Rulmentul, la incheierea celui mai bun sezon din istoria
clubului
Infiintata in 1959, sectia de handbal a Clubului
Sportiv Rulmentul Brasov, s-a afiliat la Federatia Romana de
Handbal, pe 13 septembrie 1960, la insistentele unui fost mare atlet al
tarii, campion national si balcanic, Victor Pop. In 1962 a
castigat campionatul Regional, un campionat deosebit de puternic, in
fata unor centre, precum cele din Sighisoara si Medias, pe
atunci, printre cele in care s-a nascut sportul cu mingea mica la
semicerc. A castigat barajul de promovare in "A". Din acel moment,
Rulmentul a fost prezenta pe prima scena in 38 de editii din
cele 48, cate s-au consumat. Revin cu acest remember, pentru ca in toamna
trecuta se aniversau 45 de ani de la oficializare. In aceasta
primavara s-au aniversat 25 de ani de la cucerirea primului titlu de
campioana si a primei Cupe a Romaniei. Pe parcurs au mai fost
obtinute alte doua medalii de argint si doua de bronz.
Cum se putea mai bine omagia un sfert de secol, decat printr-o recidiva, o
recidiva realizata prin cucerirea detasata a unui nou titlu
de campioana si a unei noi Cupe, in care nu a cunoscut infrangerea.
Ca un corolar al acestei indelungi activitati, rulmentistele
si-au adus in panoplie si un trofeu continental, "Cupa Challenge".
Vom parcurge succint, drumul parcurs de campioane in sezonul care s-a incheiat
odata cu mansa a doua a play - off-ului, nationalei cu Serbia -
Muntenegru.
Un sezon cu
obiective indraznete
Campionatul 2004/2005 se incheiase cu ocuparea locului 5, loc ce putea fi
imbunatatit daca anumiti factori ar fi fost pe
masura eforturilor echipei. Era primul an competitional in care
conducerea tehnica a fost preluata de fosta mare handbalista,
de-a locului, Mariana Tarca. Pentru sezonul recent incheiat, un aport
deosebit l-a avut venirea ca investitor a firmei "Urban", prin Theodor
Florescu, un mare iubitor al sportului. Obiectivul indraznet al
noului sezon, Campionatul, Cupa Romaniei si Cupa Challenge, parea
pentru unii de nerealizat. Nu si pentru luptatoarea Mariana
Tarca si a celor 20 de eroine ale ei. Reunirea lotului pe 4 iulie
2005, s-a facut fara Ionela Dragomir, plecata prin Spania,
Georgiana Stoleru, la HCM Roman, Gabriela Bobolinoiu, Andreea Vlad si
Cristina Curiteanu, ultima abandonand handbalul in favoarea scolii.
Au inceput sa apara noutatile. Mihaela Cracana,
revenita de la Dunafer (Ungaria), Ionica Munteanu, Raluca Avram, din
campionate vestice, Roxana Aiacoboaie, Ramona Geana, Aneta Gheorghe, dar si
mai tinerele Gabriela Szabo, Ana Maria Hamciuc, Ecaterina Nita
si Daniela Molfea. Pe parcursul campionatului s-au mai adaugat
lotului, Sladjana Dronic si Melinda Erdös, jucatoare scolite in
campionate externe.
Turnee externe reusite
Stagiul, pe litoral, la Olimp, continuat cu un al doilea, la munte, la Cheia,
au fost stagii de munca fara preget si fara
rabat. Testari s-au facut in turneul croato - german, cu echipe
puternice din campionatele din vest. La Virovitica, cu Podravka si echipa
cu acelasi nume cu a localitatii, apoi la Bad Urach, cu campioana
Spaniei, Astra Sanguta Valencia, cu campioana Rusiei. La Togliati, cu Leverkusen, Cercle Dijon
(pe care o va reintalni in "Challenge - Cup") cu Tus Metzinjen, dar si cu
finalista Ligii Campionilor, Kometal Skopje.
La revenirea in tara,
dezamagire totala. Sala brasoveana, inca
nerefacuta dupa ce se transformase in arena de tenis, a
facut ca atat antrenamentele, cat si meciurile oficiale, sa se
desfasoare o perioada de timp, la Sf. Gheorghe.
In pauza prilejuita de desfasurarea Campionatului Mondial din Rusia,
rulmentistele au efectuat un turneu, reusit, in Ungaria, in compania
puternicelor formatii, Ferencvaros Budapesta si Gyor.
O invincibilitate de 29 de partide
In acest sezon, Rulmentul detine un record greu de egalat: un parcurs de
29 de partide oficiale, fara sa fie invinse. Un numar de 20
au fost in campionat, unul in Cupa Romaniei, cinci in Cupele Europene si
ultimele trei meciuri din campionatul trecut. Prima infrangere a fost la Dijon,
pe 18 martie (18-19), dupa o relaxare a echipei, meciul fiind dominat in
prima repriza si un scor linistitor, cu 13 goluri in plus, la
Brasov.
Rulmentul a dovedit o superioritate clara in fata fostei campioane,
Silcotub Zalau, a celei mai titrate echipe romanesti, Oltchim Rm.
Valcea, dar si a finalistei "Challenge - Cup", Tomis Constanta. A
reusit sa castige campionatul cu patru etape inainte de
incheierea lui, permitandu-si ca la doua partide sa
trimita o formatie din care faceau parte mai mult jucatoare
care au evoluat mai putin in campionat. Un parcurs la fel de bun l-au
produs rulmentistele si in Cupa Romaniei, in care au mers din victorie in
victorie, cu exceptia unei remize la Deva, unde de altfel au disputat
ambele partide. Au ajuns in finala, cu cea mai titrata formatie
din tara, Oltchim, in care au
dovedit ca au nervii mai puternici, castigand trofeul in prelungiri.
Era al doilea obiectiv realizat.
Mariana Tarca, la al doilea sezon la Brasov, realizeaza o
tripla performanta
Antrenoarea Mariana Tarca, una dintre cele mai mari jucatoare pe care
le-a avut Romania, poate cea mai mare, lansata in marea
performanta de la Brasov (originara din
Fagaras, unde Nicolae Marian a simtit in ea viitoarea mare
jucatoare), a revenit "sub Tampa" la inceputul sezonului 2004/2005, atunci
cand Rulmentul nu statea pe roze. In primul sezon a dus echipa pe locul 5,
iar in cel de-al doilea a condus echipa spre cucerirea celor trei trofee.
"Am fi reusit inca din primul sezon mai mult, daca nu am fi
trebuit sa jucam tot returul in deplasare. Am fi putut sa ne
clasam pe podium. Dar cred ca a fost mult mai bine asa si
consider ca am ales foarte bine etapele si mai ales unde sa
evoluam in Cupele Europene. Nu stiu daca am fi fost
pregatiti sa ajungem in finala si sa
castigam IHF sau Cupa Cupelor. Era mult mai greu. Pentru a
obtine performanta, trebuie sa parcurgi treapta cu
treapta si nu a sari de pe ultima treapta pe prima.
Consider ca ceea ce am realizat in acest sezon, va ramane cu
siguranta in istorie. Nu stiu daca la noi in tara s-a mai intamplat asa ceva. In Croatia,
exact acum zece ani, am spus la inceputul sezonului ca va fi anul nostru,
pentru ca intotdeauna, sezoanele cu 5 si 6, pentru mine au fost cele
mai bogate in performante. In 1995/1996 am castigat Cupa, campionatul
(n.n. in Croatia),
Cupa Campionilor si Supercupa Europei. Conteaza foarte mult si
felul cum gandesti, daca gandesti pozitiv si chiar crezi
ca poti realiza ceea ce-ti propui, se poate realiza. Anul acesta
a fost superb. Mi-as mai dori, sa mai trec, ca antrenoare, prin
momente ca acestea".
Din cele 42 de meciuri, Rulmentul a suferit cinci infrangeri (2 in Europa). "Au
fost momente de relaxare. Prima a venit la Dijon, unde castigasem in tur la o
diferenta foarte mare si dupa o prima repriza in
care am condus. Relaxarea prea devreme si dorinta mea, a bancii
tehnice de a rula toate jucatoarele, au fost cauzele acestei prime
infrangeri. Am avut si momente grele (inainte de Merignac), fetele ajunsesera un pic
sa se autocompatimeasca din cauza ritmului infernal de jocuri.
Ne-a trebuit multa intelegere si mai ales o mare putere de
convingere sa le scoatem din acea stare. Meciurile din Cupa, de la
Deva, au fost si ele niste jocuri destul de slabe. Am avut puterea,
noi toti, care am fost in jurul echipei, sa nu incepem sa le
reprosam. Nu era momentul. Cred ca aici a fost marele nostru
castig. Drept dovada, revenirea lor, dupa esecul de
acasa, cu Merignac,
a stat in puterea lor de a dori sa mearga mai departe si sa
castige tot ceea ce s-a putut castiga".
Din subsolul
clasamentului, la titlu de campioana
Rulmentistele au meritul ca dintr-o echipa din subsolul
clasamentului, dupa primul sezon cu noua conducere tehnica, sa
"prinda Europa", iar in al doilea an sa cucereasca tot ce se
putea castiga. "In primul sezon nu am avut posibilitatea sa facem
prea multe transferuri, nu aveam posibilitatea. Sincer, mi-a fost foarte greu.
Imi dadeam seama la ceea ce ma inhamam si cu tot optimismul
meu, cu toata puterea mea de munca, nu stiam daca voi
reusi. Am facut niste transferuri in pripa, cateva fiind
chiar nereusite. Nu am avut «poarta». S-ar fi putut avea un portar
mai bun, dar au fost niste neintelegeri. Am luat-o de la zero, de la
baza, privind pregatirea lor fizica generala. Nefiind
ambitii mari aici la club, nici pregatirea nu a fost la nivelul pretentiilor
si ambitiilor. Am gasit niste jucatoare cu o gandire
de amatoare, cu o atitudine si o comportare de amatoare. Volumul de
munca a fost mult mai mare decat in al doilea sezon. De ce? Pentru ca
erau carente destul de mari si ele nu-si dadeau seama de
capacitatea lor de efort. Pe parcurs a revenit increderea in ele. In sezonul
actual, recent incheiat, cele care au ramas, cu o vointa
fantastica, dorinta de a face cu adevarat performanta.
Daca ne uitam bine, ne-am cam bazat pe aceeasi formula de
echipa din sezonul trecut, cu exceptia portii, total
schimbata".
20 de jucatoare intr-un sezon cu 42 meciuri oficiale
In cele aproape opt luni de sezon competitional (campionatul a demarat pe
10 septembrie trecut si s-a incheiat pe 14 mai recent), brasovencele
au disputat 42 de partide oficiale: 26 in "Liga Nationala", sase
in "Cupa Romaniei" si 10 in "Challenge - Cup". In cele 42 de partide au
fost angrenate 20 de jucatoare, care au evoluat de la 25 de meciuri
pana la trei partide. Din cele 20 de jucatoare, banca tehnica
s-a bazat pe un lot de 12 - 14 jucatoare.
"Am beneficiat de un lot de 20 de jucatoare, dar din acestea au jucat
efectiv meci de meci vreo 12 - 14 jucatoare, care au dus greul. Cele
tinere, nu puteam sa ne permitem sa joace mai mult in meciuri grele.
Ele au fost folosite intr-un ritm natural, nu trebuiesc fortate. Ca
sa poti rula pe parcursul sezonului mai multe jucatoare si
sa ai si rezultate, trebuie sa ai un lot omogen, care sa se
inteleaga foarte bine. Aceste 20 de jucatoare pe care le-am avut
in lot, pe care sa le folosim in permanenta, ar insemna ca ele
sa joace de ceva timp impreuna si sa nu se simta
decalajul. Cel mai bun exemplu a fost la Dijon.
In momentul in care am facut schimbari, s-a vazut
diferenta".
Mariana Tarca a cautat sa faca cateva aprecieri pertinente
asupra elevelor sale:
. Mihaela Cracana - Blaga, un portar cu o experienta foarte
mare. A avut unele probleme de sanatate, la inceput, pe care sper
sa si le rezolve. Am convingerea ca in aceasta vacanta
sa-si incarce bateriile si cand va reveni, sa ne batem,
ca va fi "bataie".
. Ionica Munteanu. Putin mai neincrezatoare la inceput, a avut o
revenire extraordinara pe final de sezon. De fapt, aceasta este
adevarata ei valoare si sunt convinsa ca va mai
creste. Eu astept mult de la ea, cum si de la celelalte
doua portarite (n.n. evolutia Ionicai Munteanu l-a
determinat pe selectioner s-o solicite la lotul national, dupa
accidentarea Terezei Tamas).
. Raluca Avram este un portar mai tanar, avantajat de talie, dar
calitatile fizice o cam dezavantajeaza si aici ma
refer la interventia avuta la un sold. Sper sa-si
intre in angrenajul echipei si sa devina o luptatoare,
pentru ca numai asa are sansa sa-si castige
un loc in echipa.
. Aneta Gheorghe Barcan este o jucatoare cu un volum de munca extraordinar.
De la inceput mi-am dat seama ca s-ar potrivi foarte bine echipei. Am
primit unele reprosuri, precum ca nu ar face fata. Era
rezerva la Rapid, folosita mai mult pe faza de aparare. A avut
un progres foarte rapid, devenind o jucatoare de baza in lotul nostru
si a contribuit foarte mult la cresterea nivelului de pregatire.
.
Gabriela Chitulescu are o disponibilitate la efort, o dorinta de
a juca, fapte care au tinut-o in teren. Si la ea au fost probleme
destul de serioase, dupa operatie, jucatoare de mare travaliu,
foarte serioasa in pregatire si in atitudine, pe teren.
. Cristina Nicolae. A strans din dinti si a facut treaba
cat a putut. O apreciem pentru daruirea ei, chiar pe fondul unei
suferinte.
. Daniela Molfea. O jucatoare de mare perspectiva. A avut salturi din
cauza scolii. Acum a terminat liceul si acest lucru se va vedea.
. Mihaela Urcan - Tivadar, jucatoare cu niste calitati
deosebite, care a dus greul echipei si pe atac si pe aparare,
fara nici o problema serioasa de sanatate. Poate
nu suficient de increzatoare in posibilitatile ei. Ea poate mult
mai mult si asta se va vedea pe parcursul timpului, daca va continua
pe linia pe care a avut-o in cei doi ani cat a fost la noi in echipa. Eu
mi-as dori tare mult ca ea sa ramana la noi. Nu-i stiu
gandurile, depinde numai de ea.
. Sladjana Dronic a avut salturi in pregatire, a si lipsit in primele
noua etape. A plecat cum a plecat, a revenit. Varsta si lipsa
antrenamentelor s-a vazut. O jucatoare de calitate, cu o mare
experienta, cu posibilitati foarte mari de exprimare in
teren. (N.n. De altfel, Dronic a parasit echipa in urma cu
cateva zile).
. Codruta Zavragiu. Un caracter si o daruire in teren,
deosebite. Din dorinta ei de a face extraordinar de mult, uneori a mai
si gresit, dar si-a adus contributia la succesele echipei,
mai ales in aparare. A facut intotdeauna un travaliu extraordinar,
chiar si pe atac, de multe ori, la sacrificiu, fara sa
faca vreun rabat, chiar daca a mai gresit, nu exagerat de mari.
. Alina Maerean - Sorodoc. O jucatoare complexa, folosita
acolo unde am avut nevoie si cu un randament extraordinar de bun. O
aparatoare deosebita, cu o mobilitate si cu o
inteligenta de joc foarte bune, ne-a ajutat foarte mult, atat in faza
de atac, cat si in cea de aparare.
. Ramona Geana. Tanara, cu perspective frumoase. Poate
putin neincrezatoare, tematoare vizavi de ceea ce ne-am dori noi
in acest sezon. Putea sa ne ajute mai mult, dar cred ca nu a realizat
faptul ca la noi in echipa joaca cine este in forma cea mai
buna. Sunt convinsa ca va face in continuare salturi tot mai
bune.
. Roxana Aiacoboaie - Bodarlau. Are o disponibilitate mare la efort. Nu a
fost obisnuita intr-o pregatire constanta, foarte serioasa.
Regretul meu a fost acela ca s-a accidentat in momentul in care
incepusera sa se vada toate acumularile ei, dar sunt
convinsa ca-si va reveni.
. Valentina Radu. O jucatoare cu destule probleme de sanatate,
dar cu o dorinta mare de a face performanta. Poate nu
suficient de increzatoare in propriile-i puteri. Pe finalul celui de al
doilea sezon, a avut o evolutie foarte buna, constanta, cand si-a adus
contributia cat a putut ea, mai mult pe faza de atac.
. Elena Avadanii. Talentata, dar sincer, nu sunt
multumita de ceea ce ar putea da ea, ca si talent si
disponibilitate, ca posibilitate. A avut si nesansa accidentarii
la umar. Venind dupa o operatie, care se pare ca nu a fost
prea reusita, sper intr-o revenire a ei si intr-un joc apropiat
la valoarea calitatilor pe care le are. Poate sa-si
aduca o mai mare contributie la succesele echipei si sunt
convinsa ca atunci cand va fi sanatoasa pe deplin, se
va stradui sa evolueze la potentialul ei maxim.
. Mihaela Seifer O jucatoare matura, care ne-a
dat multa incredere si are incredere in ea. Va reveni foarte bine,
nici nu se va simti. Eu o vad cum se pregateste, cum
isi face recuperarea dupa accidentare. O admir pentru
perseverenta si travaliul ei. Atat cat a jucat, a avut o
evolutie constanta
si ne-a ajutat in meciuri decisive in primele noua etape. O
asteptam in sanul echipei.
.
Cosmina Damian. O jucatoare cu mai putine calitati fizice,
dar cu o dorinta extraordinara de a face ceva. Este
jucatoarea indispensabila echipei si a fost pivotul pe care l-am
sacrificat. Poate pentru unii pare curios ca un pivot sa mai joace si
la 9 m, dar a jucat cu un randament foarte bun. Ne-a ajutat foarte mult, avand
evolutii excelente si in aparare. In jocurile cheie, cand am
scos-o si pe inter drept, si-a facut treaba foarte bine.
. Melinda Erdös. O jucatoare care nu s-a putut integra in echipa. A
avut probleme de adaptare. Acest lucru a fost si ca urmare a faptului ca
nu a jucat o lunga perioada de timp. Lipsa de pregatire s-a
resimtit. A trebuit s-o luam de la zero, nereusind sa
ajunga la capacitatea maxima de efort. A avut si momente cand a
fost mai aproape de posibilitatile ei.
"Le multumesc fetelor pentru daruirea lor, pentru comportarea
avuta. Sunt convinsa ca si ele isi vor face o
analiza si vor incerca sa preia ce a fost bun si sa
indrepte ce a mai scartait in acest sezon. Si in sezonul viitor ne vom
bate serios. Vom vedea cine ramane la echipa, cine vine la
echipa, iar apoi sa ne stabilim obiectivele care sa fie
realizabile. Eu nu vreau sa ne pacalim pe noi si nici pe
sponsorii nostri, pe domnul Florescu, care este un om deosebit. Poate
unele fete au teama ca vin alte jucatoare si vor avea probleme.
Sa inteleaga bine ca nu vor avea deceptii ca au
venit la Rulmentul. Vor fi multe jocuri, grele. Campionatul s-a intarit,
mai ales Oltchim. Daca va fi adevarat cu acea cooperativa, va
trebui sa fim cu adevarat puternici si sa facem
fata. Am ajuns la un nivel in care va trebui sa ne
respectam blazonul.
Doresc ca prin intermediul dumneavoastra si multumesc domnului
Theodor Florescu pentru felul in care s-a implicat la echipa noastra.
Domnului Surdu pentru sprijinul cat a putut sa-l dea si stim
ca vom fi sprijiniti si in viitor. Nu putem omite galeria care a
fost alaturi de noi si acasa si in deplasari, care
ne-au purtat spre multe victorii. Celor de la Sala Sporturilor, Florin Florea,
Vasile Curiteanu, Remus Cojocaru".
Rulmentistele au luat o binemeritata vacanta, de o luna de
zile. La sfarsitul lunii se vor reuni si o vor lua de la capat.
Va urma un sezon si mai greu si mai incarcat, in care au de
respectat un blazon.
-
se arunca de pe o platforma rectangulara, la distanta
-
se sexercitau aruncari fara elan (statuia lui Myron "Discobolul", este un model
nu numai de arta antica, ci si de tehnica a aruncarii)
Aruncarea
sulitei - caracteristici:
-
sulita era din lemn, cu varf de metal, cu o lungime de cca 1,80m.
-
se arunca la tinte de diferite dimensiuni, la distante diferite;era un
exercitiu militaro- aplicativ
D.-Pentatlon:
Pentatlonul cuprindea in ordinea desfasurarii urmatoarele probe:
-
saritura in lungime cu elan;
-
alergarea de viteza (pe o stadie);
-
aruncarea discului;
-
aruncarea sulitei;