Apariția fotbalului in Romania

Apariția fotbalului in Romania

Despre jocurile cu mingea, in general, ca si despre jocurile de fotbal, in special, in tara noastra existau foarte putine stiri. In epoca elenistica, in cetatile grecesti de la tarmul de apus si de miazanoapte al Marii Negre, existau gimnazii in cadrul carora tinerii erau supusi unui ,,antrenament fizic si intelectual". Documentele gasite in ruinile vechilor cetati de pe teritoriul Dobrogei atesta ca si aici tinerii practicau ,,antrenament fizic si intelectual" intocmai ca la Atena. Astfel, un decret al asociatiei ,,Tinerii" (sec.II) lauda ,,activitatea unui gimnaziarh a carui darnicie facuse posibila buna desfasurare a asociatiei prin copioase distributii de ulei, atat de necesar exercitiilor in aer liber". Din aceeasi epoca exista si un alt decret care rasplateste conferintele tinute si destoinicia unui medic originar din Cizic si din care mai rezulta ca ,, si la Histria gimnaziul era un centru de activitate intelectuala" si, desigur, fizica. Tot la fel se intampla si la Calatis, cetate despre care se stie ca, in sec.I, intretinea un gimnaziu ,,activ si prosper". Se poate, de asemenea, presupune ca ,, Harpastum"-ul romanilor -care au salasluit o perioda indelungata de timp pe teritoriul tarii noastre -s-a jucat si aici, stiut fiind ca ,,pila"(mingea) era nelipsita din taberele ostilor cuceritoare si constituia obiectul orelor de repaus al centuriilor romane.

Dupa aceasta epoca un joc cu mingea, jucat din vremuri stravechi, strabate veacurile: Oina (Hoina). Stiri mai multe si mai consistente despre fotbal apar in secolul al XIX-lea (spre sfarsit) si in secolul al XX-lea, dar sunt controversate:

prof. Constantin Kiritescu afirma ca jocul a aparut spre sfarsitul secolului trecut. Echipe efemere si neorganizate de elevi de liceu, in vara anului 1893 pe locul viran de la capul ,, Podului Mogosoaiei", unde astazi se afla cladirea Institutului geologic, ,, printre jocuri gimnastice si atletice..si o parodie de fotbal fara reguli, cu mingi deformate si peticite".

Potrivit parerii lui Virgil Economu, fotbalul organizat si-a facut aparitia in anul 1903, cand o minge strecurata la vama in bagajele studentului Mario Gebauer -reintors in vacanta din Elvetia -a devenit obiectul de practicare a acestui joc.

Un cronicar anonim afirma insa ca ,,in Romania mingea rotunda apare, pentru prima oara, in vara anului 1898"

Se mai spune ca ,, ar fi foarte greu de precizat cine si cand a adus prima minge de fotbal.deoarece cei care revendicau aceasta prioritate nu au putut-o dovedi convingator". Dar ,,sigur este.ca in 1893 apare prima echipa efemera (de strada) careia cei trei pioneri ai fotbaluli de la noi (Ioanid, Gebauer, C.Niculescu) i-au dat numele de (Wacker) dupa numele unei echipe vieneze, faimoasa la acea vreme".

In sfarsit, dupa o alta parere ,, prima minge de fotbal a fost adusa in Romania in anul 1889, iar cam prin 1893 a aparut in Bucuresti prima echipa (de strada)".

Toata aceasta diversitate de pareri conduce la concluzia ca la noi fotbalul modern a aparut spre sfarsitul secolului trecut si ca, in pofida conditiilor vitrege se crease in jurul sau ,, o atmosfera de interes.. care s-a mentinut multa vreme in stare embrionara, cu incercari slabe si fara instructie atat la Bucuresti, cat si la Ploiesti" -ne spune un alt biograf al jocului.

Asemanatoare a fost situatia si in Transilvania unde ,, Societatea aradeana de gimnastica"(infiintata in anul 1860) se opune acceptarii fotbalului in statutul sau. In anul 1889, insa, un medic stomatolog -Iuliu Weiner- dupa ce s-a intors din Anglia ,, a reusit sa popularizeze fotbalul in Arad, astfel ca la sfarsitul acelui an a avut loc un meci cu o echipa studenteasca din Budapesta". La 20 august 1902, pe terenul timisoarean ,,Padurea verde" are loc primul joc oficial intre orasele Timisoara si Lugoj, terminat cu victoria Lugojului la scorul de 3-2 (2-0) ,, spre consternarea celor aproape 100 de spectatori timisoreni" -scriu cronicele vremii.

Cativa ani mai tarziu fotbalul devine cunoscut si in celelalte regiuni ale tarii.,,Caracteristic pentru aceasta perioada este ca fotbalul s-a jucat intre echipele organizate spontan, in scopul de divertisment. Nu existau asociatii si cluburi sportive care sa aiba echipe de fotbal, jocul fiind necunoscut publicului, spectatorii se reduceau la trecatorii care se plimbau la (sosea). Asadar, prima etapa a fotbalului nostru este cea a anonimatului, cand el este cunoscut si accesibil unui numar restrans de initiati, in majoritate straini. Treptat, el incepe sa fie practicat si de cativa elevi de liceu si de tineri care cu greu au acces in echipele formate din straini. Ulterior apar si jucatori autohtoni care formeaza echipele lor -tot efemere ca si celelalte. Mario Gebauer ne informeaza cum se alcatuiau echipele si cum se desfasurau jocurile in acele vremuri: ,, Cum se certau doi jucatori mai de seama, fiecare dintre ei isi recrutau cativa partizani si a doua zi auzeai ca s-a format cutare si cutare club"-bineinteles ca nu dura mai mult de cateva zile.

Cu toate acestea primele jocuri amicale interorase sau intre echipe au loc relativ devreme: la Arad, in 1899 meciul dintre ,,Club Atletic Arad" si o selectionata studenteasca budapestana: la Timisoara, in 1902 se disputa meciul Timisoara-Lugoj. Apar echipe care isi castiga apoi renume. La Bucuresti, in 1904 clubul ,, Olimpia" si echipa ,,Colentina". La Ploiesti, in 1906, apare echipa ,,United FC." Pentru ca, in anii urmatori, sa apara si alte echipe :,, Roma, Bukarest, Coltea, Cercul Atletic bucurestean" si altele. Dupa aparitia primeloe echipe constituite incep sa se organizeze si competitii. Prima are loc-probabul -in anul 1906 si este o cupa organizata de serbarile pascale. In aceasta perioada se publica in presa primele notiuni de regulament si se popularizeaza jocul, In anul 1909-1910 ne viziteaza o echipa turceasca careia desi i se opune o selectionata bucuresteana care reuseste sa si deschida scorul, in cele din urma este invinsa cu 1-10!

Anul 1909 marcheaza un mare succes organizatoric: cluburile existente capata un for tutelar de indrumare si coordonare a activitatii fotbalistice -,,Asociatiunea Cluburilor de Fotbal" -care organizeaza, sistem toamna-primavara, o cupa la care participa echipele ,,Olympia, United si Colentina". In 1910, la Timisoara se infiinteaza clubul ,,Chinezul", dupa celebru capitan al lui Matei Corvin si Ban al Timisoarei din sec. al XV-lea.

Apar echipe si in alte orase: Lugoj, Arad, Cluj, Oradea si altele. AMEFA(Asociatia Muncitorilor pentru Educatie Fizica Arad), iar la Timisoara o alta echipa RGMT.(Reuniunea de Gimnastica a Muncitorilor din Timisoara) -ceea ce atesta patrunderea fotbalului in asociatiile si cluburile muncitoresti.

In anul 1912 se organizeaza in capitala un campionat interscolar, se infiinteaza o noua echipa ,,Bukarest football Club" si ia nastere FSSR. in cadrul careia se infiinteaza ,, Comisiunea de football-asociatie". Jocul de fotbal se raspandeste cu repeziciune, competitiile se inmultesc. Apare intre timp si rugby-ul pe terenurile de sport si se declanseaza o concurenta care condamna fotbalul la stagnare prin lipsa de jucatori si prin ,,transferul" unei mari parti a publicului la meciurile de rugby.

Fotbalul totusi iese, in cele din urma, invingator si-si cucereste o suprematie mult ravnita de alte sporturi. In anul 1915 jocul se raspandeste tot mai mult in orasele de provincie: Craiova, Ploiesti, Constanta, Braila, Galati, Campulung, Ramnicul Valcea, Botosani si altele, iar la Bucuresti se infiinteaza inca 4 echipe: ,, Victoria, Tricolor, Gloria, Venus". Apar rubrici permanente de fotbal in marile cotidiene.

Razboiul duce la stagnarea aproape totala a activitatii fotbalistice pentru ca dupa incheierea lui acesta sa reia relativ repede. In anul 1919 se constituie UCFA.(Uniunea cluburilor de fotbal-asociatie) al carui initiator a fost Mario Gabauer, cuprindea majoritatea cluburilor bucurestene si avea ca scop organizarea si indrumarea activitatii fotbalistice -organ interpus intre FSSR si cluburi. In 1920 roadele existentei unui organ fotbalistic sunt evidente: exista un campionat de primavara si de toamna pe 3 categorii cu 26 de echipe din Bucuresti, Ploiesti si Craiova. In acelasi an, desi invitata la Jocurile Olimpice, tara noastra nu poate participa. Se inmultesc ,,cupele" locale: ,,Cupa Zorileanu" Tecuci., ,,Cupa universitarilor" Iasi, Cluj, Bucuresti, ,,Cupa miuta" de fotbal redus (in capitala).

In anul 1920, la Arad, ia fiinta Comitetul regional FSSR. care organizeaza Campionatul Ardealului pe anii 1920-1921, castigat de echipa ,,Chinezul"-Timisoara. La Bucuresti, in acelasi an, campionatul este castigat de ,,Venus". Cu toate acestea, activitatea internationala este inca redusa: un singur joc, cu Polonia la Bucuresti (Polonia-Bucuresti) este castigat de oaspeti cu 5-1.

Un an mai tarziu, se organizeaza pe intreg teritoriu tarii regionale ale FSSR., campionate regionale si districtuale. Ca urmare in anul 1922 se desfiinteaza UCFA., deoarece activitatea ei este preluata de ,, Comisia de fotbal" a FSSR. Incepe era echipei ,,Chinezul" care domina arena fotbalistica a tarii intre 1922-1927.

Anul 1923 este caracterizat printr-un reviriment general al activitatii fotbalistice, se inmultesc contractele internationale. In acelasi timp, consolidarea organizatorica a fotbalului are ca efect tendinta de autonomie fata de FSSR. Se alcatuieste un comitet de initiativa in vederea crearii Federatiei Romane de Fotbal, insa proiectul nu se realizeaza, iar initiatorii sunt sanctionati de FSSR. Cu toate ca in fotbal nostru nu fusese legiferat profesionalismul, echipe mari din Banat, Transilvania si Bucurestiul il practica..deghizat.

Trasatura esentiala a activitatii anului 1924 este preocuparea pentru selectionarea si pregatirea echipei olimpice, dar lipsa de sprijin material si de fonduri rezuma aceasta preocupare la un turneu de fotbal din tara si, in drum spre Paris, la Cateva jocuri amicale. Dar la Paris, actiunea se soldeaza cu un esec total, echipa noastra fiind eliminata de cea a Olandei (0-6).

Ca urmare a amploarei pe care o luasera jocurile, a numarului de echipe ce sporea rapid si a nevoii acute de arbitri, in anul 1925 se deschide prima scoala de arbitri de fotbal. Anul 1927 avea sa marcheze inceputul crizei declansata in anul urmator in fotbalul nostru. Lipsa de sprijin si de fonduri a generat mari greutati financiare in sanul cluburilor si echipelor de fotbal. Acesta ajunsesera intr-o situatie deosebit de precara asa incat: ,, nu e club care sa nu aiba datorii.De cluburile mici nici nu avem ce discuta; imposibilitatea cumpararii unei mingi, poate fi un motiv de desfiintare". Singura scapare pe care cluburile o vad este profesionalismul cu toate ca, de fapt dificultatile pe care le faceau jucatorii care inca de mai multa vreme devenisera profesionisti iliciti. Ca urmare se incearca la Timisoara constituirea unui club profesionist, jucatorii echipei ,,Chinezul", duc tratative cu conducerea clubului pe aceasta tema, nu se inteleg si, ca urmare, refuza sa mai joace si pleaca pe la alte echipe. Coruptia isi face loc in campionat, cateva echipe forfatand in meciurile pentru titlu. Se mai face o incercare de introducere a profesionalismului prin infiintarea unei echipe -Ripensia -insa si aceasta tentativa esua.

In anul 1928, fotbalul nostru este reprezentat, pentru prima data, in ,,Cupa Europei Centrale": invingem Turcia la Arad (4-2), dar suntem infranti la Belgrad de Iugoslavia (1-3).

Doi ani mai tarziu, dupa indelungi eforturi, discutii si framantari se constituie Federatia Romana de Fotbal (neoficial infiintata in luna septembrie 1929), federatia ia fiinta ,, de drept" la 16 februarie 1930, cu o structura interna solida (comisii: arbitri, legitimari, regulamente: scoala, militara, selectie), primul ei presedinte fiind A.Locutia, iar secretar general Octav Luchide. Printre membrii ei fondatori se numara si Costel Radulescu, Iancu Ceaureanu, Alex Capatana, Nic. Lucescu., s.a. La nivel teritorial se desfiinteaza comitetele regionale si apar 5 ligi, impartite in districte.

Anul 1931 este foarte bogat in evenimente fotbalistice: ,,prim editie a Cupei Romaniei", disputarea sistem ,,turneu" a campionatului national, reglementarea situatiei juniorilor, succesele pe plan intern si international intre echipele universitare are loc la Bucuresti (Cehoslovacia-Ripensia 3-5), participarea reprezentativei nationale in ,,Cupa Balcanilor" si ,,Cupa Europei Centrale" etc.

In 1933, capitala tarii este gazda primei Balcaniade, in cadrul careia, timp de 10 zilese intalnesc sistem ,, turneu" echipele reprezentative ale Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si tarii noastre -castigatoarea competitiei fara a primi nici un gol. In acelasi an, tara noastra organizeaza ,, Olimpiada militara" la care iau parte reprezentativele ale Cehoslovaciei, Poloniei si Romaniei (castigatoare echipa Cehoslovaciei) si se introduce obligativitatea trecerii unor norme (,,Brevetul atletic") de catre fotbalisti: 100 m lungime, inaltime, greutate si 1500 m, urmarindu-se asigurarea unui minim de pregatire fizica generala.

In anii urmatori fotbalul nostru este in plin avant, anul 1937 fiind considerat ca o cotitura in dezvoltarea de perspectiva a acestui joc sportiv, tot mai indragit de mase. Se introduce obligativitatea ca echipele de divizie A,B, si C sa aiba echipe de juniori, iar acestea sa participe la un campionat national. In toamna Divizia A se imparte in doua serii a cate 10 echipe cu desemnarea campioanei nationale printr-un joc de baraj, masura care se revoca dupa un an de la aplicarea ei.

Incepand din anul 1929, datorita razboiului, activitatea fotbalistica se restrange din nou-pe plan national si international- pentru ca in luna iunie jocurile sa fie interzise, din cauza izbucnirii celei de-al doilea razboi mondial.

Primii pasi spre normalizarea acestei activitati se fac in anul 1945 an in care se reia si activitatea internationala, dar, ea nu poate reveni la normal datorita dificultatilor de ordin economic generate de razboi. Ca urmare, campionatele divizionare nu se reiau, activitatea fotbalistica rezumandu-se numai la competitii pe plan local si la jocuri amicale interorase.

Document online: Organisme si alimente modificate genetic Document online: Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice

In anul 1946 conducerea unica a activitatii sportive o are numai ,,Organizatia sportului popular" (OSP.) care trece la grabirea revenirii fotbalului la normal prin reluarea competitiilor la nivel national, limitarea profesionalismului prin ,,inghetarea" transferurilor de jucatori, etc. In urma masurilor luate se reia campionatul diviziei A (cu 14 echipe), al Diviziei B (3 serii a 14 echipe) si divizia C (12 serii a cate 10 echipe) si se intensifica activitatea internationala-

In anul 1947/1948 se desfiinteaza divizia C, se reiau jocurile din ,,Cupa Romaniei" si se aboleste profesionalismul.

Incepand din anul 1950 se trece la sistemul competitional primavara-toamna in cadrul diviziilor A si B (sistem la care se renunta in anul 1957, revenindu-se la cel traditional -toamna -primavara -mai adecvat participarii echipelor noastre in competitiile oficiale internationale care se permanentizeaza si iau amploare).

In anii urmatori fotbalul se raspandeste tot mai mult, i se creeaza conditii materiale ideale, devine sportul numarul 1 in ceea ce priveste popularitatea, obtine unele rezultate pe plan international -din pacate nu pe masura asteptarilor si posibilitatilor.

Dupa aceasta incursiune in trecut fotbalul in iunie și in Romania vom incerca sa dovedim apariția și evoluția fotbalului in județul și orașul situat pe malul stang al Dunarii la mila 80[1]

In Romania fotbalul a patruns pentru prima data in 1898-1899 la Arad și Bucovina și era practicat sporadic de cateva echipe al catuite ,, ad-hoc" pe maidanul de la Bolta Rece care a dispus la capul podului Mogoșoaia in apropierea Pieții Victoria de astazi.

La Galați, fotbalul a patruns peste aproximativ 10 ani, acest lucru fiind posibil datorita prezenței in port a unor firme și neprezentanței, comerciale straine.

Pe timpul incarcarii și descararii marfurilor care dura foarte mult datorita condițiilor de slaba tehnica portuara, in orele de ragaz, marinarii in joc necunoscut pentru galațeni, FOTBALUL, care cu timpul a atras numeroși tineri și chiar varstnici dornici sa faca cunoștința cu acest sport nou. Multe din reprezentanțele comerciale straine din Galați și-au organizar echipa de fotbal in scopuri publicitare.

Primele jocuri de fotbal au avut loc in anul 1908 cand capitanul de artilerie g-ral, Vladovici, care studiase in Franța, a adus primul regulament de jocuri de fotbal, prima minge și o pereche de ghete. Partidele se disputau in compania echipelor formate din marinarii vaselor de razboi engleze staționate in port. Jocurile se disputau pe un teren amenajat in imediata vecinatate a Regimentului ( in prezent la capatul bulevardului George Coșbuc, garajul TRANSURB).

La inceputul anului 1909, Regimentul de cavalerie din Galați inființeaza o a doua echipa, prima fiind tot militara dar a Regimentului 3 artilerie grea.

Fiind doua echipe, incep sa se organizez, jocuri intre ele cu ocazia diferitelor evenimente jocuri care starnesc un viu interes in randurile galațenilor. In anul 1919 elevii Liceului ,, Vasile Alexandri" inființeaza o echipa de fotbal. In 1920, emigranții veniți din Turcia, Grecia, Armenia, sprijiniți de comercianții bogați ai acestor comercianți, echipele ,, Olimpia și Nike" care aveau și jucatori care veneau din Italia, Grecia și Turcia, țari unde fotbalul era mai avansat, acest fapt putandu-se observa și in scorul cu care a pierdut echipa ,, Nike" (0-8 cu marinarii aflați la bordul unei excadrile militare).

La ziua 1921, echipa Triumf București aflata intr-un turneu de popularizare a fotbalului, a invins pe internaționala Galați cu 2-1 (1-0). O luna mai tarziu echipa vasului englez H.M.A. Ladybir a invins tot internaționala Galați alcatuita din jucatori straini vremelnic la Galați cu scorul de 6-2 (1-1).

Cu un numar redus de echipe , nu se putea organiza un campionat, dar s-au intensificat partidele interorașe Braila-Galați, Galați-Tulcea, Galați-Reni. In același timp s-au organizat intalniri ale echipelor locale: Niki, Internațional, Olimpia, Șoimi, Dacia, Atlas, precum și cele militare existente in oraș.

In anul 1922 se inființeaaza și alte echipe din care amintim pe ,, D.V.A" ,,Aviația",,, Macabi" ,,Școala Comerciala", dupa care se inființeaza in 1924 ,,Sportul" ,, Sporting" și ,, Baza navala Fluviala". Echipa D.V.A.-Dacia Vasile Alexandri a luat ființa prin fuzionarea gruparilor Șoimii Dacia și L.V.A (Liceul Vasile Alexandri). D.V.A. a fost echipa care timp de doua decenii a fost considerata una din cele mai puternice formații din sudul Moldovei și estul Munteniei.

Au inceput sa aiba loc diferite competiții și campionate. Mai tarziu a inceput sa se desfașoare campionate in toata regula la nivel de orașe și distrincte. Au fost angrenați in competiții tot mai mulți tineri in echipe de seniori, rezerve și pitici.

Nici apariția unor mai multe echipe nu s-a oprit. Burghezia greaca nu avea cum sa stea pe margine și și-a inființat echipa ,, Ermis", ulterior aparand ,, Acropolis" și ,, Foresta".

Anul 1926 marcheaza disputa primului campionat distrinctual, campionat la care participa zece formații din Galați: D.V.A.,, Ermis, Foresta, Șoimii (echpa de cartier), Marina militara, Unirea Tricolor, Panelenios, Macabi, Sportul, precum și Macabi și Dunarea din Reni".

Campioana a fost D.V.A. In etapa urmatoare-faza interdistricte-aceasta dispune de Concordia caștigand dreptul de a participa la turneul final pentru desemnarea campioanei naționale, alaturi de alte noua echipe calificate dintre care amintim pe ,, Amefa Arad, Chinezul, Timișoara, Olimpia Satu-Mare, Colțea Brașov, Unirea Tricolor București, Universitatea Cluj". In sferturile de finala D.V.A. au fost eliminate de Colțea Brașov cu 7-1 (3-0) partida disputandu-se la Galați, echipa din Brașov urmand sa caștige titlul de campioana in ediția urmatoare.

Au aparut echipe noi, precum, Mihai Viteazul, Chișinau, Dragoș Voda, Cernauți, Generala Craiova. Echipa D.V.A. a cedat in fața Olimpiei București cu scorul 2-4 (1-1; 2-2) in prelungiri.

In campionatul urmator 1928-1929, D.V.A., participa din nou la turneul final alaturi de Colțea Brasov, Banatul Timișoara, Generala Craiova, Dragoș Voda Cernauți, Gloria CFR. Arad, Mihai Viteazul Chișinau, Șoimii Sibiu, Romania Cluj, Staruința Oradea , Venus București și Victoria Iași.

In joc preliminar D.V.A. a dispus cu 7-1 (4-0) de Victoria Iași la Galați, și este invinsa de Dragoș Voda la Cernauți 1-0 (1-0) in sferturile de finala.

In acea perioada a fost o echipa bine cotata-Fulgerul Brașov la care activau unii jucatori consacrați și trece in 1928 la Galați. Sub conducerea cpt.Slatinean care s-a stabilit la Galați la o unitate militara. Datorita slabelor resurse financiare echipa are o existența scurta. Dupa un an de zile se desființeaza și o parte de jucatori raman sa activeze unei noi echipe formate atunci ,,Amateur" , echipa dispunand de un lot valoros de jucatori straini aduși din Arad, Timișoara, Cluj, Brașov, Tg.Mureș și din Ungaria, reușind in timp foarte scurt sa alcatuiasca o echipa redutabila.

Regulamentele din acele timpuri nu le-au permis celor de la Amateur, sa participe la campionatele distrintuale , in schimb a evoluat la o parte din turnee in compania unor echipe din strainatate- MTK,Vascas și Ujpest toate din Budapesta, AK Subotica Iugoslavia, Rapid Viena și altele. Și in aceasta odisee nu dureaza decat un an. O delapidare insemnata descoperita la societatea maghiara Lewi Forester care o patrona și finanța echipa Foresta, o agraveaza criza financiara a echipei și duce nemijlocit la desfințarea ei.

Datorita marii crize economice care se vedea la orizont, multe echipe se autodesființeaza și se ajunge ca in anii 1930, in campionatul distrinctului sa participe doar trei echipe: D.V.A., Gloria și Șoimii.

Organizarea fotbalului acelor ani difera de ceea ce cunoaștem. Și cu ceea ce ne-am obișnuit astazi. Liga de la Sud din care facea parte și Galațiul -cuprindea un numar de noua districte: București, Buzau, Bazargic, Galați, Ploiești, Braila, Giurgiu, Constanța, Pitești. Echipele au fost repartizate in doua grupe. Campionii iși disputau intre ei prin eliminare -titlul ligii, caștigatorul obținandu-și dreptul de participare la Campionatul Național (echipele din prima categorie valorica). Celelalte echipe din grupa a doua-jucau intre ele pentru Cupa Ligii.

In aceasta perioada cele doua echipe ale Galațiului -Șoimii și Gloria au hotarat sa fuzioneze sub noua denumire de Șoimii Gloria. Intr-un meci direct cu D.V.A., aceasta din urma a caștigat cu 4-0. Se incearca refacerea echipei Macabi da la inceput fara succes. In intalnirea directa cu D.V.A., caștiga clar partida cu Șoimii Gloria cu scorul de 4-0(2-0). In campionatul Ligii de la Sud, Prahova Ploiești invinge pe Franco Romana Braila cu 8-0 (7-0) in timp ce Victoria Constanța dispune la Galați de D.V.A., dupa un joc urmarit de mulți localnici cu 1-0. Urmatoarele jocuri: Prahova Ploiești-Victoria Constanța 3-1 și Unirea Tricolor -Prahova Ploiești 0-1 (0-0).

Tradiționala Cupa a Ziarului, acțiunea a reunit la start cele doua echipe galațene, D.V.A. caștiga cu 5-2 (3-2), caștigand trofeul in 1931. In același an Marina Danubiana (fosta Marina Militara)și Macabi alaturi de D.V.A. și Șoimii Gloria au participat la Cupa Ziarului Vocea Galațiului, D.V.A. castigand competiția.

La 1 ianuarie 1932 ia ființa echipa Gloria C.F.R., rezultata din fuziunea echipelor Șoimii Gloria (creata in 1927) și C.F.R. Aceasta echipa a fost creata la inițiativa muncitorilor de la atelierele C.F.R.. Echipa rezultata din fuziunea celor doua echipe, s-a inscris imediat in campionatul districtului Dunarea de Jos alaturi de grupari cu expieriența in competițiile oficiale precum DVA, Ermis, Marina Danubiana și Unirea Tulcea. Cu timpul echipa se maturizeaza, caștiga in valoare și obține rezultate de prestigiu. Primul succes: cucerirea titlului de campioana a districtului Dunarea de Jos, ediția 1934-1935, avand urmatoarea componența: Pricop- Ulianov, Dediu-Candocsa, Pascal, Danubian Aurica, Sestacenco, Grigoreti, Cionei, Dumitru, apoi imediat promoveaza in divizia C. Un an mai tarziu (1937), Gloria C.F.R. promoveaza in divizia B. Promovarea a fost posibila in urma a trei meciuri de baraj (la București, Galați și Constanța)cu formația bucureșteana Telefon-Club, dar și grație a unei hotarari a F.R.F.A.(Federația Romana de fotbal Asociație), care i-a recunoscut valoarea de echipa de eșalonul doi. Recunoașterea forului fotbalistic din acea vreme avea sa fie pe deplin confirmata. In campionatul din 1937-1938, Gloria C.F.R. a avut o evoluție excelenta, promovand in divizia A.

O promovare spectaculoasa dupa 16 victorii, un egal și o singura infrangere. Printre echipele invinse in acest sezon au fost Unirea Tricolor București și Mureșul Tg.Mureș. In primul meci al Diviziei A, disputat la 27 august 1939 la București cu F.C.Rapid, echipa galațeana pierde cu 0-6. Treptat cu timpul echipa crește in valoare realizand rezultate remarcabile: 1-1 și 1-0 cu F.C.Ploiești ; 4-1 cu F.C.Craiova, 4-1 și 3-1 cu Corvinul; 1-0 cu Sportul Studențesc; 5-2 cu Juventus; 3-1 și 2-2 cu C.F.R.Turnu Severin; 2-1 cu Unirea Tricolor; 5-2, 0-0 și 6-0 cu Venus.

Foarte mulți dintre jucatorii Gloriei CFR, s-au situat la o valoare fotbalistica remarcabila. O mare parte dintre ei au fost internaționali. Dintre aceștea amintim pe: Pricop, Mihailescu, Luca Gievici, Gorian, Radulescu, Lapușneanu, Pancat, Manole, Justin, Gh.Ionescu, Jarca, Ivanov, Cucula, Popa, Weroncovschi, Zapis I, Miculescu, Comșa, Miți, Patrascu, Emilian, Zapis II, Guța Tanase. O data cu inființarea diviziei naționale B (1934), campioana orașului Galați, DVA., susține doua jocuri de baraj cu Dacia Unirea. In primul joc disputat la Galați, galațenii caștiga cu 1-0, iar o saptamana mai tarziu la Braila, gazdele caștiga tot cu 1-0.

F.R.FA. hotaraște introducerea ambelor echipe in seria a V-a a diviziei naționale B, alaturi de Franco Romana Braila, Textila Iași, Jahn Cernauți, Sporting Chișinau, Stadiul Bacauan și Unirea Pașcani. DVA., ocupa in final locul VI cu 11 puncte, primul loc revenind Daciei Unirea Braila.

Cu prilejul inplinire a cinci ani de la apariție, ziarul Opinia Galaților, organizeaza in 1933 un turneu fulger la care participa formațiile: DVA, Ermis, Marina, toate din Galați și Tricolor, Victoria și Franco Romana, toate din Braila. In finala care nu s-a mai disputat din cauza intunericului, urmau sa se intalneasca DVA și Franco Romana. Prin amabilitatea organizatorilor, ambelor formații le-au fost acordate cate o cupa.

La 1 ianuarie 1933 existau afiliate la F.R.F.A., urmatoarele echipe galațene: DVA., Șoimii Gloria, Marina Danubiana, Concordia și Unirea Tricolor. Ulterior li s-au mai adaugat altele: Șoimii Romeo Popescu,S.S.Doc, Ermis, Gloria CFR. și Regimentul 3 Pioneri.

Prima intalnire mai importanta o susține Gloria CFR., la 23 iulie 1933 in compania echipei feroviarilor din Brașov. Dupa cum s-a subliniat in presa vremii, intalnirea s-a situat la un nivel acceptabil fiind urmarita cu foarte mult interes de cca 2000 de spectatori in tribunele terenului Garnizoanei. Mai buni brașovenii au invins cu 1-0 (1-0) echipa galațeana, afiliind urmatoarea formație: Pricop- Dediu, Ciubotaru- Butfoi, Scarlat, Virgil-Chirița, Pascal, Artagea, Ciornei, Chicioroaga.

In anul 1934 au avut loc la Galați foarte multe jocuri cu echipe prestigioase atat din țara cat și din strainatate. In primavara Kispest Budapesta dispune la Galați de DVA., cu 5-1, dupa ce cu doua zile mai inainte intrecu-se la Braila, echipa Dacia Unirea cu 2-1. La puțin timp dupa acest joc, C.A.Oradea invinsese pe DVA., cu 6-2 prin golurile inscrise de Bodola 3, Romay 2, Covaci 1, pentru CAO. și Tache 2 pentru DVA., iar Ripensia pe Gloria CFR. Cu 3-0 (2-0). Merita a mai fi amintite jocurile Gloria CFR-Crișana (2-4) și DVA.-Gloria Arad (1-0).

Anul fotbalistic 1935 debuteaza cu un turneu local caștigat de DVA. (in finala DVA.-Ermis 4-1 (2-0))prin golurile marcate de Carionopol și Codreanu ), și la care au mai luat parte Unirea Tricolor și Gloria CFR. Urmeaza competițiile oficiale și, ca și in ceilalți ani, intalnirile amicale cu echipe de prima mana din țara. Astfel Gloria CFR. realizeaza un joc bun, insa pierde la Crișana onorabil cu 2-4. Autorii golurilor Baratki 2 și Naghi 2 pentru oradeni, Barbu și Ciornei pentru Gloria CFR.

De remarcat ca Gloria CFR. a folosit și doi cunoscuți internaționali, imprumutați de la CFR.București, Barbu și Wetzerii fotbaliști internaționali. Ceva mai tarziu, un turneu al Romaniei Cluj, Galați, prilejuiește formațiilor Gloria CFR., termina la egalitate 2-2, iar DVA., pierde la limita (3-4) un joc deosebit de disputat. Tot in acest an la sfarșitul diviziei naționale B seria a V-a , DVA., ocupa locul trei dupa brailene Franco Romana și Dacia Unirea. In turul campionatului districtual Gloria CFR., iși intrece cu claritate toți adversarii, pregatindu-și cu multa grija echipa care avea sa promoveze un an mai tarziu in divizia C.

In anul 1936, in prima confruntare internaționala, dupa un joc remarcabil susținut in compania formației A.K.Subotita (Iugoslavia), galațenii sunt intrecuți la limita (1-2).

Ediția 1937-1938 a campionatului districtual, desfașurata in doua serii a patru echipe, este dominata de S.S.Doc. Dupa cum am mai amintit, anul 1937, coincide cu promovarea echipei Gloria CFR. in divizia B. Au mai ramas memorabile jocurile de baraj susține cu Clubul Telefoane, din București, jocuri disputate la Galați, București și Constanța. In urma acestora, in baza unei hotarari de ultim moment, F.R.F.A., a hotarat promovarea echipei Gloria CFR., in divizia naționala B. In anul 1939 Gloria CFR., dupa disputele dramatice cu Unirea Tricolor, la București, Galați și Brașov, promoveaza in divizia naționala A. In divizia B, raman sa activeze in continuare S.S.Doc (care promovase intre timp)și DVA. Razboiul intrerupse campionatele care aveau sa fie reluate peste cinci ani.

Din cauza razboiului, campionatul Diviziei A se intrelupe in toamna anului 1939 (dupa 8 partide disputate, Gloria C.F.R. se afla pe locul 11 din 14 echipe). Pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, a parții de Nord-vest a Ardealului, a Cadrilaterului, ca urmare a ințelegerilor dintre sovietici și naziști, precum și a deciziei FRFA, de desfințare a echipelor evreiești și muncitorești, au schimbat componența Diviziei A. A retrogradat C.A.M.Timișoara și s-a desființat AMEFA prim decizia FRFA, au retrogradat ultimele doua clasate, iar Baia Mare, Oradea, Tg.Mureș și Cluj Napoca au trecut in componența statului maghiar.

Intrarea Romaniei in razboi, duce la suspendarea campionatului și inlocuirea lui cu Cupa Basarabiei disputata pe 10 grupe regionale, primele clasate participand la turneul final eliminatoriu. Echipa Gloria C.F.R.Galați a fost repartizata in seria a IX-a clasandu-se pe primul loc inaintea formațiilor F.C.Braila, Franco Romana Braila, V.T.M.Braila și DVA.Galați. Edițiile 1942-1943 și 1943-1944 divizia naționala se va numi Campionatul de rasboiu, Cupa Eroilor i-a locul Diviziei B.

Perioada de tranziție

Suspendarea Campionatului de rasboiu in martie 1944 a insemnat și sistarea disputarii meciorilor de fotbal. La 20 mai 1944 incepe un campionat al capitalei la care au participat 8 echipe. Acestea au reușit sa dispute 7 etape pana la 2 iulie, fiind caștigata de Unirea Tricolor, urmata de Venus, Juventus, Olimpia, Vulturul de Mare, Carmen, Sportul Studențesc, LARES și Vulturul Dacia.

La 30 iulie 1944 incepe un nou campionat care se va termina in luna noiembrie, cu numai doua saptamani de intrerupere dupa evenimentul de la 23 august. La acest campionat au participat aceleași echipe, locul Viforului Dacia fiind luat de Gloria CFR.Galați. Anul 1945 și finalul razboiului da posibilitatea reluarii activitații fotbalistice in intreaga țara De la 18 martie pana la 27 mai 1945 se mai disputa un campionat al capitalei caștigat de Carmen.

Toamna anului 1945 inseamna reluarea campionatelor districtuale pe intreg teritoriul țarii. Apar noi echipe, iar protagonistele de pana acum lasa locul acestora.

Reluarea campionatului național este hotarata la 2 august 1946. Alcatuirea noii Divizii A se face prin includerea primelor 4 clasate in campionatul categoriei Onoarea din București, a echipei ITA., campioana detașata a districtului Arad, a doua reprezentate ale unor centre muncitorești: Jiu, Petroșani și U.D.Reșița. Celelalte 7 locuri au fost ocupate de Ferar Cluj, Universitatea Cluj, CFR.Timișoara, Libertatea Oradea, Dermagant Tg.Mureș, F.C.Craiova și Prahova Ploiești, care a invins in meci prin eliminarea directa a echipa galațeana Gloria CFR.Galați-ITA a caștigat campionatul districtului Arad, fara infrangere, reușind cateva scoruri fluviu: 8-0 cu Banatul Arad, 13-0 cu S.G.Arad și 11-0 cu Tricolor Arad, 7-0 și 13-0 cu Olimpia Arad. Aceasta echipa avea sa caștige titlurile de campioana in edițiile 45-46;47-48 și 1950 sub denumirea de Flamura Roșie Arad, in perioada 1950-1956 campionatul Romaniei s-a disputat sistem, primavara turul și toamna returul.

In toamna anului 1949 s-a organizat o competiție de tranziție, numita Cupa de toamna la care au participat 36 de divizionare A și B din sezonul 1950 care incepea in primavara disputat pe 6 grupe tur-retur, fara un turneu final.

Dupa al doilea razboi mondial, Gloria CFR (si ulterior CFR si Locomotiva)a activat in Divizia B, ocupand locul la mijlocul clasamentului pana in 1951, cand cand clasandu-se pe locul 11, a retrogradat.

In 1954, in urma jocurilor de baraj, Dinamo Galati promoveaza in Divizia B, iar un an mai tarziu si locomotiva revine in divizia secunda, dar pentru o durata foarte scurta. La sfarsitul editiei atat Dinamo cat si Locomotiva au retrogradat. Dinamo v-a reveni in divizia B, in editia 1958-1959 cand ocupa locul 7.

La editia 1961-1962, alaturi de Dinamo, galatiul este reprezentat si de formatia Stiinta, promovata in urma jocurilor de baraj de la Ramnicul Valcea.

A 23 editie a diviziei nationale B, s-a desfasurat in 3 serii a cate 14 echipe.Dupa 24 de ani galatiul este din nou reprezentat in prima divizie a tarii.

Dupa un campionat in prima divizie, Siderlurgistul retrogradeaza in divizia B. Amaraciune si deceptie in randurile inimosilor suporteri galateni si iarasi satisfactii odata cu promovarea din nou in prima divizie(editia 1964-1965).

Dupa razboi statul a sprijinit foarte mult mișcarea sportiva. Niciodata sportul galațean nu a avut un asemenea avant, o asemenea afluența a maselor catre practicarea organizata și sistematica a educației fizice și sportului. Doua mari stadioane, terenuri, microterenuri de cartier, cinci sali de sport, un teren acoperit, un complex de tenis de camp, terenuri de volei, iata numai cateva din bazele sportive construite, baze ce stau la dispoziția tineretului.

Municipiul și județul Galați au dat in acești ani, campioni și sportivi de certa valoare care au reprezentat cu cinste culorile naționale. In contextul acestor condiții create mișcarii sportive și fotbalului a capatat in aceasta perioada postbelica, o larga arie de desfașurare. Numarul de echipe a crescut . S-a intarit baza materialaa activitații fotbalistice. Condițiile de practicare a fotbalului cunosc un conținut și o noua orientare. A fost construit la Galați Stadionul Dunarea 20.000 locuri, care poate satisface exigențele fotbaliștilor.

Condițiile de practicare a fotbalului, cunosc o noua orientare. Vechiul stadion al Garnizoanei, a fost supus unor transformari radicale. Prin grija organelor locale, in locul improvizatei arene arene, fotbalul are in dotare coketul stadion Portul Roșu. Anul 1946 marcheaza reluarea campionatelor naționale oficiale, Galațiul fiind reprezentat in divizia B, de Gloria CFR., iar in divizia C de formațiile:Metalosport, FC.Arsenal și Șantierul Naval. In aceleași timp incepe și activitatea oficiala la nivelul orașului Galați, unde in afara campionatului districtual rezervat echipelor de seniori și juniori, au loc periodic cupe și alte intalniri consacrate unor zile festive sau aniversari insemnate.

In divizia B, Gloria CFR.,care ulterior și-a schimbat denumirea in anul 1947 devenind CFR., iar in 1959 in Locomotiva, retrogradeaza in eșalonul secund. Dupa o absența de un an, revine in campionatul secund (1955) dar dupa mai multe comportari slabe retrogradeaza fara sa mai revina in aceasta categorie. Intre timp insa 1955, Dinamo promoveaza in divizia B, retrogradeaza in același an cu Locomotiva 1955 și va reveni din nou abia in ediția 1958-1959. Dinamo a activat in Divizia B, patru ediții, numarandu-se de fiecare data printre echipele fruntașe ale primei serii. In ediția 1961-1962 promoveaza in divizia B și Știința care va activa in acest campionat pana in 1966. In aceasta perioada Știința, antrenata de Lovicin, avea urmatoarea componența: Bulancea (Dan)-Morcovescu (Dumitru), Kurt, Vlasceanu Lupea, Șerbanescu, Coman(Falcuțescu), Paun, Voicu II, Zgardan, Venturii, Badulescu (Voicu I).

Dorința promovarii unei formații galațene in prima divizie a țarii se face tot mai mult simțita in randul numeroșilor suporteri galațeni,decepționați de cele doua nereușite anterioare ale formației Dinamo (1959-1960 și 1960-1961). Acest lucru determina reorganizarea formației Dinamo. Lotul este completat cu mai mulți jucatori și astfel nou echipa formata, intai C.S.O. și apoi Sidelurgistul, reușește in ediția 1962-1963 sa caștige prima serie a diviziei B (la trei puncte de Metaxul Targoviște și la opt puncte de Foresta Falticeni), loc care-i asigura promovarea in divizia A, Galațiul avand dupa 24 de ani din nou o echipa in prima divizie a țarii.

Conducerea tehnica a avut-o Dinca Schileru (viitor antrenor federal). Dupa numai un an revine in divizia B, iar dupa alt revine in divizia A, retrogadand din nou in ediția 1965-1966 a diviziei A. Suporterii mai in varsta i-și amintesc de pasionanta disputa Sidelurgistul-Dinamo Bacau din ediția 1964-1965, soldata la final cu succesul formației galațene, grație unui golaveraj superior (38:18 fața de 52-25) pentru ca dupa ultima etapa ambele echipe acumulasera un numar egal de puncte 35.

A patra participare a unei echipe din Galați in campionatul diviziei naționale a doua postbelica, a fost urmarita cu mult interes de localnici, dornici ca echipa lor sa-și pastreze locul printre cele mai bune echipe ale țarii. Din nou neșansa și din nou deziluzie, pentru generoșii suporteri galațeni. Dupa un tur slab (doar 7 puncte)Sidelurgistul realizeaza in retur un adevarat tur de forța soldat cu 13 puncte. Cu mai multa șansa poate ca s-ar fi putut evita retrogradarea, lucru care ar fi insemnat consolidarea și omagierea echipei și in final Galațiul ar fi avut o echipa puternica care sa evolueze fara griji in divizia A, demne de amintit sunt unele partide pe care Sidelurgistul le-a susținut in returul ediției 1965-1966. Printre acestea , la loc de cinste se situiaza doua confruntari, care nu se pot uita ușor. In aceasta categorie intra memorabilul joc Sidelurgistul-Steaua disputat pe Stadionul Dunarea pe un noroi ambundent terminat la egalitate (2-2), dupa ce la finalul partidei Stratescu a ratat o lovitura de la 11 m, la acest scor, și bineințeles de surprinzatoarea, dar meritata victorie obținuta la București, in dauna formației Rapid, victorie comentata cu lux de amanunte in cercurile fotbalistice din țara. In acea ediție Rapid a ocupat locul doi, iar in ediția urmatoare, avea sa caștige titlul de campioana. Trebuie de remarcat faptul ca Sidelurgistul avand mai multa șansa ar fi putut ramane in divizia A, pentru ca intre locul 14 pe care l-a ocupat și locul 9 (ocupat de Farul), echipele au fost departajate doar de 4 puncte: Farul 24 p., UTA 24p., Știința Timișoara 23 p., Steaua 22 p., Crișul Oradea 20 p., Sidelurgistul 20 p. Formației Sidelurgistul din acea perioada 1965(primavara): Florea (Campeanu)-Tomescu, Costache, Ivanescu (Hustea), Voicu, Constantin (Comșa), Matei (Filimon), Patrașcu, Voinea, Adam, Statescu (David). Antrenori: Petre Moldovan zis(Penița) și Dumitru Stanciu; 1965 (toamna)Florea (Enache), Pall, Costache, Voicu, Velea Ionița, Adam, Oprișan, Neagu, Voinea, Statescu. Antrenori I.Zaharia și Dumitru Stanciu.

Dintre performanțele de prestigiu ale fotbalului galațean, se numara și cea realizata de Sidelurgistul, in ediția 1962-1963. Dupa promovarea in divizia A, Sidelurgistul reușește ca și in Cupa Romaniei, sa se comporte onorabil, ajungand pana in finala.

Dupa ce a eliminat in optimi pe Industria Sarmai Campia Turzii cu 2-1 (1-1), la Suceava, Sidelurgistul a jucat in sferturi de finala cu Progresul București la Constanța. Ambele jocuri s-au terminat la egalitate 1-1 și 2-2), dupa care conform regulamentului, formația galațeana s-a calificat pentru semifinala. In cadrul acesteia a intalnit la Ploiești pe C.S.M.S. Iași (calificata in dauna formației Timișoara). Au fost necesare și aici doua intalniri, pentru ca prima intalnire a luat sfarșit cu un rezultat de egalitate: 3-3 (1-1 și 2-2) și conform regulamentului s-a rejucat a doua zi cand Sidelurgistul a obținut o victorie categorica cu 5-1 (1-1) și in același timp, dreptul de a participa in finala alaturi de Petrolul Ploiești (invingatoarea cu 2-0, in dauna formației Steaua). Era pentru prima data, cand o formație din Galați, ajunge in finala Cupei Romaniei, performanța ce avea sa fie repetata și de echipele orașului de Constructorul in 1973 și C.S.U.Galați 1976.

Copleșiți de emoția debutului in fața unui stadion arhiplin (23 august) și obosiți dupa impetuosul tur de forța realizat atat in campionat cat și in cupa, echipa Sidelurgistul a fost intrecuta de o echipa cu un lot care avea sa caștige campionatul in ediția 1965-1966. Galațenii s-au consolidat cu performanța excelenta de a fi ajuns pana aici și cu primul gol incris de ei, prin Zgardan in minutul 10.

Formațiile din finala: Petrolul: Ștefan-Pahonțu, Florea (Pall), D.Nicolae, Ivan-Marin Maricel-Mircea Dridea, Badea, Anton Munteanu, Moldoveanu.

Sidelurgistul: Campeanu (Dan)- Voicu, C.Coman, Statescu- Dragomir, Oprea (69 Tr.Coman), Militaru-Gh.Ion, Matei Zgardan, Zoltan David. Antrenor: Traian Tomescu

Au marcat: Zgardan min.10; Munteanu min.14; Dridea min: 30,69,77; Moldoveanu min 35,49.

Arbitru: Mircea Cruțescu.

Comcomitent cu participarea echipelor galațene in campionatele divizionare: A,B,C, și juniori la Galați forurile sportive locale au organizat in aceasta perioada o susținuta și bogata activitate locala și regionala la care au fost angrenate un numar de echipe și jucatori. In afara campionatelor orașenești și municipale, unde au fost cuprinse foarte multe echipe de seniori, juniori, copii și școlari, (a fost organizata prima ediție in 1953) și un campionat regional cu pana la 30 echipe de seniori și tot atatea de juniori din diferite localitați ale fostei regiuni Galați.

Din anul 1968 o data cu noua imparțire administrativ-teritoriala a țarii, comisia județeana de fotbal Galați, conduce un campionat cu 14 echipe de seniori și 14 de junuori. Campionatul municipal de seniori cuprinde si echipele din comunele suburbane.

Un avant insemnat l-a luat fotbalul in randul copiilor și juniorilor din școlile și liceele galațene. In afara campionatului municipal de juniori și copii 20 echipe mai este organizat și un campionat municipal orașenesc pentru licee ( 10 echipe de liceu și școli generale).

Ediția 1966-1967 a adus revanșa echipei Dinamo Bacau, in dauna echipei Sidelurgistului, prima obținand promovarea cu 36 de puncte, secondata de Sidelurgistul cu 32 de puncte.

In vara anului 1968, din prima serie a eșalonului secund a promovat Politehnica Iași. In același timp FRF. a hotarat reorganizarea sistemului competițional atat la divizia A, cat și la B, numarul echipelor fiind marit de la 14 la 16. In aceste condiții a fost organizat un turneu de baraj de promovare pentru echipele de pe locul al doilea din seriile diviziei B-Politehnica Galați și Crișul Oradea, plus cele din divizia A clasate pe locurile retrogradabile-Progresul București și Steagu Roșu Brașov.Echipa galațeana a inregistrat rezultatele : 0-2 cu Crișul Oradea. Au promovat Crișul și Progresul, celelalte doua urmand sa evolueze in eșalonul secund.

Lotul Politehnicii Galați din vara lui 1968 pentru baraj: Enache, Iorgulescu, Ionescu Pac, Tudosie, Dima, Costache, Velea Diaconu, Iacob, Lehaduș, Stancu, Adam, Mureșan, Bretan, Zotica, Botescu, Statescu,Cojocaru, Neagu, Profir, Rugina, Gheorgheața, Orac, Marinescu. Antrenor: Petrica Radulescu-

La sfarșitul ediției 1974-1975 a diviziei A, FCM.Galați se claseaza pe ultimul loc (18) și retrogradeaza din nou in divizia B.

Dupa numai un an in eșalonul secund, caștiga seria I a diviziei B, detașat la 9 puncte de F.C.Braila și la 12 puncte fața de Petrolul Ploiești de pe locul trei. In aceasta ediție, a doua echipa a Galațiului C.S.U., se claseaza pe locul 4. Loturile FCM și CSU.

In ediția 1976-1977, a diviziei A, FCM.Galați se claseaza pe ultimul loc, retrogradand in eșalonul secund, numai pentru doi ani, pentru ca in ediția 1978-1979, promoveaza din nou in divizia A, urmata de Steagu Roșu Brașov pe locul doi. Urmeaza un nou episod pe scena diviziei A in ediția 1979-1980, cand se claseaza pe locul 14, ramanand in primul eșalon, pentru ca in ediția urmatoare a primei divizii, sa se claseze pe ultimul loc (1980-1981), sa retrogradeze in divizia B, iar pentru ediția (1981-1982) sa se claseze pe un modest loc 7, in eșalonul secund.

Pentru ediția 1982-1983 FCM.Galați fuzioneaza cu cealalta echipa a orașului din eșalonul secund , CSU.Galați, care reușește o alta promovare in primul eșalon sub conducerea antrenorului Leonida Antohi.

In ediția 1983-1984 a primului eșalon este antrenata in primul tur de Leonida Antohi, și in retur de frații Marin și Mihai Olteanu, retrogradand in divizia B, fiind denumita in gluma de jurnaliștii sportivi, echipa ABBA, se subințelege aluzia un an in divizia A, și doi ani in B.

Pentru ediția urmatoare in divizia B, conducerea echipei și-o asuma antrenorul Marcel Pingulea, la finalul ediției echipa galațeana ratand promovarea, clasandu-se pe locul doi, dupa Petrolul Ploiești, fiind urmata pe locul III, de o alta echipa galațeana, Oțelul, care promovase in eșalonul secund la sfarșitul ediției 1981-1982.

La sfarșitul ediției 1985-1986 a diviziei B, Oțelul se claseaza pe locul I, promovand in divizia A, pe locul doi clasandu-se echipa Politehnica Iași la 13 puncte in spatele Oțelului, iar pe locul 3, cealalta echipa a Galațiului, Dunarea CSU.Galați, care la sfarșitul ediției 1986-1987 retrogradeaza in divizia C, clasandu-se pe penultimul loc (17).

In edițiile 1987-1988 și 1988-1989, nici o echipa galațeana nu a evoluat in eșalonul secund, urmand sa evolueze Oțelul Galați in ediția 1989-1990 care retrogradeaza din divizia A, in vara anului 1989.

Dupa o evoluție meritorie și o lupta stransa cu Gloria Buzau, echipa Dunarea CSU.Galați, promoveaza in primul eșalon la sfarșitul ediției 1982-1983. Dupa cum am subliniat mai inainte echipa a rezultat din fuzioarea echipelor FCM.Galați și CSU.Galați, in vara anului 1982. Dupa evoluția in primul eșalon, echipa Dunarea CSU. se claseaza pe locul 16 din 18 echipe și retrogradeaza in eșalonul secund.

In ediția 1984-1985 Dunarea CSU. se claseaza pe locul II, in eșalonul secund in urma echipei Petrolul Ploiești, in ediția 1985-1986 pe locul trei, iar in ediția 1986-1987 retrogradeaza in eșalonul III, clasandu-se pe penultimul loc (17).

La sfarșitul ediției 1987-1988 a eșalonului trei Dunarea CSU. fuzioneaza cu Gloria CFR. Galați rezultand echipa Gloria CFR.Galați, in urmatoarea ediție 1988-1989, clasandu-se pe locul doi.

Incepand cu ediția 1991-1992 Dunarea CSU. se va numi Dunarea Romport.