Psihoterapii cognitiv-comportamentale - medicina comportamentala

Psihoterapii cognitiv-comportamentale - medicina comportamentala

Prof. Iamandescu ne spune ca a fost ales speaker de muzicoterapie la Berlin si ca e solicitat sa predea psihologie medicala la multele facultatii nou infiintate de asistente, moase, medicina.

In SUA daca lipsesti la master, primesti mai putini bani, asa ca dumnealui cere lista de prezenta.

Cei ce fac infarct miocardic au stari depresive la iesirea din spital. Vinerea la radio Romania muzical, seara, dl. prof. Iamandescu are niste emisiuni de muzicoterapie.

Muzicoterapia – tehnica terapeutica.

De cumparat cartea Muzicoterapia receptiva a prof. Iamandescu din care a mai aparut un tiraj recent.

Dl. prof. pune muzica de pe CD - uri pe un Cd plaier.

Un fragment melodic andante, simfonia V de Beethoven.

Intelegerea muzicii este personala.

Curaj, triumf, apoi parca o neliniste, o indoiala. Pasajul ascendent sugereaza pentru unii un urcus, o ascensiune, urca, se lupta, totusi merge inainte, sensul dat de Bethoven in simfonia a V-a , a destinului.

Muzica are proprietati speciale, un limbaj care include:

melodia

ritm ( tempoul )

armonia

Timbrele instrumentelor- Wagner si Berlioz cele mai reusite efecte timbrale.

Muzica are trei mari trasaturi :

- melodia Harm Willis

ritmul

armonia

Izomorfism intre calitatile melodiei si procesele mentale pe care le avem.

Caracterele muzicii legate de caracterele noastre corticale complexe, centrii muzicii din sfera cerebrala dreapta.

Legaturile celor afazici, se refac cu fizioterapie prin supleerea neuronilor morti de catre ceilalti neuroni.

La japonezi, localizarea centrilor muzicali in emisfera cerebrala stanga, datorita limbajului lor specific.

In stanga centrul gandirii, al limbajului, centrii lui Broca.

Izomorfism, o corelare a doua multimi, ale muzicii si ale proceselor noastre mentale.

Fiecare om are o preferinta, unii pentru melodie, altii pentru ritm, sau altii pentru armonie ( culoare ).

Avem procese intelectuale si affective.

Emotiile positive sunt legate de procesele intelectuale.

Emotii estetice la bucurie, emotii legate de procesele afective dar si instinctuale.

Melodia, carei componente psihologice se adreseaza, ii corespunde mintii, inimii, sau sufletului ?

Melodia corespunde afectivitatii.

Ritmul corespunde instinctului, biologicului.

Armonia corespunde proceselor intelectuale.

Procese : - intelectuale

- afective

- instincte

Un mare compozitor, Ion Vasilescu in anii 40-50, care se canta si la Berlin.

Este important sa aiba un caracter ambigu. Ambiguitatea te obliga la un efort creator. Exprimarea continutului intelectual si afectiv in plan verbal – verbalizarea – un exercitiu ce creste capacitatea de comunicare a individului.

Cel care comunica mult traieste mult si are mai putine boli = subiect de examen.

Prin comunicare se relaxeaza, se elibereaza oxitocina (nu numai la femeia care naste ), endorfine

Celule naturale suportul imunitatii reduce sau scade riscul cancerului.

Cei cu procese intelectuale superioare chiar daca nu au educatie muzicala, percep o muzica adecvata.

Studii la institutul Herbert von Karaian din Viena, arata ca muzica simfonica si de camera, activeaza 80% din scoarta cerebrala.

Valsurile, muzica moderna activeaza numai 50%              din scoarta cerebrala.

Emisfera stanga, limbaj, gandire, este cea mai stresata, cu 80% si aceasta emisfera este eliberata partial de stres .

Elementele clinico patologice ale auditiei muzicale.

Cine asculta muzica si exprima terapeutului tot ce i se reprezinta :

- amintiri

- experiente senzoriale si afective anterioare si noi.

Aceste reprezentari au caracter, izomorfism : - concret

- abstract

Jaqeline Vesdo Paez a comparat reactia de exprimare a ceea ce a simtit ascultand muzica, cu testul ROSAD.

Se pune o muzica din Walkiria cu intrarea lui Wotan, cu zeita Fricii, spre 2 giganti care cer ca plata pe zeita primaverii, Freia.

Wagner pune mai multe voci sa cante in acelasi timp.

Focul, Nibelungii. Walkirile care ii aduceau de pe pamant la cer pe eroi, aspect usor leganat, de plutire.

Se asculta muzica si se cere interpretarea lor de catre fiecare masterand, dintre care prof. le noteaza numele la 3 masterande. Se face o lista de prezenta. Prof. Bradu Iamandescu are mobilul : 0745035942.

Data viitoare profesorul Iamandescu lipseste, va fi la Brasov.

Urmatorul curs peste 2 saptamani.

Cine vine la curs si stie va lua nota mare.

Psihosomatica aplicata.

Tulburarile psihosomatice sunt tulburari somatice de cauza psihica.

Tulburarile somatoforme sunt tulburari psihice de cauza somatica.

De unde vine si unde loveste.

Tulburarile somatopsihice sunt de 2 feluri:

1-Tulburari psihice legate direct de boala somatica. Exemplu: halucinatii in caz de tumora cerebrala. Bolnavul psihic crede ca sunt reale si apare delirul. Exista si delirul febril (febra), halucinatii de intensitate mare. Alcoolicul bolnav de ficat, cu ficatul bolnav poate trai multa vreme, dar are astenie, tulburari de memorie, cu cauzalitate ale afectarii organice a neuronilor.

Tulburari somatopsihice de continuitate – oboseala, anxietate, dureri cronice al caror tratament trebuie sa asocieze si antidepresive.

Medicatia psihotropa. SPEAC.

Antidepresive asociate antialgicelor in durerile cronice,cancer, reumatismale, bolile aparatului locomotor.

2- A doua forma de tulburari somatopsihice sunt tulburarile de reactie in plan psihologic la situatia de bolnav somatic.

Reactia de simptom.

Reactia de sindrom.

Principalele boli psihosomatice.

Incepem cu cele ale tegumentului, pielea. Corpul este format din carcasa si organe. Carcasa este formata din tegumente si aparatul locomotor.

Psihosomatica dermtologica.

Angioexemul – umflaturi ale extremitatilor la nivelul tesutului subcutanat, se umfla pleoapele, buzele, degetele. Urticaria cat si angioexemul. Cauzele sunt multiple, frecvent sunt cauzate de alergeni ca: medicamente, alimente, conserve, afumaturi, mezeluri. Sunt boli cauzatoare, infectii urinare, etc. Cauze endocrine si cauze psihice.

Urticaria polimetrica – prin eruptii urticariene, care apar cand corpul se incalzeste, ca urmare a emotiilor, starilor conflictuale, stresului, unei surse de caldura exterioara( soarele), sau efortului. Solutia este si crearea unei rezistente mai mari fata de stres.

Dermatita atopica – alergie cu caracter prioritar ereditar, placarde rosietice, pluriginoase, incheieturi membre, fata, urechi, prurit dureros, cu frecvente suprainfectii – furuncule. Mancarime aproape imposibila. Este una din cele 4 boli psihosomatice clasice.

1-     Sa lupte cu stresul.

2-     Forme de scadere a anxietatii.

Nu suporta lana sub nici o forma. Atentie la imbracaminte si regimul dietetic fara ciocolata, nuci, alune, ananas. Copii au un grad mare de izolare si depresie. Un ipohondru a scris pe cruce: „ vedeti ca am avut dreptate”.

Alergia medicamentoasa – ansamblu de manifestari ( predominant cutanate ), produse de medicamente prin mecanism imunologic ( inducere de anticorpi ). Este un caz particular de reactii adverse la medicamente. Este un caz particular de aparitie a urticariei, astm bronsic, soc anafilactic. Papule urticariene, leziuni si umflaturi. Esential este pruritul ( mancarime ), poate fi singura manifestare inainte de pierderea cunostintei si soc anafilactic. De la cateva papule urticariene si umflare pleoape si buze. Urticarie uneori severa pe tot corpul cu edeme si pana la dramele :

1-     Criza de astm bronsic (aspirina, algocalminul, antiinflamatoare, nonsteroidiene).

2-     Edem glotic ( se umfla la fata si la limba si se propaga posterior la edemul glotic), respiratie grea si schimbarea vocii pana la afonie ( nu mai poate vorbi).

3-     Socul anafilactic – reactie, scadere brutala a tensiunii arteriale prin iesirea plasmei prin vasele sanguine permeabilizate excesiv de mediatorii eliberati de celulele sanguine bazofile, in urma reactiei alergice cu alimente ( fructe de mare, arahnide, conserve peste, kivi, ananas, telina cruda si conservele ).

Campionii alergiei medicamentoase sunt penicilinele.

Simptome: prurit generalizat, ameteli, tahicardie, tenesme vezicale ( contracturi rect, vezica urinara ), contracti fara efect, senzatie de defecare, sau urinare defectuoasa in lipotimie. Se rezolva prin internare rapida in spital. Ramane marcata in mintea persoanei. Experienta psihotraumatizanta a socului anafilactic.

In 9-10 decembrie va fi o conferinta de psihosomatica trecuta pe master grup pcc.

Analiza: Istoria sociologiei universale si romanesti Licenta Sociologie iulie Analiza: Sustenabilitatea serviciilor sociale - factori de succes

Ce idei au pacientii dupa ce au avut asemenea socuri anafilactice ?

Medicamentele noi se testeaza la terapie intensiva, prima si a doua duza.

Se poate ajunge pana la atacuri de panica. Anxietate difuza, care devine si anxietate de asteptare, anticipativa, se transforma in fobie fata de medicamente.

Noroc ca medicamentele cardiacilor sunt in general nealergice.

Anxietate la teste sau administrare de medicamente cu asigurari. Nici o asigurare nu este 100% valabila. Exista 5% risc.

Anxietatea doctorului – distres, nu sunt pacientii cu alergie medicamentoasa normali la cap. Doctorul se teme de o moarte subita la edem glotic, sau soc anafilactic. Aspectul medico legal al unui asemenea accident.

Ce fel de oameni sunt acesti alergici la medicamente ?

Oameni normali din randul personalitatilor accentuate, mai impulsivi si cu tendinte obsesive, unii au tendinte depresive, discrete tulburari psihice.

Depresia este secundara, dar celelalte preced alergia medicamentoasa.

Bolnavii psihiatrici patenti ( cefalee, astenie, plans facil, treceri bruste de la o dispozitie la alta ).

Bolnavii de tip demonstrativ isteric, care mimeaza inconstient simptomele medicamentului alergic si la alte medicamente care nu dau asemenea rectii.

Se face test cutanat.

Reflex conditionat la ce s-a intamplat altadata.

Data viitoare se va preda obezitatea si bolile reumatice.

Alergia medicamentoasa.

( Reflexul conditionat )

Atitudini fata de bolnavii respectivi.

1-     atentionarea asupra riscului de a lua acelasi medicament sub un nume diferit de firma. De exemplu: Aspirina apare sub mai multe denumiri de firma, etc.

2-     atentie le rudele medicamentelor din aceiasi familie de medicamente. De exemplu: cefalosporinele inrudite cu penicilinele.

3-     Verificati daca bolnavii au de tratat o boala cronica.

La facultatile de moase si asistente medicale se preda psihologie medicala, dar nu se preda alergologie. La studentii de la medicina le induc ca trebuie sa se ia in calcul dimensiunea psihologica a bolii, problemele incep cand il trimeti acasa, unde se confrunta cu conditiile de viata.

Buna folosire a bolii – dupa ce ai iesit din mediul dificil de boala, sa reflectezi asupra comportamentului fata de propria sanatate, recalcularea regimului de viata, pentru a-ti da seama unde ai gresit. Exemplu: profesorul bause cafea fara sa manance si avea ameteli, nu mai putea sta bine pe picioare, dar si-a dat seama ca gandeste logic.

Primul lucru la un obez, a-l determina sa anunte pe toata lumea ca a inceput sa slabeasca.

A ierarhiza factorii de risc pentru boala respectiva.

A doua masura – alergia medicamentoasa.

A treia masura – evitarea alergenului medicamentos, sau administrarea sub supraveghere la terapie intensiva in conditii speciale, se administreaza alergenul cu antialergice, dozare speciala, etc.

Durerea in fata stanga este data de rinichiul stang, pentru ca splina se palpeaza usor fiind umflata daca este cazul.

Profesorul prezinta niste cazuri de alergii combinate cu alte simptome si afectiuni.

A patra masura – urmarita tendinta de a acuza niste simptome subiective, ameteli, tahicardie de cate ori i se da un medicament tolerat.

Pentru testare anxietate si depresie un test cu numai 14 intrebari.

Psihosomatica se poate aplica in toate specialitatile medicale.

9 –10 decembrie conferinta UMF de psihosomatica. Psihoneurodermatologie. La cei ce participa la conferinta se da 2 puncte la master. Taxa 200.000 rol pentru studentii care prezinta carnetul si 500.000 rol pentru ceilalti.

Program dimineata de la orele 8,30 – 19. Informatii suplimentare pe situl congresului : med.comp.ro

Se invata dupa cartea prof. Iamandescu Psihologia sanatatii - cea cu floarea pe coperta.

Obezitatea.

Obezitatea de la Rubens la siluetele scheletice ale manechinelor.

Idealul estetic era: gras si frumos.

Viziunea moderna: obezitatea este inestetica cu mari pericole pentru sanatate. Este o acumulare de tesut adipos data de digestie si activitate de consum.

Calorii ingerate – consum zilnic.

Componenta endemo..?……- metaboloca ascute componenta comportamentala.

Latura ereditara include factori genetici, rata metabolismului si contagiunea obiceiului de a manca.

Comportament hiperfazic al obezului = mancacios.

Se da la examen !

Se edifica treptat cu cauza, distresul te face sa mananci, singuratate, lipsa de partener, menopauza, stil de viata sedentar, dar exista si eustresul ( stresul placut ) mananca, bea.

Depresia mascata – realizeaza un comportament de compensare a pierderii. Pierderea serviciului, divortul, abandonul, pierderea stimei sociale, a fiintei apropiate, a tovarasului de viata – punctaj maxim.

Conditii patologice de la medicatie.

Alimentatia moderna cu caracteristici de drog, ciocolata.

Se recomanda pe saptamana de mers pe jos 15 – 20 km.

Obezitatea are mai multe radacini:

genetica, un copil obez va fi un om problema cu sanatatea ( cord, multe alte afectiuni )

prin distres, dupa activitate intensa cu instalare la relaxare seara.

prin eustres, obezitatea rituala asociata cu un moderat consum de alcool. In cura de slabire nu se bea alcool.

Predominanta anxietatii fata de depresie. Anxietate cauzata de nesatisfacerea foamei, comportament hiperfazic aproape automat.

Psihoneuroendocrina, hipotalamus cortico-suprarenal cauzat de stres. In stres creste cortizonul, care transforma proteinele in dulciuri si acestea in grasime.

Ciclu lui Creb – proteine impartite in molecule tot mai mici si se ajunge la acidul citric si glucidele – glicogenul transformat in glucoza. Acidul citric prin sinteze succesive se transforma in glucide.

Cortizonul sa fie cum este sarea in bucate, dar depresivul are cortizonul crescut tot timpul.

La un concurs de maraton se slabeste de la 8 kg in sus.

Acidul oxaloacetic – glucidele ajuta la prepararea proteinelor. Depresia poate produce ingrasarea, depresile in faze usoare produc uneori slabire. Exemplu: intr-o dragoste nefericita.

Depresia mascata, ascunsa de o serie de simptome organice, insomnie, dureri abdominale, constipatie si alte tulburari somatice.

Depresile usoare merg cu tendinte de ingrasare prin compensare.

Anorexia nervoasa intr-o clinica de psihosomatica – 2 persoane in camera sa nu se sinucida, gatesc impreuna.

In depresia usoara cu simptome somatice descrise, se numeste depresie mascata sau surazatoare – Kielholtz.

Hipotalamusul este afectat in tot ce inseamna hrana si sex. Forme usoare de depresie si cu tendinta de a manca mult. Se considera ca depresia merge cu obezitatea, o depresie usoara DA, o depresie grava NU.

Longevitate.

Ce este varsta inaintata ?

Intre 50 –65 de ani, presenescenta, nu suntem bosorogi, dupa 65 de ani este senescenta.

Gradul de parcurgere al traseului adaptativ si sugereaza resursele de care inca mai dispune omul nostru de 48 de ani.

Buna folosire a bolii – te odihnesti, te relaxezi, iti dai seama, reflectezi la tine.

Zilnic este buna ½ ora sau 1 ora de relaxare, mers pe jos, citit, scris.

Convertirea efervescentei calatoriei in activitati lucrative ( scris, citit, etc ).

Sa inveti sa spui NU.

www. medcomp.ro – sit-ul societatii prof. Iamandescu, care este o societate de psihosomatica aplicata si medicina comportamentala.

Creativitate inseamna sa ai arii numeroase de conexiune.

Varsta sugereaza nivelul resurselor biologice.

Factorii de masura.

Pericole specifice – bolile incepute in tinerete ajung la stadiul de maturitate, fracturi datorita osteoporozei, lipsei de calciu, etc.

Starea de sanatate descreste de la 100 % la nastere pana la 10 – 20 % dupa….. ani.

Distresul agraveaza tarele ereditare.

In jur de 40 – 45 de ani distresul se asociaza cu factorii de risc comportamental, fumat, etc., sau boli somatice, 60 – 90 de boli severe, „ dambla” cu pierderea intelegerii, afazic, etc.

Cancerul – este dezastruos sa mori de cancer. Este un tip comportamental cu fatada surazatoare, comunica putin, are si o anumita neincredere, isi cenzureaza emotiile in afara, le disimuleaza. La opusul factori negativi, sunt o serie de factori care daca ar actiona intr-un totul ……

Ereditate pozitiva atat -psihologica

-cat si biologica.

Cea psihologica - sa adopti o mentalitate de om sanatos care se spala pe dinti, pune centura de siguranta, comportamente salutogenetice si ajung in preselescenta fara prea multe elemente de uzura psihica si somatica.

La senescenta conteaza foarte mult factorii sociali, incepi sa depinzi de altii, suportul social.

Personalitatea, ansamblu de trasaturi stabile, cum reactioneaza, intra si factori morfologici.

Atitudini de consum.

Cercetari recente sustin ca cafeaua contine antioxidanti – inlatura efectele oboselii si ne face sa fim linistiti, inlatura urmele oboselii.

Trasaturi

de consum

de mentalitate optimist

pesimist

- atitudinale comportamente salutogenetice

comportamente de risc

- de comunicare, de interactiune sociala – support socialmaterial.

emotional.

informational

( este fitiuca,

informatia la

bursa, etc ).

suport de

stima sociala.

Spengler a spus: ” frica este sentimental care a impins societatea inainte “.

Rolul factorilor in longevitate:

1- factori biologici;

2- factori psihologici;

3- factori sociali

1-     Biologici:- ereditatea psihica

(este cel mai important) somatica cu sistemul imun la fel de important ca

sistemul nervos. Daca este tonic, bine dezvoltat,

va apara de cancer si infectiile severe. Sunt

celule care fagociteaza portiunile de grasime.

sistemul neuroendocrin.

organele interne – factori de risc pentru fiecare organ.

2- Psihologicicognitivisimtul coerentei

maneabilitatea, sa manipulezi in interesul tau

implicarea

autoeficacitatea, optimism, umor.

…………

afectivitate

motivationali

3- Sociali- biografia, distres, eurostresul, agrebilitate, constiintiozitate, etc., se coreleaza

cu dispozitia, evenimentele de viata, relatiile sociale si comportamentele fata

de sanatate.

Muzicoterapia Receptiva, Iamandescu, 220.000 rol, profesorul o vinde data viitoare.

PANAS, INVENTORI: starea de bine autonomie

stapanirea mediului

dezvoltarea personala

scopul in viata

Parametri starii de bine hedonic – entuziast, mandru, interesat de nou.

Stare de rau – 10 itemi – suparare, ……., depresie, anxietate,…..

Principii de conduita antidistres se da la examen !:

se bucura de orice moment

isi accepta propriile limite

compromisuri aspiratie – posibilitati

sa valorifice functiile si posibilitatile gestante.

Prognosticul bun al unui varstnic

1-     integritatea simturilor si gandirii

2-     posibilitati de independenta de miscare

3-     posibilitati de independenta sfincteriana

4-     profesii intelectuale in trecut, optimism, boli somatice in stari acceptabile.

Astmul bronsic si bolile cardiovasculare.

Investigatia bolnavului somatic se face dupa o schema:

- ce rol joaca factorul psihologic in ansamblul de factori.

- tipul de personalitare al bolnavului pe baza de teste psihologice.

- biografia lui.

- se cauta simptomele psihotice asociate si eventual necesitatea medicatiei psihotropice.

Implicarea majora a bolii accidentale asupra calitatii vietii ( imobilizare, interventii chirurgicale ), dar nu e o boala psihosomatica.

In urticarie si angioedemul factorul psihologic joaca un rol bine documentat. Exemplu : un telefon cu vesti dramatice poate determina angioedemul si urticaria.

Cei care au fost la simpozionul prof. Iamandescu si au dioploma primita sa o prezinte la examen si primesc 4 puncte in pus fata de nota meritata.

Bolile cardiovasculare – prima cauza de mortalitate si morbiditate. Pe vremuri reumatismul acut a fost eradicat cu schema tratamentului cu Moldamin. Bolile cardio-vasculare afecteaza inima si oasele. Anima = suflet = inima. In celelalte tari latine se spune cord, cordos, cuore, etc., numai anima nu, Romania este singura tara latina ce foloseste cuvantul inima pentru cord.

Boala coronariana sau cardiopatia ischemica coronariana, cu cateva forme clinice ca:

1-     Cardiopatia dureroasa.

2-     Cardiopatia cronica nedureroasa cu tulburari de ritm, insuficienta cardiaca.

3-     Moartea subita la inglobeaza pe toate.

In cardiopatia ischemica sau CHD, boala coronariana, factori psihologici sunt doar unii din factorii de risc.

Factorii psihologici activeaza alaturi de:

1- fumatul.

2- alimentatie cu grasimi animale ( osanza, carnea rosie), este buna carnea alba ( peste,

pasare).

3- alimentatia grasa animala de sorginte lactate ( smantana, unt, branzeturi grase )

interzise la cei cu colesterol crescut.

4- consumul excesiv de alcool ( consum maxim pe zi: femei 30 ml , barbati 40 ml).

Cine nu bea deloc traieste mai putin decat cei ce beau prea mult. Contin flavonoidele care amelioreaza circulatia. Americanii considera ca factorul psihologic este benefic la consumul foarte mic de alcool.

Sedentarismul un mare dusman al sanatatii, scade imunitatea si rezistenta la efort.

Efortul fizic pentru inima “ deschide vasele”, sangele in miscare , plus marirea metabolismului muschilor, efort vasodilatator la nivelul circulatiei coronariene. Eforul fizic impiedica acumularea de grasimi. Multe rate de scadere a infarctului miocardic s-a facut cu ajutorul psihologilor. Factor mai putin important obezitatea ( are rol important in hipertensiunea arteriala).

Factorul psihologic important in aparitia infractului miocardic reprezentat de evenimente stresante majore de pe schema Holf si Ratiu (?). ( pierdere sot, sotie, unei fiinte foarte apropiate, serviciu la care tinea).

Engel – ierarhizarea factorilor psihosociali in asociere cu factorii biologici. Oboseala prin epuizare profesionala, asociata cu ostilitatea crescuta ( inclusiv cinismul) si interiorizarea supararii – testul ENGELTY:

Cand ma supar:

1.     nu-mi arat supararea.

2.     spun ca nu sunt de acord cu ce face si atat.

3.     parasesc incaperea.

Varianta cea mai stresanta este (3 ) ( pleaca cu supararea), apoi varianta (1) si apoi varianta (2).

Supararea prelungita + alcool + fumat + violenta fizica.

Interiorizarea supararii prin ea la insasi este importanta, nu confundati cu tipul comportamental C.

Mai exista o stare depresiva latenta agravata prin pierderi si alte distresuri pasive.

Intr-un distres activ se elibereaza catecolamine acestea maresc pulsul, tensiunea, consumul de oxigen, care este o problema la o inima care si asa nu functioneaza prea bine.

Distresul pasiv – niederlage ( termen german) – corespunde hormonal cu cresterea cortizonului plasmatic si tisular – cresterea agregarii trombocitelor ( plachetara) , in popor cresterea vascozitatii sangelui = hipercoagulabilitate pana la coagulare si formare de cheaguri.

Exista factori profesionali ce raspund de foarte multe infarcturi astazi, inseamna canalizarea tip A in profesiuni solicitante si factori situationali la locul de munca.

Ecuatia riscului cardiovascular profesional:

Munca intensa

Lipit timbre pe niste scrisori, plictisitor, monoton, calificare scazuta.

Ecuatia riscului cardiovascular profesional, asociat cu riscul statusului social scazut. Risc mai mare la cei saraci si mai scazut la cei bogati.

Factorii cauzali conteaza. Ce factori psohologici sunt implicati in aparitia infarctului miocardic si apoi in faza de ameliorare au o stare depresiva peste 50% dintre acestia.

Fire subdepresiva - workahoolic. Cel care are supape nu face infarct. Are oricum o stare de depresie prin epuizare – chestionarul MASTRICHT se poate cere de la d-na Rapiteanu – o depresie din cauza muncii , dupa un examen epuizant – victoria a la Pirus. La depresia veche se adauga depresia noua datorita factorului de infarct. La infarct nu aveti sa-i dati voie sa plece din spital cu depresie – focalizati asupra depresiei cu care bolnavul iese din spital, tratarea problemelor de viata, tipul comportamental A.

Axioma : sunt controversati factorii psihologici ca rol in instalarea bolii cardiovasculare , dar au un rol de necontestat in agravarea sau chiar decesul dupa instalarea bolii. Criza de timp - ameliorarea comportamentului A . EXEMPLU: sa plece cu o ora mai devreme la serviciu.

Hipertensiunea arteriala.

Risc ca la boala coronariana, cu mentiune speciala pentru:

1.     obezitate.

2.     consum excesiv de alcool.

Situatile de tensiune emotionala prelungita.

Hipertensiunea – factor favorizant pentru infarct. Tipul comportamental A , etc,.

Astmul bronsic.

Fetita prof. Iamandescu, cand era mica spunea: “ tata e doctor de tuse”. Boala respiratorie, in peste 50% de cauza alergica ca forma modificata a imunitatii care se lupta cu substantele inofensive pentru ceilalti oameni.

Astazi avem 3 feluri de manifestari:

1.     tuse de sufocare cu zgomot suierator – wiheezing. Theorell Karassk si Sigrist.

2.     tuse uscata, obositoare, sufocanta, cu fluid sau nu.

3.     stare de opresiune, apasare toracica insotita de imposibilitatea de a respira.

Cauzele astmului sunt:

alergice – polen, praf de casa, etc.

Infectii respiratorii, viroze.

Medicamente din clasa aspirina.

Factorii meteorologici.

Stresul psihic.

Exemplu: alergie fulgi de perne, a schimbat perna cu una de burete, a scapat de alergie 8 ani, dupa care a vazut la TV o bataie cu perne la un internat de fete insotita de nori de fulgi si a facut din nou alergie.

Ce declanseaza astmul:

un hohot de ras ( stari emotionale puternice, declanseaza boala legata de un anumit organ).

o muzica frumoasa, linistita nu produce astm.

Toate starile incep cu insiruirea factorilor cauzali.

Izolati cauzele nepsihogene si vedeti ce rol ocupa factorul psihologic.

Stresul psihic poate declansa cauze in forme usoare, la persoane tinere la cca. 20 – 30 % din bolnavi.

Inflamatia este marcata la varste inaintate.

La astmul corticodependent se ajunge la 80 – 90 %.

Al doilea lucru – teama de recidiva.

Se moare de astm, la intreruperea tratamentului cu cortizon.

Fumatul se intrerupe in trepte.

Nu exista personalitati specifice pentru o anumita boala.

1.     anxietatea anticipativa fata de repetarea crizelor la astmatici.

2.     afectarea sincera a calitatii vietii la astamtici, legata de caracterul insolit al aparitiei crizelor in mijlocul unui grup, sau intr-o casa cu o pisica, etc.

Restrictionarea vietii sociale, dar si personale , pentru a se evita alergenii cauzali si afectarea profesional daca la locul de munca exista alergeni, sau afectarea loisiru-lui ( activitati in timpul liber), vara la polen, etc.

1.     Psihoterapia – izolarea grupei astmului bronsic cu risc psihogen, au nivel mai scazut al secretiei de cortizon. Cautati factorii vulnerabilitatii in …………….

2.     Ameliorarea ……………..

3.     Vigilenta la depresie si anxietate majora ……….

4.     Imbunatatirea coping-ului ……….

5. Astm fatal - pe fond depresiv , stil dezordonat de viata cu comp terapeutica foarte scazuta, impulsivitate, violenta, tendinta la droguri.

EXAMEN: este posibil sa fie fixat pe 19 Ianuarie la ora 16.

Se transmit biletele de examen prin d-na Rapiteanu.