Metodologie-cercetare - scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii - evolutia individului uman

Scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii

a)          Scopul cercetarii

Identificarea locului si rolului inteligentei in evolutia individului uman, in stabilirea relatiilor interumane si in definirea lui ca membru al societatii.

b) Obiectivele cercetarii

Identificarea unor elemente ale inteligentei "ecologice" in randul populatiei;

Stabilirea nivelului de anxietate a unei persoane in functie de varsta si inteligenta existentiala a acesteia;

Demonstrarea rolului inteligentei emotionale in integrarea sociala a individului;

c) Ipotezele cercetarii

1. Inteligenta "ecologica" este parte a inteligentei existentiale prin intrebarile pe care si le pune si se afla in deplina concordanta cu experienta de viata, gradul de cultura si preocuparile individului;

2. Indivizii cu o inteligenta emotionala mai dezvoltata au mai multe reusite in viata;

3. Anxietatea influenteaza in mod direct cariera si dezvoltarea profesionala a individului.

Date asupra esantioanelor de subiecti

Cercetarea s-a desfasurat pe trei esantioane dupa cum urmeaza:

un lot format din adolescenti care au intre 14-18 ani; criteriul de selectie a subiectilor a fost varsta; (30 de persoane)

al doilea lot format din persoane cu varste incepand de la 18 ani, cuprinse in campul muncii; alegerea subiectilor a fost conditionata de varsta; (30 de persoane)

al treilea lot format din persoane de varsta a treia, pensionari; criteriile de selectie a subiectilor au fost doua: varsta si statutul de pensionari; (30 de persoane).

Metodele si instrumentul cercetarii

Pentru a demonsta ipotezele, celor trei grupe de subiecti le-au fost aplicate urmatoarele teste si chestionare:

Chestionar de atitudini si comportamente ecologice.

Scara de anxietate Hamilton

Test emotional.

Fiecarui subiect i s-a aplicat fiecare chestionar o singura data, obtinandu-se astfel urmatoarele rezultate (din punct de vedere numeric:

- pentru primul chestionar: 45 de itemi ×90 de subiecti = 4050 de raspunsuri;

- pentru Scara de anxietate Hamilton: 14 itemi ×90 de subiecti = 1260 de raspunsuri ;

- pentru testul emotional: 42 de itemi × 90 de subiecti = 3780 de raspunsuri.

Fiecare din cei 90 de subiecti au dat in medie cate 101 raspunsuri.

In total au fost obtinute, analizate si prelucrate 9090 de raspunsuri.

In continuare vom arata pe larg care este continutul instrumentelor de lucru, respectiv a celor trei teste aplicate.

Chestionar de atitudini si comportamente ecologice (Anexa 1)

Chestionarul cuprinde 42 de itemi, cu urmatoarea alcatuire:

Itemii cu numerele 1-5 sunt itemi socio-demografici ai subiectilor (gen, anul nasterii, componenta comunitatii in care s-au nascut, componenta comunitatii in care traiesc, nivelul familiei).

itemii 6 si 7 au 6 subcomponente, la care exista 4 variante de raspuns (extrem, moderat, putin, deloc), fiecare varianta fiind notata, in ordine descrescatoare, cu puncte de la 4 la 1.

Itenii 8 si 9 au fiecare cate 4 variante de raspuns ( extrem de responsabil, responsabilitate moderata, responsabilitate mica, deloc responsabil), notate cu puncte de la 1 la 4, in ordine crescatoare.

Itemul cu nr. 10 presupune evaluarea cu note de la 1 la 7 a 15 afirmatii, in functie de importanta pe care subiectul examinat le-o acorda

Itemii de la 11 la 41 (31 la numar) au tot 5 variante de raspuns (acord puternic, acord, nu stiu, deacord, dezacord puternic), notate cu puncte de la 5 la 1, in ordine descrescatoare.

Itemul nr. 42 are sase subpuncte, fiecare cate 6 variante de raspuns (niciodata, rar, uneori, adesea, foarte des, neaplicabil), notate cu puncte de la 1 la 5 pentru primele variante si cu 0 pentru raspunsul "neaplicabil" (acest raspuns este valabil pentru situatiile in care nu a existat ocazia pentru actiunea respectiva (explicatia apare pe chestionarul propriu-zis).

Itemul nr. 43 este o reprezentare grafica a relatiei individului cu natura.

Scara de anxietate Hamilton (Anexa 2)

Testul cuprinde 14 itemi cu raspunsuri inchise. Variantele de raspuns sunt urmatoarele: absent, usor, moderat, sever, foarte sever si se noteaza cu puncte intre 0 si 4, in ordine crescatoare. Semnificatia raspunsurilor este urmatoare:

a.      Absent: Subiectul nu se confrunta cu asa ceva.

b.      Slab: Se manifesta neregulat pentru perioade scurte.

c.       Moderat: Se manifesta relativ constant si dureaza mai mult, subiectul trebuie sa depuna efort considerabil pentru a-i face fata.

d.      Sever: se manifesta continuu si domina viata subiectului.

e.      Foarte sever: Se manifesta ca un handicap.

Test emotional (Anexa 3)

Testul are 42 de itemi cu raspusuri inchise. Fiecare item are 5 variante de raspuns, notate cu litere: a, b, c d, e.

Cotarea datelor:

Valorile la fiecare item:

a)      2 puncte (+)

b)      1 punct (+)

c)      0 puncte

d)      -1 ( 1 punct cu minus)

e)      -2 (2 puncte cu minus)

Calculul:

Suma valorilor cu (+) da valori (+)

Suma valorilor cu (-) da (+)

Suma valorilor (+) cu (-) se face algebric, se scade valoarea mai mica din cea mai mare, rezultatul avand semnul valorii celei mari.

Rezultatele obtinute si interpretarea lor

1.Chestionar de atitudini si comportamente ecologice

Pentru o mai usoara interpretare a datelor, o sa notam esantioanele dupa cum urmeaza:

A - esantionul format din adolescenti

B - esantionul format din muncitori

C - esantionul format din pensionari

Itemii 1-5 sunt itemi socio-demorafici, dupa cum urmeaza:

Itemul 1: genul ( ) M ( ) F

Repartitia subiectilor pe genuri a fost urmatoarea:

Prin urmare, din punct de vedere al repartizarii subiectilor pe genuri, esantioanele a fost aproximativ omogene.

Itemul 2: Anul in care v-ati nascut: 19 . .

La aceasta intrbare, raspunsurile au fot urmatoarele:

pentru esantionul A: subiecti nascuti in anul 1992 (14 ani) - 4

subiecti nascuti in anul 1991 (15 ani)- 4

subiecti nascuti in anul 1990 (16 ani) - 8

subiecti nascuti in anul 1989 (17 ani) - 8

subiecti nascuti in anul 1988 (18 ani) - 6

Pentru esantionul B: subiecti nascuti in anii '80 (21- 26 ani) -7

subiecti nascuti in anul '70 (27-36 ani) - 9

subiecti nascuti in anul '60 (37-46 ani) -8

subiecti nascuti in anul '50 (47- 56 ani)- 6

Pentru esantionul C: subiecti nascuti in anii '40 (57-66 ani) - 14

subiecti nascuti in anii '30 (67-76 ani)- 10

subiecti nascuti in anii '20 (77-86 ani)- 6

Dupa cum se observa, esantionul A este mai compact din punct de vedere al varstei, anii de nastere ai subiectilor fiind 5 la numar, pe cand celelalte doua se intind pe o plaja mai vasta:

esantionul B - subiectii au ca data de nastere un numar de 50 de ani

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

esantionul C - anii in care s-au nascut subiectii acopera trei decenii.

Itemul 4: Aproximativ, cat era de mare comunitatea in care v-ati nascut?

Variantele de raspuns sunt urmatoarele:

1) <10.000;

2) 10.001-100.000;

3) 100.001- 500.000;

4) 500.001-1.000.000;

5) >1.000.000

Situatia raspunsurilor arata altfel:

FIGURA 1

Se poate observa, din graficul alaturat, ca subiectii adolescenti s-au nascut, cei mai multi, din comunitati care au intre 500.000 si 1.000.000 de locuitori, la fel si subiectii din esantionul B. In schimb, subiectii pensionari declara ca loc de nastere comunitati mai mici de 10.000 de locuitori (in proportie de 33,33%). In ceea ce priveste provenienta din localitati mai mari de 1.000.000 de locuitori, repartizarea subiectilor este aproximativ egala: 13.33% pentru tineri muncitori si pentru pensionari si 16,66% pentru adolescenti.

Itemul 5: Aproximativ, cat este de mare comunitatea in care traiti in acest moment?

Raspunsurile sunt aceleasi ca la itemul cu numarul 4 iar prelucrarea raspunsurilor reliefaza urmatoarea situatie:

FIGURA 2

O comparatie intre figura 1. si 2. ne arata ca in toate trei esantioanele raspunsul dominant este 4) (comunitatea in care locuiesc cuprinde intre 500.001 si 1.000.000 de locuitori).

Se observa, in primele doua esantioane o migrare a subiectilor din comunitatile mici in care s-au nascut spre comunitati cu un numar mai mare de locuitori.

Itemul 5

La aceasta intrebare raspunsurile au fost urmatoarele:

Grafic, situatia arata astfel:

FIGURA 3

Conform figurii nr. 3, se observa ca la toate cele trei grupe domina clasa de mijloc. Variatiile sunt minime; se observa o crestere a optiunii pentru raspunsul clasa de jos", crestere direct proportionala cu varsta subiectilor.

Itemii nr. 6 si 7 au urmatoarea structura:

Item 6: In mediul d-voastra de viata ( in comunitatea dumneavoastra) cat de serioase considerati ca sunt urmatoarele probleme:

Item 7: Cat de serioase sunt fiecare din urmatoarele probleme de mediu la nivel mondial?

Variantele de raspuns sunt aceleasi ca la itemul anterior. Maximul de puncte care se pot obtine la acesti itemi este 720 pentru fiecare iar minimul este de 180 de puncte.

Fiecare subiect poate da 6 raspunsuri, prin urmare un esantion va bifa in total 180 de raspunsuri.

Dupa prelucrarea raspunsurilor, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Item 6:

Item 7:

FIGURA 4

Din figura 4 se poate observa ca subiectii din esantionul B sunt cei mai constienti de problemele mediului la nivel mondial. 46,90% din ei au ales varianta de raspuns "extrem", ceea ce inseamna ca ei sunt mult mai implicati in viata ecologica a planetei decat adolescentii (42,77%) sau decat pensionarii (30%). Acelasi esantion se dovedeste a fi mai "ingaduitor" atunci cand e vorba de problemele de mediu din comunitatea in care traiesc (18,33% au ales "extrem", comparativ cu 46,90%. Cati au optat pentru aceasta varianta la itemul 7).

De remarcat este faptul ca la itemul nr. 7 primeaza, pentru toate cele trei esantioane, varianta "extrem".

Ingrijorator este faptul ca subiectii esantionului C au considerat, in proportie de 41,44 % ca problemele din comunitatea locala nu sunt serioase. In ceea ce priveste seriozitatea problemelor la nivel mondia, varianta "deloc" a avut mai putini adepti: 17,22% comparativ cu 41,44%. Responsabili pentru aceasta atitudine ar putea fi urmatorii factori:

a. subiectii provin in numar mai mare din comunitati mai mici, unde problemele sunt mai putin grave;

b. subiectii sunt obisnuiti cu anumite realitati;

c. subiectii au alte preocupari, problemele de mediu nu sunt prioritare pentru ei.

In functie de punctajul total obtinut, raporul este urmatorul:

FIGURA 5

Paradoxal, adolescentii au obtinut cel mai mare punctaj, fapt ce dovedeste ca ei cunosc foarte bine problemele mediului inconjurator si le constientizeaza mai bine ca celelalte categorii de varsta. Acest lucru poate fi determinat de urmatorii factori:

a. educatia ecologica din unitatile de invatamant;

b. mai mult timp liber pentru informare;

c. mai multe mijloace de infomare.

Am spus "paradoxal" pentru ca, dupa cum am vazut mai inainte, subiectii din esantionul B au fost cei care au ales "extrem" in numarul cel mai mare, dar adolescentii au fost mai consecventi si au ales "moderat", varianta notata cu 3 puncte.

Itemii 8 si 9 au urmatorul continut:

Cat de responsabili va simtiti pentru problemele de mediu la nivelul comunitatii dumneavoastra (item 8) sau la nivel mondial (item 9)?

□extrem de responsabil . . . . . .4 puncte

□responsabilitate moderata . . . . 3 puncte

□responsabilitate mica . . . . . ..1 punct

□ deloc responsabil . . . . . . . .0 puncte

Punctajul maxim pe care un esantion ar fi putut sa-l realizeze este de 120 pentru fiecare item iar cel minim este de 30.

Iata care au fost raspunsurile la acesti itemi:

FIGURA 6

Cel mai aproape de punctajul maxim se afla, dupa cum se vede, subiectii maturi, muncitorii. Acest lucru demonstreaza maturitatea in gandire, implicarea lor in problemele cotidiene dar si identificarea cu realitatea inconjuratoare. Pe locul doi in ceea ce priveste implicarea se situeaza subiectii de varsta a treia, pensionarii iar pe ultimul loc, cu un punctaj foarte scazut - adolescentii.

Raspunsurile la acesti doi itemi vin in ajutorul primei noastre ipoteze, pentru ca astfel se demonstreaza ca indivizii sunt direct interesati de tot ceea ce are legatura cu existenta lor. Asumandu-si raspunderea pentru ceea ce se intampla in jurul lor, indivizii isi asuma implicit raspunderea pentru existenta lor si pentru existenta umana in general.

Itemul nr. 10 are urmatorul continut:

Va rugam indicati cat de des ati intreprins fiecare din urmatoarele actiuni in ultimul an. Incercuiti raspunsul care vi se potriveste.

Raspunsurile sunt cotate astfel:

Neaplicabil- 0 puncte

Niciodata - 1 punct

Rar - 2 puncte

Uneori      - 3 puncte

Adesea     - 4 puncte

Foarte des - 5 puncte

Un subiect poate realiza un maxim de 60 de puncte iar minimul este 0. Intregul esantion poate atinge deci un maxim de 180 de puncte iar minimul este tot 0.

Prelucrarea datelor ofera urmatoarea situatie:

FIGURA 7

In cazul acestui item, diferenta intre prima categorie de subiecti si celelalte doua diferenta este flagranta. In timp ce pensionarii obtin 152 de puncte si maturii 140 dintr-un maxim de 180 de puncte, adolescentii se plaseaza foarte aproape de minim, adica 24 de puncte. procentajul este urmatorul:

Esantionul A: 13,33% din punctajul maxim (180 puncte)

Esantionul B: 77,77% .

Esantionul C: 84,44%.

Experienta de viata si varsta sunt factorii care conditioneaza realizarea acestor punctaje. De exemplu, una din afirmatiile itemului suna astfel: "Am votat n candidat care lupta penru rezolvarea problemelor de mediu". Subiectii esantionului A au raspuns in proportie de 100% "neaplicabil" pentru ca ei nu au votat niciodata neavand varsta necesara. Intrebarea aceasta a fost net favorabila pensionarilor, pentru ca, datorita varstei, au avut ocazia sa voteze conform afirmatiei. La fel si cu afirmatia urmatoare: "Am economisit benzina mergand pe jos sau cu bicicleta". Adolescentii au raspuns "neaplicabil" in proportie de 93,33%.

Raspunsurile la acest item valideaza prima noastra ipoteza conform careia inteligenta ecologista si implicit inteligenta existentiala este in concordanta deplina cu varsta. Cu cat inainteza in varsta, cu atat individul isi pune mai bine in valoare acest tip de inteligenta.

Itemii de la 11 la 41 sunt similari ca si cotare, de aceea ii vom analiza si interpreta impreuna.

Fiecare item consta in cate o afirmatie (vezi ANEXA 1) care are 5 variante de raspuns cotate dupa cum urmeaza:

AP (acord puternic)    - 5 puncte

A (acord) - 4 puncte

N (Nu stiu)                  - 3 puncte

D (dezacord)               - 2 puncte

DP(dezacord puternic)- 1 punct

Punctajul maxim pentru un subiect este de 151 iar pentu un esantion este de 4500; cel minim este de 31 pentru un subiect si de 930 pentru un esantion.

Dupa analizarea si prelucrarea datelor, rezultatele pentru acest segment al chestionarului sunt urmatoarele:

FIGURA 8

Este lesne de observat o relativa egalitate; acest lucru se datoreaza numarului mare de raspunsuri "acord puternic" cotate cu 5 puncte. Astfel, dintr-un numar maxim de 930 de raspunsuri cotate cu 5 puncte pe care subiectii unui esantion le-ar fi putut da, situatia este urmatoarea:

Esantionul A - 529 raspunsuri "acord puternic"

Esantionul B - 713 raspunsuri..

Esantionul C - 604 raspunsuri..

Prin urmare, putem observa ca si de data aceasta maturii sunt cei care se dovedesc a fi mai implicati in problemele contemporane ale mediului. De asemenea, subiectii din cel de-al doilea esantion au dovedit ca inteleg cel mai bine sensul afirmatiilor din chestionar.

Diferentele de conceptii difera de la o grupa de varsta la cealalta, in functie de item. De exemplu, la itemul cu numarul 24 (Oamenii vor invata in cele din urma destule despre modul in care functioneaza natura pentru a o putea controla) raspunsurile sufera variatii semnificative de la un esantion la celalalt:

Dupa cum se poate observa, adolescentii sunt cei care, in cea mai mare parte, cred in momentul in care omul va stapani pe deplin natura. Raspunsurile lor, in proportie de 90% sunt "acord puternic" si "acord", in tip ce la celelalte esantioane aceleasi raspunsuri au o marja de 60% respectiv 16,66%.

Grafic, raportul raspunsurilor la acest item arata astfel:

FIGURA 9

Se poate observa cu usurinta diferentele majore care exista intre raspunsurile celor trei esantioane de subiecti. Adolescentii se dovedesc mult mai increzatori in capacitatea omului de a deveni stapanul mediului inconjurator, pe cand cei de varsta a treia sunt cum nu se poate mai pesimisti. Dintre adolescenti, nici unul nu si-a exprimat dezacordul puternic, in timp ce dintre pensionari doar unul singur s-a aratat ferm convins ca omul va ajunge sa cunoasca atat de bine natura incat sa o poata stapani.

O situatie aparte intalnim in cazul itemului 36 (Lucrul care ma preocupa cel mai mult este ca nu va fi suficient lemn pentru generatiile urmatoare).

Adolescenti au ales, in proportie de 83,33% (25 de subiecti), varianta "dezacord puternic", fapt ce denota dezinteresul lor total pentru ce se va intampla in viitor din acest punct de vedere dar si absenta sau insuficienta valorificare a inteligentei existentiale. In schimb subiectii de varsta a treia se dovedesc a fi foarte constienti si preocupati de soarta generatiilor urmatoare. Raspunsul lor arata ca ei isi pun destul de des intrebari de genul: "Incotro se indreapta lumea contemporana?", "Care este rolul nostru in Univers?", etc.

Itemul 42 este unul foarte coplex: Oamenii din intrega lume sunt in general preocupati de problemele de mediu din cauza consecintelor ce rezulta din vatamarea naturii. Oricum, oamenii au pareri diferite asupra acestor consecinte, raportate la preocuparile lor. Va rugam sa evaluati urmatoarele afirmatii cu note de la 1 (deloc important) la 7 (importanta suprema) ca raspuns la urmatoarea intrebare:

Sunt preocupat de problemele de mediu din cauza consecintelor lor asupra___________________

Plantelor

Mea

Umanitatii

Balenelor

Copiilor

Copacilor

Vietii marine

Viitorului meu

Pasarilor

Animalelor

Oamenilor din comunitate

Stilului meu de viata

Sanatatii mele

Generatiilor vitoare

Prosperitatii mele

Punctajul maxim pe care poate sa-l obtina un subiect este de 105 de puncte iar cel minim este 15 puncte. Un esantion poate obtine intre 3150 (maxim) si 450 (minim) puncte.

Punctajul obtinut la acest item de fiecare esantion in parte este foarte apropiat:

FIGURA 10

Punctajul relativ mare obtinut de toate cele trei esantioane se datoreaza faptului ca subiectii sunt "bombardati" zilnic cu informatii referitoare la schimbarile de clima si consecintele negative ale acestora asupra umanitatii, informatii privind dezastrele naturale care au ca punct de pornire inconstienta omului.

Itemul 43 este unul cu reprezentare grafica, subiectilor li se cere sa aleaga , din sapte semne grafice, pe cel care ii reprezinta cel mai bine: Va rugam sa incercuiti varianta de jos care descrie cel mai bine relatia Dvs.cu mediul natural. Cat de interconectati sunteti Dvs. cu natura?

2) 3)

eu natura eu natura eu natura

e

eu

4) 5) 6)

eu natura eu natura eu natura

7)

eu natura

Situatia raspunsurilor, pe esantioane, se prezinta astfel:

FIGURA 11

Dupa cum se vede, subiectii apartinand celui de-al doilea esantion sunt cei care se confunda cel mai tare cu natura. 13,33% din ei au ales ultima varianta, comparativ cu 10% dintre adolescenti sau 6,66% dintre subiectii de varsta a treia.

Prima varianta, aceea in care intre om si natura nu se stabileste nici o legatura, a fost aleasa in proportie de 13,33% de catre primul si al treilea esantion si in proportie de 10% de catre subiectii celui de-al treilea.

Rezultatele sunt relativ foarte asemanatoare, doar esantionul B se dovedeste a fi mai aproape de natura.

Acest lucru vine sa dovedeasca veridicitatea primei noastre ipoteze de lucru, conform careia inteligenta existentiala si inclusiv inteligeta ecologica nu sunt conditionate in totalitate de varsta. Oameni de varste diferite sau oameni de aceeasi varsta gandesc si se manifesta diferit din acest punct de vedere, fara a se supune unor standarde. Cultura fiecaruia, modul de viata, experienta acumulata, toate acestea au un cuvant de spus.

Dezvoltarea inteligentei existentiale este determinata de potentialul biologic sau genetic al fiecarui individ , al accentului pus de o cultura pe o activitate, al excelentei procesului de instruire si al motivatiei individului orice individ isi poate dezvolta aceasta inteligenta daca este bine motivat, daca traieste intr-o cultura care pretuieste acea inteligenta si daca exista resurse umane si artefactuale (de exemplu, texte, programe e calcuator, grupuri de studii) pe care le pot folosi.