Psihologie si parapsihologie

PSIHOLOGIE si PARAPSIHOLOGIE

Fenomene psihologice paranormale

In prima lectie am afirmat ca  psihicul este o realitate de un fel deosebit si ca nu poate fi masurat cu mare precizie, asa cum se pot masura obiectele materiale. S-a vazut de-a lungul acestui manual ca existenta fenomenelor psihice (manifestarilor psihice) este observabila in comporta­mente. Psihologia studiaza manifestarile psihice, le descrie si incearca sa le explice. Dar poate psihologia sa explice orice comportament cu aceeasi precizie pe care fizica o are in cazul fenomenelor fizice, materiale? Raspunsul este categoric, nu.

Analizati exemplul:

Intr-un oras din Germania, o familie a constatat ca, in timpul pranzului, asupra casei lor acoperita cu tabla, se arunca cu pietre. Terorizati de situatie, au cerut protectia politiei. Politistii au supravegheat atent locul. Nu vedeau pe nimeni aruncand cu pietre. Dar cei din casa auzeau pietrele pe acoperis si au cerut sa se rezolve situatia. S-a intensificat paza. S-a observat ca,  de flecare data cand casa era bombardata cu pietre, prin preajma se gasea un baiat de 10-12 ani. El nu lua pietre in mana, dar s-a gandit sa-l interogheze totusi. Copilul a spus ca se joaca, comandandu-le pietrelor. A fost luat in studiu de specialisti in fenomene psihologice paranormale. Fenomenul a fost denumit poltergeist (spirit bataus).

'Para' - 'alaturi de' (in greaca clasica); 'para' se foloseste ca element de compunere a cuvintelor cu sensuri ca 'in afara de'; 'opus; 'contrar', 'impotriva'.

Fenomene psihologice paranormale sunt acele manifestari psihice care nu pot fi explicate cu mijloacele stiintifice obisnuite ale psihologiei.

Vom prezenta unele fenomene psihologice paranormale. Trebuie precizat ca  manifesta rile psihice paranormale nu se intalnesc la majoritatea oamenilor ci doar la extrem de putini oameni.

Perceptie extrasenzoriala

Unii oameni (foarte putini) se pare ca au capacitatea de a achizitiona informatie la nivelul inconstientului fara ca aceasta sa fi trecut mai intai prin perceptia constienta.

Aceasta informatie patrunde apoi in sfera constientului ca 'o presimtire'; 'un vis; 'o viziune sau voce interioare'' etc. Astfel de fenomene se produc fie in stari. cand constiinta este blocata (de exemplu, in vis), sau cand constiinta se solicita la un nivel foarte inalt (de exemplu, o intelegere brusca - o intuitie brusca - insotita de certitudinea adevarului).

Premonitia este un fenomen de perceptie extrasenzoriala (prae, 'inainte' plus cognoscere, 'a cunoaste').

Cunosti ceva dinainte. Dar nu este vorba de a ajunge pe cale logica sa stii ca evenimentul cutare se va produce in viitor (de exemplu, dupa ce a nins foarte mult, este de asteptat sa apara inundatii cu ocazia topirii foarte rapide a zapezii; sau prevederea vremii de catre meteorolog).

Telepatia

Tele, 'departe', plus pathe, 'simtire' (in greaca clasica).

Telepatia este comunicarea la distanta. Un exemplu ca este posibila comunicarea la distanta intre doi oameni fara a se folosi vreo forma de limbaj exterior, oral sau scris, este o experienta facuta in casa lui Einstein in 1915.

Freud a fost rugat sa verifice capacitatea unui receptor telepatic, Wolf Messing. El s-a concentrat si i-a transmis lui Messing un ordin in gand. Acesta a plecat in baie, de unde s-a intors cu o penseta, si i-a smuls lui Einstein trei fire din barba. Freud a confirmat executarea corecta a ordinului.

Prieteni care sunt departe unul de altul nu si-au scris de mult. Deodata isi scriu unul altuia in acelasi timp. Este telepatie? Scrierea scrisorilor in acelasi timp pare foarte neobisnuita celor doi si, de aceea, povestesc despre ea. Dar sunt mii de prieteni care se gandesc unul la altul si nu-si scriu.

Perceptia extrasenzoriala (E.S.P) este o problema nerezolvata a stiintei, chiar daca s-ar putea sa fie un fapt intemeiat. Dar pentru aceasta trebuie aduse dovezi de catre specialisti. Datele pot fi usor falsificate de indivizi care nu au pregatire de psihologi. Nu sunt inca folosite metode de verificare experimentala a datelor folosindu-se instrumente moderne.

Poate cineva sa indoaie o cheie fara sa puna mana pe ea numai prin simplul

fapt ca vrea acest lucru? Exista indivizi care pot sa influenteze obiectele de la distanta. De exemplu, un 'medium' (o persoana despre care se spune ca este in legatura cu forte dincolo de lumea fizica) a reusit sa repare ceasuri stricate numai atingandu-le.

Termeni de retinut: fenomen psihologic paranormal, parapsihologie, perceptie extrasenzoriala (E.S.P) premonitie (precognitie), telepatie, psihokinezie (PK), hipnoza somnambulism.

GLOSAR

Algoritm = succesiune finita de operatii elementare (reguli de calcul, sisteme de simboluri si operatori matematici sau logici, instructiuni, comenzi), bine definite, care constituie o schema de rezolvare. Derivat din numele lui Muhammed ibn Musa Horezmi, matematician arab din secolul al IX -lea.

Asociationism = o a scoala de gandire in psihologie care explica formarea si manifestarea proceselor psihice si a insusirilor psihice prin mecanismul asociativ. De exemplu, din asocierea senzatiilor ar rezulta perceptia.

Autism = Autos este sinele vital. Autentic este doar ce este in mine, ce-i in afara este identic cu ce-i in mine, deci numai ce-i in mine exista, refuz ce nu-i in mine.

Behaviorism (engl. behaviour 'comportament') = curent in gandirea psihologica americana care porneste de la ideea ca reactiile sunt in functie de stimuli. De aceea este suficient sa se studieze relatia S-R (Stimul-Raspuns) pentru a explica si intelege comportamentul. Acest curent a adus contributii importante in teoria invatarii (instruirea programata).

Ereditate (genotip) = totalitatea informatiei genetice, fixata in genele celor 46 de cromozomi, preluata de descendenti de la ascendenti prin intermediul parintilor.

Ereditate particulara sau diferentiala = ereditatea care deosebeste indivizii dupa genele mostenite pe linie parentala de la ascendentii familiei.

Euristica = arta investigarii, cautarii si descoperirii prin intermediul gandirii, a cailor de solutionare si a inventivitatii umane.

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

Epilepsie = boala a sistemului nervos caracterizata prin crize convulsive intermitente, localizate sau generalizate, insotite de pierderea cunostintei, halucinatiei si alte tulburari psihice.

Functie simbolica = posibilitatea de a reprezenta un 'semnificat' (obiect) cu ajutorul unui 'semnificant' (inlocuitor al obiectului).

Gene = elemente materiale purtatoare de patrimoniu ereditar. Asigura variabilitatea si stabilitatea de-a lungul generatiilor.

Impulsuri = imbolduri de a actiona. Au mecanism innascut si sunt legate de necesitatea organismului de a-si mentine starea de echilibru (homeostazie). De exemplu, imboldul de a o lua la fuga din fata primejdiei, legat de frica. Nu pot fi stapanite.

Inhibitie = diminuare sau oprire a unei functii. Poate avea loc la diverse niveluri, constiente sau inconstiente.

Mediu (in sena larg) = ansamblul elementelor naturale, sociale, culturale cu care omul este in interactiune permanenta.

Allport, G.W. = psiholog american. Teoria lui pune accent pe 'organizarea dinamica' a personalitatii, pe individualitate si pe unicitatea ei.

Chomaky, Noam (n.1928) = psiholog si lingvist american. Este reprezentant al structuralismului in lingvistica teoretica, al asa numitei gramatici transformationale generative.

Ebbinghaus, Hermann (1850-1909) = psiholog german. Preocupat de problemele memoriei (si-a facut experientele pe sine) a scris Despre memorie (1885), continand lucrari. care au facut din el unul dintre fondatorii psihologiei experimentale.

Fechner, Gustav Theodor (1801-1888) = psiholog german, unul dintre intemeietorii psihologiei experimentale. A lucrat in domeniul psihologiei senzoriale.

Freud, Sigmund (1856-1939) = doctor psihiatru si psiholog austriac, creatorul teoriei psihanalitice. Considera ca la originea tulburarilor nevrotice stau dorintele refulate in report cu complexul lui Oedip, ireconciliabile cu alte dorinte sau cu morala.

Fromm, Erich (1900-1980) = psihanalist american de origine germana. Elementul nou pe care il aduce se refera la faptul ca structura caracterului individului uman este determinata nu numai de datele propriei fiinte biologice, ci si de societatea in care traieste, de istoria la care participa.

Jung, Carl Gustav (1875-1961) = psiholog si psihiatru elvetian. A largit notiunea de inconstient de la 'inconstientul personal' (notiune introdusa de Freud) la 'inconstientul colectiv' ca sediment al tuturor experientelor liniei ancestrale si 'obarsie a tuturor creatilor umane trecute si viitoare'.

Kant, Immanuel (1724-1804) = filozof german, intemeietorul filosofiei clasice germane. A elaborat o ipoteza cosmologica evolutionista. Sistemul filosofic al lui kant este idealismul transcendental.

Locke, John (1632-1704) = medic, psiholog si om politic englez, reprezentant al empirismului. in psihologie s-a situat pe pozitii asociationiste. Locke porneste de la ideea ca la nastere sufletul este o 'tabula rasa" si toate cunostintele umane deriva din experienta senzoriala.

Plaget, Jean = psiholog elvetian. A facut ample cercetari asupra dezvoltarii cunoasterii la copii, elaborand o teorie originala privind geneza si mecanismele gandirii.

Platon (427 - 347i. Hr) = filozof clasic grec, discipolul lui Socrate. Pe frontispiciul intrarii in gradina lui Academos unde isi prezenta doctrina filozofica era scrisa 'sa intre cine stie geometrie'. Cateva dintre lucrarile lui fundamentale, (Dialogurile): Phaidros (despre frumos), Phaidon (despre bine), Repubilca (o doctrina a cetatii ideale) in care cei la care predomina ratiunea (filosofii) sunt conducatorii, cei la care predomina virtutea (inima) sunt aparatorii, iar cei la care predomina partea vegetativa a corpului sunt meseriasii de orice fel.

Popescu - Neveanu, Paul (1926-1994) = psiholog roman, profesor la Universitatea din Bucuresti. A elaborat sinteze critice privind curente, idei, autori, in problemele relatiilor dintre aptitudini-atitudini, dar mai ales in cele ale planurilor inteligentei si creativitatii.

Thomdike, Edward-Lee (1874 -1949) = cunoscut psiholog american. A facut experimente privind inteligenta animala. A stabilit ca exista o mare similitudine intre curba invatarii la oameni si curba lui Ebbinghaus cu privire la copii.

Zapan, Gheorghe (1897-1976) = psiholog roman, doctor in psihologie si matematica. Contributiile sale se refera la taxologie (stiinta a organizarii, care se ocupa de factorii de progres si invatarii si activitatii umane).

Bibliografie

Allport, G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti

Barnett, S.A., Instinct si intellgen~a, Editura stiintifica, Bucuresti

Bruner, J.S., Pentru o teodeainstruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

Carroll, J.B., Limbajsigand~re, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

s)  Chomsky, N., Limbajul in cadrul cunoastefi, in Teodi ale llmbajului, Teodi ale invatadi,

Editura Politica, Bucuresti, 1988

Colectiv (Chircev, A.; Pavelcu, V.; Rosca, Al.; Zorgo, B), Psihologie Pedagogica,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967

Croce, B, Estetica, Editura Univera, Bucuresti, 1971

Davitz, J.R., Ball Samuel, Psihologia procesului educational, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1978

Delacroix, H., Psihologia artei, Editura Meridiane, Bucuresti, 1983

Engle, T.I. si Snellgrove, L., Psychology, Harcourt Brace Jovanovieh, 1979

Ey., H., Constlinta, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983

Eysenek, H. si Eysenek, M., Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora,

Bucuresti

Freud, S., Introducere in psihanaliza, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

14) Freud, S., Scrieri despre literatura si arta, Editura Univers, Bucuresti, 1980

Fromm, E., Texte alese, Editura Politica, Bucuresti, 1983

Golu, M., Principii de psihologie cibernetica, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1975

17) Hilgard, E., R., si Bower, G., H., Teorii ale invatarii, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1974

18) Jacob, Fr., Logica viului, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1972

19) Jung, C., G., Structura psihicului, Editura Anima, Bucuresti, 1994

20) Jung, C., G., Descrierea tipurilor psihologice, Editura Anima, Bucuresti, 1994

21) Jung, C., G., Despre formarea personalitatii, Editura Anima, Bucuresti, 1994

Jung, C., G., Constient si inconstient, Editura Anima, Bucuresti, 1994

Jung, C., G., Patern ofbehaviors,larhetip, Editura Anima, Bucuresti, 1994

laplanche, J., Pontalis, l.B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas

2s)     larmat, J., Genetica inteilgenfel, Editura Stuntifica, Bucuresti, 1997

Linton, R., Fundamentul cultural al personalitatii, Editura Didactica si pedagogica,

Bucuresti, 1970

27) Littauer; Fl., Personalitate. Plus. Cum sai intelegi pe ceilalti si pe tine, Press SRL, 1999

Kant, Imm., Intemeierea metafizicii moravurilor, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

Neculau, A., Liderii in dinamica grupurilor, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1977

Orizonturi noi in psihologie, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1973

31) Pavlov, I.P, Experienta a douazeci de ani, Editura Academiei

32) Pavelcu, V., Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitati, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1982

33)Piaget, J., Inhelder, B., Psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1969

Plaget, J., Judecata morala la copil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Polya, G., Descoperirea in matematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

36) Popescu - Neveanu, P, Tipurile de activitate nervoasa superioara la om, Editura

Academiei, Bucuresti

Popescu - Neveanu, P, Curs de psihologie generala, Universitatea Bucuresti, 1977

38) Premak, D., Capacitatea de reprezentare si accesibilitatea cunoasterii in Teorii ale limbajului, Teorii ale invatarii, Editura Politica, Bucuresti, 1988

Roco, M., Creativitatea individuala si de grup, Editura Academiei, Bucuresti, 1979

40) Rosca, Al (coordonator), Metodologie si tehnici experimentale in psihologie

Steiner, G., Dupa Babel, Editura Stiintifica, Bucuresti

42) Szondi, L., Diagnostic experimental des pulsions, RU.F., Paris, 1952

Schipu, U si Verza, E., Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti, 1997

44) Terman, L., M., Descoperirea si stimularea talentului exceptional, in Caiete de

pedagogie moderna, 9, E.D.P., 1981

45)Torance, E., Toggart, B. si Toggart, W, Stilul Personal de prelucrare a informatiilor (H.I.P.), Bensevile, Illinois, S.U.A.

46) Teodorescu, S., Psihologia conduitei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

47) Vernon, Ph., E, Vernon, D., F., Identificarea copiilor supradotati, in Caiete de

pedagogie moderna, 9, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

48) Tyson, M., Creativitatea, in Orizonturi noi in psihologie, Bucuresti, 1973

49) Zlate, M., Introducere in psihologie, Editura Sansa, 1996

50)Wilkison, R., Somnul si visele, in Orizonturi noi in psihologie, Bucuresti, 1973