Rolul amorsajului spatial si tendintelor motivationale in orientarea atentiei

1.Cadrul teoretic

1.1. Orientarea atentiei

Datorita necesitatii relationarii surselor de informatie cu scopurile curente, sistemul cognitiv apeleaza la o serie de mecanisme avand rolul prelucrarii selective a informatiei in diferitele stadii de elaborare. Aceste mecanisme sunt reunite in mod clasic sub numele de atentie, considerata o functie unitara. Selectia atentionala poate limita in cazul sistemelor perceptive prelucrarea la un anumit subset de stimuli din multitudinea celor prezenti. Aceeasi situatie se evidentiaza in cazul sistemelor mnezice prin reactualizarea unui anumit continut din baza de cunostinte a memoriei de lunga durata

Studiile efectuate (Posner, 1980, Posner& Cohen, 1984), demonstreaza ca in cadrul unei sarcini atentionale se pot distinge trei faze: de orientarea, mentinere si comutare a resurselor

S-a stabilit faptul ca orientarea atentiei se poate realiza in doua moduri: endogen sau exogen. Generarea interna (sau endogena) a orientarii atentiei apare cand directionarea se realizeaza sub influenta unui scop curent. Orientarea generata extern (sau exogena) este determinata reflex de o schimbare brusca in luminozitate, intensitate sau miscare a stimulilor

In ceea ce priveste distinctia dintre cele doua forme ale orientarii atentiei, Jonides (1981), a identificat urmatoarele caracteristici.

orientarea endogena este vulnerabila la solicitari concomitente ale memoriei

in timp ce orientarea exogena nu este afectata de aceste cerinte cognitive

orientarea endogena poate fi supusa unei supresii voluntare in timp ce

orientarea exogena nu.

orientarea exogena nu este dependenta de probabilitatea stimulului periferic ,

in timp ce orientarea andogena este puternic influentata de expectantele subiectului.

Rezultatele obtinute pe baza studiilor neuroimagistice efectuate pe subiecti normali sau pacienti cu leziuni corticale demonstreaza faptul ca atentia este o functie distribuita ce rezulta pe baza interactiunii unor sisteme neurofiziologice. In cadrul acestor sisteme se poate realiza o distinctie intre componentele implicate in orientarea atentiei si cele care sustin mentinerea sa.

Figura 1. Interactiunea sistemelor atentionale

ce asigura orientarea si mentinerea atentiei.

Se considera astfel ca reteaua atentionala include cel putin trei componente: una implicata in orientarea atentiei sub influenta semnalelor externe, una avand rolul de a o mentine in locatia curenta si o a treia ce vizeaza dirijarea voluntara a atentiei spre noi locatii. Aceste componente interactioneaza in maniera mutual antagonista, activarea uneia determinand inhibarea celorlalte, fapt dovedit pe baza studiilor ce arata ca leziunile cerebrale afecteaza in mod selectiv o anumita componenta dar in timp aceasta influenta se rasfrange si asupra modului de operare al celorlalte componente.

1.2. Sisteme motivationale de control

Starile motivationale pot fi clasificate in moduri diferite. In mod conventional, este utila distinctia dintre directionarea afectiva si intensitatea energetica a motivatiei (Humphreys & Revelle, 1994). Studiile asupra starilor afective au sugerat ca, acestea pot fi subdivizate in functie de conotatie (pozitive, negative) (Tellegen, 1985), aceasta distinctie fiind particularizata si din perspectiva nivelului de arousal.

Motivatia poate fi considerata ca un proces de control, care modifica parametrii sistemului cognitiv pentru a executa raspunsuri in mod cat mai eficient. Conform conceptiei neurofiziologice aceasta reglare a comportamentului uman este realizata pe baza a cel putin doua sisteme: sistemul motivational al comportamentelor de apropiere, respectiv sistemul motivational al comportamentelor de evitare .

In cadrul teoriei elaborate de Gray (1987,1997), aceste doua sisteme sunt denumite astfel :

a. Sistemul de activare comportamentala ( BAS; behavioral activation system)

b. Sistemul de inhibitie comportamentala ( BIS; behavioral inhibition system)

Denumirea BAS, reflecta ca, acest sistem determina individul sa se orienteze spre stimulii placuti sau cu caracter recompensator, acest sistem intrand in functie ori de cate ori indivizii detecteaza o potentiala recompensa. Din aceasta perspectiva Fowles (1980), a caracterizat acest sistem, ca fiind unul de " cautare de recompense" Sistemul BAS este responsabil si de existenta si persistenta starilor emotionale pozitive, precum si de cele implicate in anticiparea evenimentelor placute. La extrema se situeaza nivelul foarte ridicat al BAS care duce la o personalitate sociopata, si se asociaza tulburarilor bipolare.

Sistemul BIS impiedica individul sa-si atinga scopurile , determinand orientarea spre stimulii care semnalizeaza o pedeapsa potentiala, activarea sa fiind asociata cu anxietatea. El este implicat in situatia in care individul manifesta tendinte de evitare sau de inhibitie comportamentala. Cand sistemul BIS-ul este activ, individul isi intrerupe activitatea care l-a preocupat pana in acel moment si incepe sa fie atent la alti stimuli din mediu . La extrema, nivelul foarte ridicat de activare a BIS predispune la anxietate si depresie.

Figura 2. Functiile sistemelor BAS, BIS.

Functiile sistemelor BIS si BAS Activarea sistemului BAS se produce atunci cand individul reactioneaza la oportunitatile de recompensa prin focalizarea atentiei pe sarcini relevante, prin initierea comportamentului directionat spre scop. Focalizarea excesiva asupra recompensei poate produce probabilitatea ca inhibitia raspunsului si reflectivitatea sa apara cand individul se confrunta cu evenimente neasteptate si evenimente negative.

Activarea sistemului BIS se produce cand individul se confrunta cu evenimente negative neasteptate, acestea determinand cresterea arousalului nespecific.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

2. Scopul lucrarii si ipoteza

Lucrarea are ca obiectiv evidentierea costurilor si beneficiilor orientarii atentiei in functie de tendintele motivationale de obtinere a recompensei sau de evitare a esecului.

Ipoteza de la care s-a pornit in realizarea acestui experiment este ca in conditiile orientarii exogene a atentiei vor exista diferente intre costurile si beneficiile orientarii atentiei in functie de tipul intaririi (pozitiva sau negativa).

3. Design experimental

Se va utiliza un design de baza, intrasubiect, variabila independenta implicata fiind tipul de intarire administrata (intarire pozitiva -obtinerea de puncte; intarire negativa - evitarea pierderii punctelor).

Variabila dependenta este reprezentatata de costurile si beneficiile orientarii atentiei calculate pe baza timpilor de reactie.

4. Subiecti

Proba va fi administrata unui grup de 10 subiecti.

5. Materiale necesare

Se va utiliza un soft special elaborat (acest soft este inscriptionat pe CD sub forma folderului "atentie". El va trebui instalat pe calculator folosind instructiunile din cadrul fisierului "Readme")

6. Desfasurarea lucrarii

Proba incepe prin prezentarea instructiunilor , urmand apoi o faza de antrenament, iar cand subiectii sunt pregatiti sa inceapa experimentul propriu-zis vor activa tasta "0". Trecerea de la un bloc la altul se face tot prin actionarea acestei taste. Subiectilor li se cere ca la sfarsitul fiecarui bloc de expuneri, sa noteze scorurile obtinute si rata erorilor in acest fel obtinandu-se o crestere a motivatiei. Ei sunt solicitati sa-si orienteze atentia asupra patratului din centrul displayului si sa actioneze tasta "0" atunci cand apare tinta.

Descrierea probei

Proba consta dintr-un semnal de preatentionare (schimbarea culorii unui patrat), fiind urmat de sarcina de detectare a unei tinte (un patrat alb) care apare in unul din cele doua cadre laterale (in dreapta sau in stanga). Raspunsul subiectului consta in actionarea tastei "0" in conditiile identificarii tintei. Patratul din partea stanga are atribuita o valoare stimulativa negativa iar subiectul pierde punctaj daca raspunsul apare prea incet. Patratului din partea dreapta i s-a atribuit o valoare pozitiva, subiectul castigand puncte, daca raspunsul este suficient de rapid. Rezultatul fiecarui raspuns se transforma imediat in feedback pozitiv sau negativ, care apare in patratul din centrul displayului.

In aceasta situatie, presemnalizarea are un efect important. Deoarece semnalizeaza amplasarea tintei in locatia unde se pot obtine puncte-(recompensa) sau se pot pierde puncte (pedeapsa), acesti stimuli au legatura spatiala cu potentialul de recompensa si pedeapsa, activand sistemul de activare sau inhibitie comportamentala conform modelului Gray (1987).

In etapa de presemnalizare subiectului i se prezinta o amorsa spatiala (un patrat albastru), ce poate fi localizat in oricare dintre cadre. In etapa de detectare a tintei numita proba subiectul va trebui sa reactioneze cat mai rapid prin actionarea tastei "0", la aparitia patratului alb. Intervalul temporal dintre displayul amorsa si cel proba este numit latenta a stimulului asincron (stimulus onset asyncrony), SOA, in cadrul acestui experiment fiind de 100 ms sau 450 ms. Intre amorsa si proba se pot stabili trei tipuri de relatii ce determina trei situatii: de facilitare, neutra si de intarziere. In situatia de facilitare exista o corespondenta intre localizarea stimulului de presemnalizare si cea a tintei (amorsa stanga (As)-tinta stanga (Ts), amorsa dreapta (Ad)- tinta dreapta (Td)). In situatia neutra stimulul de presemnalizare este situat in cadrul din centru iar tinta fie in dreapta fie in stanga (Amorsa centru (Ac)-tinta stanga (Ts), tinta dreapta (Td)). In situatia de intarziere intre localizarea stimulului de presemnalizare si cea a tintei exista o relatie inversa (amorsa stanga (As)-tinta dreapta (Td), amorsa dreapta (Ad)-tinta stanga (Ts )). (figura 3). Beneficiul orientarii atentiei se va calcula prin diferenta dintre timpul median in cadrul situatiilor neutre si cel din situatiile de facilitare. Costul se va calcula prin diferenta dintre timpul median in cadrul situatiilor de intarziere si cel din cadrul situatiilor neutre.

Pentru ca stimulul de presemnalizare central orienteaza atentia in centrul displayului, diferenta dintre aceasta situatie si semnalizarile valide reflecta timpul castigat in urma orientarii atentiei inainte ca tinta sa apara (beneficiul), iar diferenta dintre semnalizarea centrala si semnalizarile invalide reflecta timpul alocat pentru a reorienta atentia in conditiile unei orientari prealabile eronate sub influenta stimulului de presemnalizare (costul),.

Astfel beneficiile si costurile pot fi utile pentru evaluarea modificarilor ce apar in orientarea atentiei spre locatia pozitiva sau negativa si reorientarea dinspre locatia pozitiva sau negativa.

Descrierea stimulilor

Pe ecran apar trei patrate de marimi egale, de culoare gri,orientate orizontal. Distanta intre patratul central si cele doua patrate din dreapta respectiv stanga este egala. Partea din dreapta ecranului este asociata cu o valenta pozitiva, iar partea din stanga cu o valenta negativa. Pentru a reaminti subiectului care este valoarea motivationala a celor doua zone ale ecranului,

s-au adaugat doua sageti deasupra patratelor laterale, orientate cu varful in sus pentru zona pozitiva si in jos pentru cea negativa. Sagetile si patratele se mentin pe display pe tot parcursul probei.

Tinta este un patrat alb, care apare in interiorul cadrului din dreapta sau a celui din stanga si niciodata in cel din centru. Aparitia tintei poate sa fie semnalizata sau nu prin schimbarea culorii cadrului din gri in albastru.

Daca tinta apare in partea dreapta (partea cu valoare stimulativa pozitiva), subiectul poate sa castige 10 puncte, daca va raspunde rapid, dar nu pierde puncte daca rapunsul este lent. Daca tinta apare in partea stanga (partea careia i s-a atribuit o valoare stimulativa negativa), pierde 10 puncte daca raspunsul este prea incet si nu castiga puncte daca raspunsul este rapid.

In 80% din incercari, proba incepe cu o semnalizare, (schimbarea in albastru a patratului din dreapta sau din stanga), in 20% din cazuri nu apare o preatentionare,iar in 12% din cazuri apare semnal, fara sa apara tinta. Dupa acest semnal, tinta apare fie in cadrul din dreapta, fie in cel din stanga. Intervalul dintre semnal si aparitia tintei sau in cazul in care nu este presemnalizare, intervalul pana la aparitia tintei, a fost randomizat, 100-450 msec., la fel au fost randomizate si locatia tintei si a semnalului.

Dupa 500 msec. de la raspuns, apare un semnal de feedback in interiorul patratului din centru sub forma - "+", care indica un raspuns rapid si unul sub forma - "--", care indica un set lent sau eroare. Semnalul feedback este insotit de un ton, timp de 250 msec., care este inalt pentru feedbackul pozitiv si cu intensitate joasa pentru feedbackul negativ. Feedbackul vizual se mentine 1250 msec.

Fiecare nou set de incercari incepe de la scorul 0, in partea inferioara a ecranului apare scorul pentru fiecare bloc, iar la sfarsitul probei sunt prezentate scorurile cumulative si erorile.

COSTURI = TR intarziere- TR neutru

BENEFICII = TR neutru - TR facilitare

Figura 3. Calculul costurilor si beneficiilor orientarii atentiei

7. Rezultate

Rezultatele obtinute de fiecare subiect se vor inregistra automat in cadrul unei baze de date din cadrul folderului Atnrez ,fisierul Raport. In cadrul acestui fisier datele vor prezenta formatul din figura 4.

Subiect: Subiect 1

Data investigatiei   25/1/2001, 10:23

BLOC ...

NR INDICATOR TINTA TSOA TR TRmed PUNCTAJ SCOR

(Amorsa)

0 STANGA STANGA 450 270 270 0 0

1 DREAPTA STANGA 100 380 270 -10 -10

2 NON STANGA 100 430 270 -10 -20

3 STANGA NON - 0 270 - -20

4 CENTRU STANGA 450 280 270 -10 -30

5 DREAPTA STANGA 100 330 270 -10 -40

6 DREAPTA STANGA 450 220 270 0 -40

7 CENTRU STANGA 100 320 270 -10 -50

8 STANGA STANGA 100 280 270 -10 -60

9 DREAPTA DREAPTA 450 500 270 0 -60

10        CENTRU DREAPTA 450 390 270 0 -60

BLOC..

Figura 4. Structura bazei de date

Rezultatele din aceasta baza pot fi grupate in urmatoarele categorii:

Tabelul 1. Categoriile de stimuli

In functie de aceste categorii se vor grupa timpii de reactie -TR- (marcati cu bold in figura 3) din cele patru blocuri a cate 15 expuneri din cadrul bazei de date. In fiecare bloc apar si situatii de control in care tinta apare fara sa fie presemnalizata (vezi secventa 2 din exemplul bazei de date), sau apare semnalizare fara a fi prezentata tinta (secventa 3 din exemplul bazei de date). Aceste situatii de control nu vor intra in calculul costurilor si beneficiilor orientarii atentiei.

Consecutiv organizarii stimulilor pe categorii se vor determina timpii mediani pentru fiecare combinatie iar apoi pe baza acestor timpi mediani vor fi determinate costurile si beneficiile orientarii atentiei in situatia intaririlor pozitive sau negative conform formulelor:

Costuri (intariri pozitive) = TR _MEDIAN Intarziere _dreapta - TR_MEDIAN Neutru _dreapta

Costuri (intariri negative) = TR _MEDIAN Intarziere _stanga - TR_MEDIAN Neutru _stanga

Beneficii (intariri pozitive) = TR_MEDIAN Neutru _dreapta - TR_MEDIAN Facilitare_dreapta

Beneficii (intariri negative) = TR_MEDIAN Neutru _stanga - TR_MEDIAN Facilitare_stanga

Dupa aceasta etapa fiecare subiect va fi caracterizat prin patru scoruri: doua costuri si doua beneficii.

Rezultatele celor 10 subiecti se vor nota intr-un tabel similar celui de mai jos:

Tabelul 2. Costurile si beneficiile orientarii

atentiei in functie de tipul intaririi.

Pe baza acestor date se vor realiza comparatii intre costurile pentru intaririle pozitive si negative precum si pentru beneficii in cele doua situatii. Prelucrarea datelor se va face prin utilizarea testului t (Student), pentru esantioane perechi.

8. Interpretarea rezultatelor

Pe baza datelor obtinute se va discuta efectul tendintelor motivationale asupra costurilor si beneficiilor orientarii atentiei.

9. Concluzii

Se va prezenta gradul in care s-a validat ipoteza cercetarii.

BIBLIOGRAFIE

Gray, J.A. (1987). Perspectives on anxiety and impulsivity: A commentary.

Journal of Research in Personality, 21, 493-509.

Gray, J.A. (1997). Personality, punishment, and procedural learning, anxiety

theory. Journal of Personality and Social Psychology, vol.73, nr.2.

Humphreys, M.S. si Rewelle, W. (1984). Personality, motivation and

performance: a theory of the relationship between individual differences and information processing.

Psychological Review, 91, 153-184.

Jonides, J. (1981). Voluntary versus automatic control over the mind eye's

movement. In Long, J.B. si Baddeley, A.D. (eds.). Attention and performance: vol.IX. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum.

Posner, M.I. (1980). Orienting of attention. Quarterly Journal of Experimental

Psychology, 32, 3-25.

Posner, M.I. si Cohen, Y.P.C. (1984). Components of visual orienting. In Bouma,

H. si Bouwhuis, D. (Eds.), Attention and performance, Vol.X, London: Lawrence Erlbaum.

Tellegen, A. (1985). Structure of mood and personality and their relevance to

assessing anxiety, with an emphasis on self-report. In Tuma, A.H. si Maser, J.D. (eds.), Anxiety and the anxiety disorders, Hillsdale, NJ, Erlbaum.