopterului, a
fost scurta si cu rezultate foarte valoroase. A fost nevoie de perfectionarea parasutelor pentru
salvarea pilotilor in caz de nevoie.
Date tehnico-tactice
|
8,2 m
|
Inaltimea
. . . . . . . . . . . . . . . . ..
|
2,85 m
|
Anvergura
. . . . . . . . . . . . . . . .
|
11,14 m
|
Putere motor
(maxima) . . . . . . . . . . .
|
260 CP
|
Greutatea
avionului gol . . . . . . . . . . .
|
870 kg
|
Greutate
maxima-decolare, aterizare . . . . .
|
1300 kg
|
Echipaj max.
parasutisti . . . . . . . . . .
|
2
parasutisti + 1 instructor
|
Viteza
maxima cu parasutisti . . . . . . . .
|
180 km/h
|
Viteza
maxima admisa . . . . . . . . . . ..
|
260 km/h
|
Viteza
optima lansare parasutisti fara usi . . ..
|
110-120 km/h
|
Rezervor .
|
2 - in
aripi, 1 la motor
|
Capacitatea
unui rezervor . . . . . . . . .
|
95 l benzina
|
Capacitate
totala . . . . . . . . . . . . .
|
195 l
benzina
|
Latimea
usii . . . . . . . . . . . . . . .
|
1,5 m
|
Pregatirea
avionului pentru salturi cu parasuta
Pentru executarea salturilor cu parasuta din avionul PZL 104
avionul se va pregati astfel:
- se demonteaza usa din dreapta si se vor
monta, in locul ei, doua bare verticale (una in partea din fata
si cealalta in spate a cadrului usii).
- se va demonta tija mansei din
dreapta si scaunul din fata acesteia, acesta inlocuindu-se cu o
perna bine fixata.
TURNUL
DE PARASUTISM
Aerocluburile teritoriale care dispun de Turnuri de parasutism:
Bucuresti, Baia Mare, Cluj Napoca, Iasi, Ploiesti, Suceava.
Date tehnice:
- structura: scelet metalic sau turn de beton;
- inaltime: ≈ 40 - 60 - 80 m;
- posibilitati lucru: salturi ghidate, salturi de la
platforma, salturi declansate;
- parasuta folosita: rotunda, aripa;
- viteza ridicare: 4 m/s;
- viteza coborare: max. 6 m/s
1.5. ALTE AERONAVE
Alte
aeronave din care se executa salturi sunt:
- avioane AN - 24, AN -
26, C -130 HERCULES, CESSNA, PILATUS;
- elicoptere (MI-8, IAR-330
PUMA);
- baloane;
- motodeltaplane biloc,
motoparapanta tandem.
AVIONUL AN - 24
- 2
motoare AI - 24 F; 2 x 3072 kw;
2 x 4175
CP;
dimensiuni:
23,53 X 29,2 X 8,32 m;
viteza
maxima = 500 km/h
viteza
croaziera = 450 km/h;
plafon
de zbor: 9000 m;
- &nEste interesant faptul ca
primii parasutisti au avut ca scop demonstrarea calitatii
unor tipuri de parasute, pentru a marii
increderea in acest aparat. Parasutele s-au perfectionat si a
fost nevoie ca ele sa fie legate de pilot si
nu de aeronava. Ca urmare a cresterii vitezei
aeronavelor, parasutele se perfectioneaza continuu si apar
noi tipuri de parasute pentru oameni, materiale si franarea
avioanelor la aterizare.
Primul salt cu deschidere
comandata a avut loc in 1919, autor francezul Lallemand, iar americanul
Irving, executa primul salt cu deschidere intarziata dupa 400 m
cadere libera.
In anul 1930
doisprezece parasutisti sovietici executa primele salturi in
grup.
Primele
parasute clasice aparute in Romania au fost de fabricatie
franceza. Cu aceste parasute s-au salvat in 1917 patru
aviatori romani: Badarau, Secarescu, Mihalcea si
Kally. Multi inventatori romani se gandesc la
construirea unei parasute proprii. Primul este
Marcel T.D. Juvara in 1916, apoi Grigorescu si Sziklay Ioan in 1923. Dar
aviatia romaneasca este dotata
pana la urma cu parasute germane.
Pana in 1931 istoria
parasutelor este legata de zborul avioanelor
unde deseori aviatorii se salveaza sau sunt victimele parasutelor de
atunci.
Astfel se salveaza
capitanul Gheorghe
Banciulescu, care mai tarziu piloteaza primul avion, avand
proteze la ambele picioare.
In anul 1931
parasuta primeste o noua intrebuintare, fiind folosita
in lansari cu caracter sportiv de catre Smaranda Braescu.
La 2 octombrie 1931 Smaranda
Braescu sare de la 6000 m inaltime, langa Slobozia in
Baragan, cu deschidere imediata
si bate recordul mondial feminin ce era detinut de parasutista
americana Smith.
Dupa 6 luni, Smaranda
Braescu aduce un alt record absolut de inaltime, sarind la
19 mai 1932 la Sacramento de la 7233 m. Incepand cu anul 1936 apar primele
unitati de desant aerian in armatele unor state: SUA, Germania,
Japonia, Rusia si Franta.
In tara noastra se
infiinteaza la 1 Mai 1941 o companie de parasutisti in
cadrul Aeronauticii Romane, subordonata Centrului de instructie al
Aeronauticii, pe Aerodromul Popesti-Leordeni. In continuare
parasutele si parasutismul sportiv au cunoscut o ascensiune
continua, ajungandu-se in zilele noastre la parasute de inalta performanta
si siguranta
la deschidere, pilotare si aterizare. Lansarea cu
parasuta nu mai constituie ceva neobisnuit, orice risc fiind
inlaturat datorita perfectionarii parasutelor si a echipamentelor de salt folosite.
Studiile de laborator si experimentele practice au ajuns sa determine precis functionarea parasutei,
pozitia corpului in momentul lansarii, socul la deschiderea
parasutei viteza de cadere si aterizare. In prezent se
confectioneaza parasute de diferite marimi si tipuri,
are sa nu-l incomodeze pe cel care le
utilizeaza.
 |
|
Sport
|
|
|
Referate pe aceeasi tema
|
|
Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
SINONIMUL ZILEI 17-Jun, 2025 Stii care este sinonimul corect pentru cuvantul sacatifsit ?
|
|
|