Psihologie Medicala - grile rezolvate

Psihologie Medicala - grile rezolvate


1. Psihopatologia are drept obiect conform dicTionarului LAROUSSE studiul tulburarilor de:

a. comportament
b. constiinta
c. morala
d. comunicare

a. a+b
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. a+b+d *

2.Psihopatologia completeaza abordarea clinica prin:

a. investigaTii de laborator
b. metode experimentale
c. teste
d. statistica

a. b+c+d *
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. b+d

3. Medicina actuala se indreapta spre o orientare psihologica in privinTa aprecierii factorului psihic ca:

a. agent etiologic
b. cauza fundamentala a bolii somatice
c. factor de risc sau trigger
d. agent furnizor de sanatate

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. c+d

4. Psihologia medicala este:

a. un domeniu intrinsec practicii medicale
b. un domeniu intrinsec teoriei medicale
c. o resursa importanta in ceea ce va fi medicina viitorului
d. o alta abordare a unui grup de specialisti in terapia anumitor boli

a. a+b+c+d
b. a+b+c *
c. a+d
d. b+d

5. K.SCHNEIDER vorbeste de psihopatologia clinica (1955) ca fiind studiul anormalitaTii psihice prin referire la:

a. cazuri clinice
b. cunoasterea simptomelor psihopatologice
c. diagnostic
d. epidemiologie

a. a+d
b. a+b+c *
c. b+c+d
d. a+c+d

6. Domeniul psihologiei medicale poate fi regasit in toate faptele din practica medicale unde:

a. e vorba de raportul unui eveniment traumatizant din punct de vedere afectiv (doliu, desparTire)
b. in relaTia medic-pacient a proiecTiei acesteia in diagnosticul, tratamentul sau urmarirea bolilor
c. in contratransferul in special cu conotaTie erotica care intervine inerent in medicina
d. in derularea unei afecTiuni somatice

a. a+b
b. a+c+d
c. a+b+d *
d. a+b+c+d

7. Personalitatea este un concept global, o structura care are:

a. o virtualitate
b. o dinamica
c. o economie proprie
d. un anumit grad de permanenTa

a. a+b+c
b. b+d
c. b+c+d *
d. a+d

8. Cele trei principale direcTii in dezvoltarea behaviorismului care au marcat de asemenea intr-o maniera importanta modul de inTelegere al tulburarilor psihopatologice sunt:

a. condiTionarea clasica
b. condiTionarea operanta
c. analiza familiei
d. behaviorismul paradigmatic

a. b+d
b. a+c
c. c+d
d. a+b+d *

9. Modelul abordarii ecosistemice are urmatoarele componente de baza:

a. persoane care, cu resursele de care dispun incearca sa infrunte stresul
b. mediul de unde provin factorii de stres
c. interacTiunea factorilor de stres cu resursele organismului
d. psihopatologia, conceputa drept "adaptativa"

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

10. Psihopatologia clinica opereaza cu noTiunea de normalitate ca:

a. valoare statistica
b. ucronie
c. sanatate
d. process

a. a+c+d *
b. a+b+c
c. a+b+c+d

11. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:

a. caracteristica principala a acestei personalitaTi este lipsa de interes faTa de alte persoane si relaTii sociale
b. poarta pica tot timpul, si sunt implacabili faTa de insulte, injurii sau ofense
c. in activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situaTia de a munci individual, se descurca foarte bine
d. are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor

a. b+c+d *
b. a+b+d
c. c+d
d. a+c+d

12. DistribuTia Gaussiana a fenomenelor psihopatologice NU este cunoscuta si sub numele de:

a. capiTa
b. elipsoidala
c. clopot
d. semiluna

a. a+c+d
b. b+c
c. b+d
d. a+b+d *

13. FROMM E. leaga conceptul realizarii individului de concordanTa cu restul indivizilor din comunitatea respectiva, care este in continua:

a. cautare
b. goana dupa bunuri
c. permanent progres
d. schimbare

a. c+d
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d *

14. DificultaTile cele mai importante in raport cu dezideratul detectarii unei norme a sanataTii mintale sunt urmatoarele:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiinTei umane
b. terapia disfuncTiilor corporale este guvernata de legile naturii in timp ce disfuncTiile vieTii psihice si, mai ales cele ale relaTionarii sociale
c. dezvoltarea fara precedent a mijloacelor de investigaTie biologica si psihologica
d. istoricitatea normelor

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. a+b+c

15. Interesul pentru adaptare din ultimele doua decade poate fi privit prin urmatoarele perspective:

a. schimbarea in definirea starii de sanatate
b. bombardamentul informaTional fara precedent
c. cresterea recunoasterii ca indivizii si nu medicii sunt si trebuie sa fie responsabili de starea lor de sanatate
d. relaTionarea cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor (bolilor)
a. c+d
b. b+c
c. a+b
d. a+c+d *
5
16. Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:

a. denumiTi adeseori si sociopaTi, sunt caracterizaTi de: desconsiderarea si violarea drepturilor altora
b. sunt niste singuratici si exprima foarte puTine emoTii. Sunt retrasi, lipsiTi de simT al umorului, reci si aplatizaTi emoTional
c. lipsa de remuscare, indiferenTa faTa de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de justificare a acestor fapte
d. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale

a. a+b
b. a+c+d *
c. c+d
d. a+b+d

17. Adaptarea ne protejeaza in faTa bolii prin:

a. scaderea considerabila a distresului pe care il transforma in stres
b. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creeaza probleme
c. perceperea controlului semnificaTiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze caracterul ei problematic
d. pastrarea consecinTelor emoTionale ale problemelor in limite controlabile

a. a+c+d
b. b+c+d *
c. a+b+c+d
d. b+c

18. Cateva din caracteristicile principale ale sanataTii mintale sunt:

a. capacitatea de a produce si de a tolera tensiuni suficient de mari
b. capacitatea de a organiza un plan de acTiune pentru a prelua conducerea grupului si a-l adapta la satisfacerea propriilor aspiraTii
c. capacitatea de a-si adapta conduita la diferite moduri de relaTii cu ceilalTi indivizi
d. capacitatea de identificare atat cu forTele conservatoare cat si cu cele creatoare ale societaTii

a. b+c
b. a+b
c. a+c+d *
d. b+c+d

19. Urmatoarele aserTiuni sunt prejudecaTi privind comportamentul anormal:

a. caracterul ereditar al anormalitaTii
b. intre normal si anormal s-ar putea face o delimitare neta
c. opinia ca o abatere extrema de la normal, indiferent de natura ei, este patologica
d. boala psihica limiteaza sever capacitatea de creaTie

a. a
b. a+b
c. a+b+c *
d. a+b+c+d

20. Boala psihica trebuie considerata ca interesand intreaga fiinTa umana in complexitatea ei:

a. Biologica
b. Psihologica
c. religioasa
d. axiologica si sociala

a. a+b+d *
b. b+d
c. a+d
d. a+c+d

21. Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici

a. caracteristica principala este instabilitatea relaTiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului si impulsivitatea
b. indivizii alterneaza intre extremele de idealizare si devalorizare
c. sunt indiferenTi la laude sau critici
d. au un comportament automutilant si ameninTari recurente de suicid. Nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. c+d
d. a+b+d

22. Din punct de vedere antropologic boala psihica va fi:

a. absenTa libertaTii interioare a subiectului
b. incapacitatea de a se adapta armonios in mijlocul colectivitaTii
c. imposibilitatea de a creea pentru semeni, prin si cu ei
d. neputinTa de a inTelege sensul fenomenelor inconstientului colectiv

a. a+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

23. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:

a. caracterizata de emoTionalitate excesiva si de cautare a atenTiei. Istericul se simte nemulTumit atunci cand nu se afla in centrul atenTiei. Isi schimba rapid emoTiile care sunt superficiale
b. catarsisul afectiv este facil. Este sugestionabil, usor de influenTat.are tendinTa de a dramatiza
c. considera relaTiile a fi mai intime decat sunt in realitate. Are un comportament seducator si provocator sexual
d. comportament arogant, sfidator. Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

a. b+c
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d
24. Psihologia medicala este pentru medicina:

a. un domeniu complementar
b. o alternativa moderna
c. o resursa inepuizabila *
d. o direcTie de cercetare

25. Domeniul psihologiei medicale a devenit pentru psihologie in Tarile puternic dezvoltate:

a. zona centrala de rezistenTa
b. un domeniu in care isi desfasoara intr-un fel sau altul activitatea, cei mai mulTi din absolvenTii facultaTilor de profil
c. un concurent care tinde sa inlocuiasca conceptele psihologiei clasice
d. un teren experimental in care noile tehnici de psihoterapie isi gasesc aplicaTia

a. b+c+d
b. a+b *
c. b+c
d. a+b+d

26. Factorul psihic poate fi privit in majoritatea bolilor somatice plurifactoriale:

a. ca agent etiologic
b. ca factor favorizant al unor cauze organice
c. ca teren vulnerabil pe care se dezvolta maladiile
d. ca agent "furnizor de sanatate"

a. a+d *
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

27. Obiectul psihologiei medicale trateaza:

a. procesele, sistemele si insusirile psihice integrand si problematica generica a personalitaTii, studiul psihologiei medicale se poate restrange la domeniile relaTiilor interpersonale si ale grupurilor mici (Golu P)
b. psihologia bolnavului si al relaTiilor sale cu ambianTa, legaturile sale subiective cu personalul medico-sanitar (in mod predominant cu medicul) si cu familia
c. reacTia psihica a bolnavului faTa de agresiunea somatica si/sau psihica (posibila generatoare de boala) si mijloacele psihice de tratament
d. atitudinea in faTa morTii fenomenele de transfer si contratransfer, beneficial secundar, relaTiile umane de la nivelul spitalului

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. a+c+d
d. b+c+d

28. In sfera de preocupari a psihologiei medicale intra:

a. problematica psihologica a profesiunii medicale
b. problemele legate de dezvoltarea unor noi sisteme de testare a imunitaTii
c. problematica relaTiei interpersonale medic-pacient
d. problematica privitoare la siguranTa experimentelor biologice din cancerele care afecteaza sistemul nervos central

a. a+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+c *

29. Cateva din subiectele majore in studiul psihologiei medicale (dupa British Psychological Society):

a. funcTiile psihice elementare
b. psihologia sociala
c. psihologia dezvoltarii
d. diferenTele individuale

a. c+d
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d *

30. Prin demersul sau identificator al rasunetului psihic al bolii psihologia medicala:

a. ofera investigarea posibilitaTilor de prevenTie sau de minimalizare a consecinTelor unor stari psihopatogene, avand drept corolar pastrarea sanataTii *
b. ofera posibilitatea formularii unor diagnostice complexe si descrierea unor boli noi
c. ofera formule terapeutice deosebite in care noile generaTii de medicamente sunt in planul intai
d. ofera posibilitatea unui limbaj comun care sa permita psihologului sa comunice mai bine cu medicul terapeut

31. Domeniile din care psihologia medicala isi extrage datele:

a. ancheta sociala
b. tehnici experimentale
c. etologia
d. convorbirea de la om la om

a. a+b+d *
b. b+c
c. b+c+d
d. a+b+c+d

32. Domeniile de intervenTie ale psihologiei medicale sunt dupa Huber Winfrid:

a. dezvoltarea si promovarea sanataTii
b. prevenTia
c. funcTia terapeutica
d. funcTia de reabilitare

a. a+b+c+d *
b. b+d
c. c+d
d. a+c+d

33. Psihologia medicala se refera la:

a. atitudinea faTa de bolnav si boala
b. atitudinea faTa de sistemele de ingrijire a sanataTii, atat ale individului bolnav cat si ale celui sanatos
c. atitudinea medicului si celor ce lucreaza in domeniul medical faTa de propria profesiune
d. suportul logistic al activitaTilor medico-psihologice, bugete, finanTari

a. a+d
b. b+c
c. a+b+c *
d. b+d

34. Care din aceste argumente sunt in favoarea folosirii termenului de "psihologie medicala":

a. prezinta un domeniu mai vast decat psihologia clinica prin cuprinderea
problematicii psihologice adiacente bolnavului
b. prezinta mari posibilitaTi de esenTializare si teoretizare a datelor, faptelor si observaTiilor izvorate din analiza clinica
c. depaseste aria observaTiei imediate directe si individuale pastrand ca aspect fundamental elanul relaTional interpersonal
d. legatura cu alte stiinTe ale omului ca antropologia, filosofia, sociologia, fiind in acest fel un domeniu de cuprindere mai larg chiar decat medicina

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. c+d

35. Psihologia morala cauta sa:

a. inTeleaga natura individului din punct de vedere sufletesc si moral
b. raspunda dilemelor legate de sensul vital si destin
c. refaca unitatea dintre prezenTa corporala ca exterioritate si interioritatea
reprezentata de constiinTa si sentimentul moral
d. ofere salvarea nu doar ca reparaTie ci si ca psihoterapie

a. a+b+d
b. a+c+d
c. a+b+c+d *
d. c+d

36. Psihopatologia este:

a. un studiu sistematic al trairilor anormale, cunoasterii si comportamentului
b. o psihiatrie redusa la nivelul de inTelegere al psihologilor
c. o legatura trainica intre substratul organic (creierul) si manifestarile
comportamentale anormale (bolile psihice)
d. studiul manifestarilor tulburarilor mintale

a. a+d *
b. b+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

37. Psihosomatica este o concepTie medicala care sta la baza diagnosticului si terapiei celui aflat in suferinTa si care inglobeaza la un loc:

a. datele furnizate de examenul medical "obiectiv"
b. constante biologice, date de examinare a corpului, explorari funcTionale
c. perspectiva psihologica
d. considerarea factorilor psihosociologici in determinismul bolii

a. a+b+c+d *
b. b+d
c. b+c+d
d. a+c+d

38. Urmatoarele caractere generale caracterizeaza concepTia psihosomatica in medicina:

a. concepTie holistica (integrativa) - unitatea dintre SOMA si PSIHIC
b. observaTii clinice (confirmate de cercetari epidemiologice), date experimentale psiho-fiziologice, neuro-endocrinologice etc
c. date biografice privind familia, aparTinatorii, datele genetice si fenotipice ale acestora
d. includerea influenTei mediului social (mediata prin psihicul bolnavului) asupra bolii (Von Uexkuell)

a. a+c
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+b+c

39. Psihosomatica contemporana a investigat si a acceptat diferite mecanisme ca generatoare ale suferinTelor psihosomatice de sorginte:

a. psihanalitica
b. cognitiva
c. adaptativa
d. developmentala

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c+d
d. b+c+d

40. Printre dezavantajele pe care le au pacienTii cu simptome somatice neexplicate, recurente, sunt adesea:

a. investigarea in extenso si spitalizarea
b. pierederea locului de munca si stigmatizarea
c. supunerea unor proceduri de diagnostic invazive, unor tratamente medicale in care polipragmazia se impleteste cu metode recuperatorii costisitoare si care creeaza boli iatrogene adeseori mai grave decat presupusele boli somatoforme
d. obligarea la tratamente foarte indelungate sau pe viaTa

a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c+d
d. c+d

41. Norma este, in esenTa sa:

a. o convenTie umana larg impartasita social
b. valorizarea comuna a unor stari si fapte sociale
c. o valoare (aceasta fiind, in fond, o apreciere despre ,,ceva", realizata in colectiv) transformata in imperative
d. un act legislativ care avantajeaza pe cei mai mulTi indivizi in defavoarea celor puTini

a. a+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. b+d

42. Care din aceste criterii pot fi folosite pentru definirea normalitaTii psihice:

a. constiinTa clara a eului personal si capacitate de orientare in viaTa
b. nivel inalt de toleranTa la frustrare si autoacceptare
c. inflexibilitate in gandire si acTiune
d. angajarea plenara in activitaTi riscante cu imbinarea placerilor date de acestea cu cele de perspectiva

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b *

43. Problematica cuplului normalitate-anormalitate este mai apropiata de "generalitatea":

a. normelor
b. a abordarii statistice
c. a regulilor si legilor
d. a modelului sanatate-boala

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c *

44. "Doctorul angelic" avea sa incerce o sinteza majora intre opera aristotelica si tradiTia crestina stabilind o ierarhie a formelor materiale si pure intre care incearca sa plaseze sufletul asa cum traieste el in fiinTa umana. Cel care a primit acest supra-nume era:

a. Renee Descartes
b. Aristotel
c. Aquino * Toma D
d. Phillipe Pinel

45. Normalitatea, adica sanatatea, in cazul nostru cea mintala pare a fi:

a. un mod de a reusi in labirintul care este existenTa cotidiana urmand strategii verificate de alTii
b. o vasta sinteza
c. o rezultanta complexa a unei mulTimi de parametri ai vieTii organice si sociale, aflaTi in echilibru dinamic, ce se proiecteaza pe modelul genetic al existenTei individuale, nealterat funcTional si morfologic, in istoria sa vitala
d. pastrarea unui raport decent cu instituTiile medicale cu raspunsul prompt la acTiunile de profilaxie in special primar

a. b+c+d
b. b+c *
c. a+b+c
d. a+c+d

46. Semnul patologic este totdeauna diferenTial marcand:

a. o ruptura sincronica intre bolnav si sanatos
b. o ruptura diacronica intre prezent si trecut
c. o ruptura intre parametrii biologici si cei psihici ai individului
d. o ruptura intre posibilitaTi si performanTe in toate planurile

a. a+b *
b. a+b+d
c. c+d
d. a+c+d

47. Conform abordarii normalitaTii ca valoare medie un fenomen este cu atat mai normal cu cat este:

a. mai rar
b. mai frecvent *
c. mai indepartat de media statistica
d. mai acceptat de ceilalTi membri ai societaTii

48. Acceptarea normalului mediu, noTiune cu care opereaza intreaga medicina:

a. include judecaTile de valoare
b. permite clasificarea bolilor dupa agenTii lor patologici
c. este logica si constructiva
d. inlatura in mare parte arbitrarul si "judecaTile de valoare"

a. b+c+d
b. a+b
c. c+d *
d. a+b+c+d

49. Abordarea normalului mediu a fost utilizata mai mult in biologie si psihologie, ea si-a capatat o utilizare tot mai importanta in psihiatrie:

a. prin prezenTa psihologilor in clinicile de psihiatrie
b. prin folosirea extensiva a scalelor si testelor *
c. prin folosirea unor metode moderne de investigaTie ca emisia de pozitroni si harTile electroencefalografice
d. introducerea calculatoarelor in spitalele de psihiatrie care folosesc foarte mult metode statistice

50. Din perspectiva normalitaTii ca utopie normalitatea este perceputa ca:

a. o imbinare echilibrata, armonioasa si optimala a aparatului mintal
b. o aspiraTie catre un ideal etern
c. un echilibru al omului cu natura prin care energiile universale sa circule
nestigherite
d. o funcTionalitate optima care pune in valoare toate potenTialitaTile individului

a. a+c+d
b. c+d
c. b+d
d. a+d *

51. Normalitatea ideala defineste felul in care individul si comunitatea considera ca persoana ar trebui sa fie. Ea variaza in funcTie de:

a. contextul socio-cultural
b. epidemiologic
c. contextul istoric
d. contextul geografic (etnic, comunitar, statal, religios, s.a)

a. a+c+d *
b. b+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d

52. "Capacitatea persoanei de a dezvolta sentimente sociale si de a fi productiv/creativ sunt legate de sanatatea mintala; capacitatea de a munci creste stima de sine si face persoana capabila de a se adapta." Aceasta definiTie ii aparTine lui:

a. Sigmund Freud
b. Melanie Klein
c. Eric Erikson
d. Alfred Adler *

53. Normalitatea ca proces opereaza cu:

a. norma ideala care presupune adaptarea succesiva a individului la istoricitatea sociala
b. norma temporala care studiaza comandamentele istorice dupa care se orienteaza indivizii
c. norma responsiva sau funcTionala *
d. norma morala care pune accentul pe felul in care proceseaza comandamentele etice

54. Folosirea excesiva a tabuului normalitaTii poate conduce la:

a. o crestere a monotoniei comportamentelor din societate cu marirea coeficientului de depresie care afecteaza populaTia
b. stagnare sociala prin adoptarea unor modele create de generaTiile anterioare si rezistenTa faTa de dimensiunile progresului
c. comunicare ineficienta deoarece regulile acesteia sunt supuse unor coduri pe care din conservatorism societatea nu le adopta
d. o folosire abuziva a acestei categorii atunci cand este vorba de o readaptare reeducativa sau segregativa dupa norme socio-ideale sau ideologiile momentului *

55. Normalitatea presupune o capacitate de comunicare si elaborare continua a informaTiei care sa asigure armonia la nivelul subsistemului:

a. individual
b. familial
c. social
d. grupal

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

56. Adaptarea se poate realiza prin:

a. mecanisme stereotipe sau scheme comportamentale asimilate si algoritmizate
b. scheme logice elaborate prin efortul colectiv al comunitaTii si trasnmisie de la o generaTie la alta
c. scheme comportamentale a caror finalitate este doar presupusa, urmand sa fie validate, ceea ce implica chiar si asumarea riscului unui esec
d. mecanisme neurofiziologice si neuropsihologice pe care individul si le antreneaza pana la un nivel optimal care ii creaza senzaTia de siguranTa

a. a+c *
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+c+d

57. Un individ reacTioneaza in mod normal, daca:

a. in cursul dezvoltarii sale se arata a fi capabil de o adaptare flexibila faTa de situaTiile conflictuale
b. raspunde cu intransigenTa provocarilor si nu lasa situaTii nelamurite in care propria-i persoana sa fie pusa in inferioritate
c. cand este capabil sa suporte frustrarile si anxietatea care rezulta din ele
d. isi urmeaza traiectoria existenTiala gasindu-si in permanenTa doar acele zone care nu ii lezeaza obiectivele si minimalizeaza efortul afectiv

a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c
d. c+d

58. DificultaTile cele mai importante in raport cu dezideratul detectarii unei norme a sanataTii mintale sunt urmatoarele:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiinTei umane in corporalitate, psihic si socialitate
b. terapia disfuncTiilor de expresie corporala sa fie guvernata de legile naturii si prin procedee subsumate acestora, in timp ce disfuncTiile vieTii psihice si, mai ales cele ale relaTionarii sociale, sa fie depasite prin raportarea la normativitate si prin recuperarea indivizilor in suferinTa in interiorul normei
c. dificultaTi legate de barajul lingvistic, obiceiuri si cutume
d. istoricitatea normelor

a. b+c+d
b. a+b+d *
c. a+b+c+d
d. b+c
17
59. Crescutul interes pentru adaptare din ultimele doua decade poate fi privit din urmatoarele trei perspective:

a. este schimbarea in definirea starii de sanatate. In trecut, starea de sanatate era definita ca absenTa a durerii si era secundara interesului medicilor care erau mai mult focalizaTi pe tulburari
b. cresterea recunoasterii ca indivizii si nu medicii sunt si trebuie sa fie responsabili de starea lor de sanatate
c. adaptarea este strans relaTionata cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor (bolilor)
d. dezvoltarea sistemelor informatice si cresterea interesului publicului pentru boala
a. a+d
b. b+d
c. a+b+c *
d. a+b+c+d

60. Adaptarea ne protejeaza prin:

a. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creeaza probleme
b. asigurarea bazei materiale pentru ingrijirile medicale de orice fel
c. perceperea controlului semnificaTiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze caracterul ei problematic
d. pastrarea consecinTelor emoTionale ale problemelor in limite controlabile

a. c+d
b. a+d
c. a+c+d *
d. b+c

61. Antonovski a definit coerenTa ca: "o orientare globala care exprima masura in care individual are un sentiment de incredere susTinut si durabil", dar si dinamic ca:

a. toTi oamenii il admira pentru personalitatea deosebita si realizarile sale
b. stimulii care deriva din mediul intern sau extern de-a lungul vieTii sunt structuraTi, predictibili si explicabili
c. exista resurse disponibile pentru ca el sa poata raspunde la solicitarile determinate de acest stimul
d. ca aceste solicitari sunt provocatoare, benefice pentru investiTia afectiva si angajare"

a. a+b+c+d
b. b+c+d *
c. c+d
d. a+b+c

62. Modelul comportamentalist al comportamentului anormal presupune:
a. dezvoltarea gresita sau exagerata a masurilor de aparare, insoTite de anxietate
b. adaptare ineficienta prin invaTarea unor comportamente inadecvate si incapacitate de corectare *
c. incapacitatea de dezvoltare pe deplin a personalitaTii prin blocarea sau
distorsionarea acestor tendinTe catre automulTumire
d. incapacitatea realizarii identitaTii adecvate de sine si a inTelegerii sensului vieTii

63. Care din aceste tipuri definesc comportamente anormale:

a. comportamentul de tip criza biopsihologica de dezvoltare sau involuTie (pubertate, adolescenTa, climax, andropauza), cu caracter pasager si reversibil
b. comportamentul de tip carenTial (legat de stari de frustrare afectiva, carenTe educaTionale, disfuncTii familiale si in modul de viaTa), ce creeaza dificultaTi de adaptare
c. comportamentul de tip sociopatic, constand din conduite delictuale agresive, toxicomanice sau de furie, cu caracter recurent sau episodic
d. comportamentul de tip patologic, parTial sau deloc reversibil, de natura exogena, endogena sau mixta, cu intensitaTi si forme variabile (stari reactive, nevroze, psihopatii, psihogenii, endogenii)

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

64. Care din aceste criterii definesc (dupa Purushtov) anormalitatea?

a. criteriul existenTei la individ a unor stari de insecuritate, teama, apatie, anxietate
b. criteriul explicarii printr-o patologie fizica a comportamentului dezadaptativ
c. criteriul contextului social (normele si valorile socio-culturale existente la un moment dat) in care se produce comportamentul
d. criteriul diminuarii randamentului si eficienTei individului

a. a+c+d
b. b+d
c. c+d
d. a+b+c+d *

65. Boala psihica trebuie considerata ca interesand intreaga fiinTa umana in complexitatea ei:

a. biologica
b. psihologica
c. axiologica
d. epidemiologica

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d

66. ConTinutul conceptului de sanatate mintala este determinat de:

a. calitatea raportului personalitate-mediu *
b. dezvoltarea relaTiilor de producTie si a mijloacelor tehnologice
c. noile sisteme medicale si de asistenTa sociala care previn afecTiunile psihice
d. dezvoltarea mijloacelor de mass-media si a reTelelor informaTionale

67. Boala psihica afecteaza in formele ei grave

a. comunicarea interpersonala, intersubiectivitatea
b. capacitatea de integrare a persoanei in plan socio-cultural
c. capacitatea de autodepasire si de creaTie a subiectului
d. capacitatea de procreere a individului si de a intreTine relaTii normale cu partenerul sexual

a. c+d
b. a+b+c *
c. a+c
d. b+c+d

68. Boala psihica este si va ramane o dimensiune (poate cea mai tragica) a fiinTei umane prin:

a. absenTa libertaTii interioare a subiectului
b. incapacitatea de a se adapta armonios in mijlocul colectivitaTii
c. imposibilitatea de a crea pentru semeni, prin si cu ei
d. dezorganizarea esenTei umane in tot ce are ea definitoriu

a. a+b
b. a+b+c+d *
c. b+c
d. a+c+d

69. Adaptarea este o permanenta schimbare a eforturilor cognitive si comportamentale care organizeaza specific cerinTele interne pentr a administra cererile externe si/sau interne pentru a:

a. preveni scaderea sau epuizarea resurselor persoanei *
b. mari rezistenTa persoanei la stres emoTional si somatic
c. creste toleranTa la frustrare
d. imbunataTi comunicarea atat cu persoanele aflate mai sus in ierarhia sociala cat si cu egalii

70. Elementele cheie in definirea adaptarii sunt:

a. folosirea resurselor
b. gandire si/sau comportament activ
c. reducerea nevoilor interne si/sau externe prin gasirea de soluTii si rezolvarea eficienta a problemelor
d. apelul la ceilalTi indivizi in ceea ce priveste scopul sau Tinta adaptarii

a. b+c
b. a+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

71. Marsella (1969, 1972) postuleaza urmatoarele determinari in ceea ce priveste modele simptomatice si capacitatea de rezistenTa la stres:

a. fiinTele umane si mediul lor sociocultural si fizic sunt sisteme independente
b. comportamentul normal/anormal este produsul interacTiunii simultane a omului cu mediul
c. organismul nu exista separat de mediu, iar comportamentul nu este independent in interacTiunea organism-mediu
d. mediul socio-cultural poate fi pus alaturi de stresorii de diferite categorii si de cerinTele cognitiv-emoTionale

a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+c+d *
d. b+d

72. Meyer A va defini boala mintala ca o adaptare gresita, insuficienta sau inadecvata. Acest punct de vedere va fi susTinut si de

a. neuropsihobiologie
b. psihanaliza *
c. comportamentalism
d. psihiatria transculturala

73. Adaptarea este strans relaTionata cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor (bolilor). In acord cu Pearlin si Schooler (1978), adaptarea ne protejeaza prin:

a. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creeaza probleme
b. crearea unor condiTii in care frustrarea este resimTita mult mai puTin negativ
c. perceperea controlului semnificaTiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze caracterul ei problematic
d. pastrarea consecinTelor emoTionale ale problemelor in limite controlabile

a. c+d
b. a+b+d
c. a+b+c+d
d. a+c+d *

74. Parametri de acTiune ai agenTilor stresori sunt reprezentaTi de durata in funcTie de attribute precum:

a. "noutatea"
b. "bruscheTea" cu care se acTioneaza
c. "originalitatea"
d. "neutralitatea"

a. c+d
b. b+c
c. a+b+c+d
d. a+b *

75. Care din aceste dimensiuni independente reprezinta comportamente de adaptare:

a. activ-pasiv (discutand direct acTiunea, tratand despre stresori sau evitand stresorii)
b. cognitiv-emoTional (controland stresorii angajaTi in activitatea cognitiva sau Tinand de sfera emoTionala catarsisul si expresia)
c. controlul (menTinand in aparenTa controlul personal asupra stresorilor)
d. acTiunea psihologica/acTiunea sociala (sfera autorealizarii sau suportul social)

a. a+b+c+d *
b. c+d
c. b+c+d
d. a+c+d

76. Teorii neobehavioriste analizand rolul structurant al mediului in constituirea personalitaTii, integreaza:

a. reflexologia pavloviana
b. teoria neurohormonala in medierea impulsului nervos in creier
c. behaviorismul watsonian
d. teoria invaTarii a lui Thorndicke

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+d

77. In sistemul topic elaborat de Freud in 1920, personalitatea este imparTita in urmatoarele instanTe:
a. Id-ul - polul pulsional al personalitaTii, rezervorul dispoziTiilor ereditare si al energiei pulsionale
b. Ego-ul - instanTa centrala a personalitaTii, domeniul percepTiilor si proceselor intelectuale, avand rol de autoconservare
c. Libido-ul forTa unificatoare a personalitaTii care ii asigura energia si rezistenTa la frustrare
d. Superego-ul este constituit din tot ceea ce educaTia aduce individului: interdicTii, ierarhii de valori, exigenTe, care-l fac elementul centralizator al personalitaTii

a. a+c+d
b. a+b+d *
c. b+d
d. a+c

78. Parghia de acTiune a mediului asupra formarii personalitaTii este:

a. educaTia *
b. adaptarea
c. frustrarea
d. compensarea

79. Printre insusirile personalitaTii care ii determina calitatea de structura nu se afla:

a. totalitatea
b. transformarea
c. sensul valoric
d. reglajul

a. b+c+d
b. a+b+d *
c. a+c+d
d. a+b+c+d

80. Termenul de ciclu al vieTii "life cycle" s-a nascut din necesitatea cercetatorilor de a reflecta teoria dezvoltarii. Cateva concepte sunt legate de aceasta viziune. Printre acestea:

a. ciclul vieTii are intotdeauna aceleasi secvenTe
b. principiul epigenetic
c. caracteristica dominanta
d. teoria crizei si catastrofei existenTiale

a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

81. Care din urmatoarele perioade de dezvoltare este cea mai lunga:

a. faza orala
b. faza anala
c. faza falica
d. faza latenta *

82. Care din aceste faze aparTine procesului de individuaTie descris de Mahler:

a. diferenTierea
b. perioada practica
c. apropierea
d. consolidarea

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. b+d
d. b+c+d

83. Care din cele patru perioade majore in dezvoltarea intelectuala descrisa de Jean Piaget este cea mai scurta

a. preoperaTionala
b. senzorio-motorie *
c. perioada operaTiilor concrete
d. perioada operaTiilor formale

84. Succesiunea etapelor de dezvoltare eriksoniana este expusa pe scurt, dupa cum urmeaza, menTionandu-se caracterul dominant sau criza specifica de maturitate, care apare specific in timpul fiecarei etape Care din etapele enumerate nu corespunde ordinii cronologice?

a. etapa oral-senzoriala: incredere/ neincredere
b. etapa muscular-anala: autonomie/ rusine si nesiguranTa
c. stadiul de latenTa: harnicie, perseverenTa/ inferioritate *
d. etapa locomotor-genitala: iniTiativa/ vinovaTie

85. Jaspers K considera constiinTa egoului ca avand mai multe subfuncTii. Care din acestea corespunde viziunii originale a autorului?

a. sentimentul constiinTei activitaTii
b. o constiinTa a unitaTii
c. constiinTa identitaTii
d. constiinTa deTinerii de conTinuturi "genetice si familiare" specifice constiinTei

a. b+c+d
b. a+b+c *
c. c+d
d. b+d

86. Un eveniment de viaTa este:

a. orice experienTa de viaTa care necesita o adaptare sau duce la o modificare importanta
b. o discontinuitate, o ruptura mai mult sau mai puTin brutala, in cursul vieTii de fiecare zi
c. o intamplare care pune individul intr-un context inedit in care se activeaza scene de viaTa refulate cu mult timp inainte
d. o preluare empatica a starilor altor persoane care au trecut prin grave trauma psihologice

a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b *

87. Un eveniment de viaTa are:

a. o durata semnificativa cuprinzand cel puTin o etapa de viaTa
b. un sens in istoria individuala
c. un caracter de "exterioritate" in raport cu persoana care traieste evenimentul
d. o semnificaTie deosebita pentru partenerul de viaTa al subiectului

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. a+c
d. b+c *

88. Urmatoarele caracteristici intaresc efectul depresogen al evenimentului de viaTa:

a. indezirabilitatea
b. absenTa sentimentului de stapanire a evenimentului
c. anticipaTia
d. schimbarile nenormative, neprevazute

a. b+c
b. a+c+d
c. a+b+d *
d. b+d

89. Ierarhia corecta a ponderii evenimentelor de viaTa este urmatoarea (dupa Holmes si Rahe):

a. decesul unuia dintre soTi, reconciliere maritala, decesul unui prieten apropiat, accident sau maladie personala
b. decesul unuia dintre soTi, accident sau maladie personala, reconciliere maritala, decesul unui prieten apropiat *
c. decesul unuia dintre soTi, accident sau maladie personala, decesul unui prieten apropiat reconciliere maritala
d. accident sau maladie personala, decesul unuia dintre soTi, reconciliere maritala, decesul unui prieten apropiat

90. Finalitatea mecanismelor de adaptare si modul de acTiune adaptat in vederea atingerii respectivelor finalitaTi este descris de urmatoarele posibilitaTi:

a. restaurarea homeostaziei psihice
b. reducerea unui conflict intrapsihic
c. diminuarea angoasei nascuta din conflictele interioare intre exigenTele instinctuale si legile morale si sociale
d. stapanirea, controlul si canalizarea pericolelor interne si externe

a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+b+c+d *
d. c+d

91. Mecanisme de aparare care pot fi abordate cognitiv sunt dupa Miclea M:

a. represia
b. sublimarea
c. proiecTia
d. raTionalizarea

a. b+c+d
b. a+c+d *
c. a+b+c
d. c+d

92. ProiecTie:

a. persoana face faTa conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi canalizandu-si simTamintele sau impulsurile potenTial maladaptative in comportamente acceptabile social (de ex., sporturi "de contact" ["dure"] pentru canalizarea impulsurilor de manie
b. persoana face faTa conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi evitand intenTionat sa se gandeasca la probleme, dorinTe, simTiri sau trairi perturbatoare
c. persoana face faTa conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi atribuind altuia, in mod fals, propriile sale sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile *
d. persoana face faTa conflictului emoTional sau stresorilor externi punand accentual pe aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului

93. Comunicarea medic-pacient este o comunicare:

a. directa, faTa in faTa
b. nemediata
c. neformalizata
d. special structurata

a. b+c+d
b. a+b+c *
c. b+d
d. a+c+d

94. Zona D a ferestrei de comunicare :

a. reprezinta comportamentul necunoscut de catre sine, dar care este evident pentru ceilalTi
b. reprezinta comportamentul cunoscut de sine si de ceilalTi. Acesta arata in ce masura doua sau mai multe persoane pot da si primi in mod liber, pot lucra impreuna, se pot bucura de experienTe commune *
c. reprezinta zona unde comportamentul nu este cunoscut nici de individ, nici de ceilalTi
d. reprezinta comportamentul cunoscut de catre sine, dar ascuns celorlalTi

95. Partea inconstienta a Sinelui conTine:

a. date despre mine si comportarea mea, cunoscute atat mie, cat si celorlalTi. nu am probleme cu aceste aspecte
b. date despre mine, care sunt necunoscute atat pentru mine, cat si pentru ceilalTi
c. date despre mine, pe care le stiu numai eu si sunt necunoscute de ceilalTi
d. date despre mine, pe care ceilalTi le observa, dar pe care eu nu le cunosc*

96. factorii semantici care perturba mai frecvent comunicarea:

a. vocabularul incomplet sau prea tehnicist vor face imposibila comunicarea
b. gramatica (greselile gramaticale vor denatura comunicarea, scazand relaTia de incredere si depreciind imaginea celui care le face, mai ales atunci cand acesta este medicul)
c. sintaxa (construcTiile verbale prea complicate sau dupa modelele altor limbi, perturba relaTia de comunicare
d. conotaTiile emoTionale ale unor cuvinte (anumite cuvinte, cu semnificaTie deosebita
pentru unul dintre partenerii comunicarii, vor perturba mesajul prin polarizarea atenTiei sau suprasemnificarea unor fragmente de mesaj)

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

97. Modelul biopsihosocial este derivat din:

a. neopsihanaliza americana contemporana
b. psihologia comportamentalista skinneriana
c. teoria generala a sistemelor *
d. teoria grupurilor mici

98. Modelul biopsihosocial al bolii psihice a avut in Romania un remarcabil susTinator in persoana:

a. profesorului Eduard Pamfil si a scolii de psihiatrie de la Timisoara
b. profesorului George Ionescu si a scolii de psihiatrie de la Bucuresti
c. profesorului Petre Branzei si a scolii de psihiatrie de la spitalul Socola Iasi*
d. profesorului Mihai Ralea si a scolii de psihologie bucurestene

99. "CalitaTi Terapeutice EsenTiale" sunt dupa Carl Rogers:

a. respectul (sau abordarea pozitiva necondiTionata)
b. competenTa si loialitatea
c. originalitatea (sau congruenTa)
d. empatia

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+d

100. Empatia inseamna:

a. sa inTelegi exact ceea ce spune pacientul si sa ii faci cunoscut faptul ca ai inTeles
b. stare emoTionala de simpatie sau parere de rau pentru cineva
c. stare asemanatoare cu compasiunea
d. un proces de feed-back

a. b+c
b. a+d *
c. b+c+d
d. a+c+d

101. BraTele cazute inerte pe langa corp semnifica:

a. a respinge sau a nu fi de acord cu ceea ce se spune
b. lipsa speranTei; cererea ajutorului este zadarnica *
c. dorinTa de a reprima (suprima) un comentariu facut
d. un gest defensiv, indicand respingerea, un sentiment de nesiguranTa, sau pur si simplu o poziTie confortabila

102. Modelul Profesor/Student presupune:

a. completa pasivitate a pacientului si preluarea de catre medic a tratamentului
b. dominarea de catre medic, al carui rol este paternalist si de control. Rolul
pacientului este in mod esenTial unul de dependenTa si asteptare *
c. egalitate intre medic si pacient. Ambii participanTi au nevoie si depind de aportul celuilalt
d. adesea o problema psihologica primara si de profunzime care are o nevoie
emoTionala in a schimba ingrijirea pentru pacient intr-o relaTie de impartasire mutuala a informaTiilor personale si a dragostei

103. Cel mai adesea pacienTii sunt consideraTi ca buni pacienTi daca:

a. sunt complianTi
b. in general nu-si schimba tratamentul
c. sunt emoTional controlaTi
d. au un nivel ridicat de cultura medicala

a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+c+d
104. Pentru sindromul de Burnout se accepta un tablou clinic minim cu urmatoarele aspecte:

a. semne si simptome somatice: cefalee continua, tulburari gastro-intestinale, astenie, fatigabilitate
b. depasirea permanenta a atribuTiilor profesionale cu rezultate neobisnuite in activitate
c. comportamente neobisnuite pentru subiect: iritabilitate, intoleranTa si incapacitate de a inTelege sau a fi empatic cu ceilalTi
d. atitudini defensive: rigiditate, negativism, rezistenTa la schimbare

a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d *
d. c+d

105. Termenul de orgasm defineste in psihosexologie

a. o viaTa sexuala regulata cu acte sexuale reusite
b. momentul in care se produce descarcarea tensiunilor sexuale si trairea placerii sexuale *
c. dorinTa si interesul constant pentru activitatea sexuala
d. inceputul vieTii sexuale la varsta potrivita cu trasaturile biologice si de
personalitate ale subiectului

106. Care din aceste psihoterapii sunt comportamentale (bazate pe teoria condiTionarii si invaTarii):

a. condiTionarea operanta (Thorndike si Skiner)
b. invaTarea sociala (Bandura)
c. cognitiv comportamentala (Ellis A., Beck T., Mahoney si Meichenbaum H.)
d. psihoterapiile rogersiene (Carl Rogers)

a. a+c
b. a+b+c *
c. b+c+d
d. a+d

107. Printre contraindicaTiile absolute ale psihoterapiilor sunt menTionate
a. psihozele si tulburarile cognitive grave
b. toxicomaniile cronice
c. perversiunile sexuale grave
d. retardul mintal sever

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

108. PacienTii sunt mai placebo reactivi (Janowski si colab.)

a. indiferent de sex, varsta si inteligenTa
b. daca sunt femei
c. daca au boli intratabile
d. daca sunt persoane sugestibile

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

109. PacienTii sunt mai placebo-nonreactivi daca sunt (Schindel):

a. rigizi
b. extravertiTi
c. agresivi
d. sugestibili

a. a+b+c *
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d

110. Indicatii ale placeboterapiei a

a. cazurile care beneficiaza de o relaTie terapeutica dificila
b. simptomele bolii nu pot fi tratate cu medicamente active
c. situaTii in care se urmareste sevrajul unui medicament pentru care s-a instalat o dependenTa psihica
d. dovedirea bazei funcTionale a unor simptome "zgomotoase" (Piechowiak)

a. a+c+d
b. b+c+d *
c. b+c+d
d. a+b+c+d

111. Numerosi factori sunt incriminati in "non-complianta". Printre acestia se numara:

a. factori legati de trairea bolii si de intelegerea sa intelectuala de catre bolnav
b. factori legati de relatia medic-bolnav
c. factori legati de tipul tratamentului
d. factori legati de anturajul bolnavului

a. b+c+d
b. a+b+c+d *
c. a+c
d. b+d

112. Calitati prin care medicul influenteaza complianta terapeutica

a. exponent al puterii sociale
b. specialitatea medicala
c. calitaTile de instructor ale medicului
d. calitaTile fizice si armonia psihosomatica

a. b+c+d
b. a+c+d
c. a+c *
d. b+c

113. Complianta este influentata de natura prescriptiilor terapeutice cum ar fi:

a. preTul medicamentelor si gradul de compensare a acestora
b. complexitatea prescripTiilor terapeutice
c. consecinTele negative asupra bolnavului, disconfort fizic si/sau psihic
d. esecul anterior al unor prescripTii terapeutice similare

a. a+b+c+d
b. c+d
c. b+c+d *
d. b+d

114. Iatrogenia negativa este reprezentata de:

a. absenta oricaror efecte negative ale unui demers medical
b. iatrogenia generata de lipsa informatiilor oferite de medic *
c. absenta unor medicamente din tratamentul complex al bolnavului
d. absenta psihoterapiei dintre mijloacele terapeutice cu care este abordat pacientul

115. Care din urmatoarele propozitii se refera la "normalul ca valoare":

a. as vrea sa devin normal *
b. as vrea sa fiu normal ca si ceilalti, ca toata lumea
c. as vrea sa fiu mereu normal
d. normal ca as vrea sa fiu sanatos

116. Psihologia medicala este si va ramane, atata timp cat arta medicala va dainui:

a. un mijloc de diagnosticare extrem de eficient
b. un factor complementar in terapie
c. fundalul de stabilitate si umanitate in care aceasta isi desfasoara demersul
pragmatic *
d. o viziune particulara - cea mai adevarata - in descrierea tablourilor simptomatice

117. Printre subiectele majore in studiul psihologiei medicale se numara:

a. psihologia sociala
b. psihologia dezvoltarii
c. psihologia sportului si dezvoltarii corporale
d. diferentele individuale

a. a+b+d *
b. c+d
c. a+b
d. a+b+c

118. Printre domeniile din care psihologia medicala isi extrage datele se numara:

a. ancheta sociala
b. tehnici experimentale
c. observare comportamentala
d. convorbirea de la om la om

a. b+c+d
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d *

119. Psihologia medicala se dezvolta din intrepatrunderea cu alte domenii de cunoastere si cercetare cum ar fi:

a. Psihopatologia
b. psihologia holistica si antropologia
c. psihanaliza si psihologia dinamica
d. psihologia jocului

a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. b+d
d. a+b+c *

120. Psihologia medicala se dezvolta din intrepatrunderea cu alte domenii de cunoastere si cercetare cum ar fi:

a. cronobiologia
b. epidemiologia si analiza statistica comparata
c. sociologia
d. psihologia experimentala si neurofiziologia

a. b+c
b. a+d
c. a+c+d *
d. a+b+c+d

121. Tulburarile somatoforme difera de simptomele psihice consecutive unei afectiuni medicale prin aceea ca:

a. se refera doar la anumite organe cu valoare simbolica pentru pacient in special cele genitale
b. nu exista nici o situatie medicala care sa poata fi considerata ca pe deplin
responsabila pentru simptomele somatice *
c. sunt mai zgomotoase si creaza o stare de panica pacientului
d. apar si dispar in functie de buna dispozitie pe care subiectul o are

122. Dupa Ionescu G (1995) anormalitatea se refera la:

a. Conduite
b. Comportamente
c. atitudini
d. procese de dezvoltare

a. a+c
b. a+b *
c. c+d
d. a+b+c+d

123. Manifestarea starii de sanatate ar fi:

a. existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice asupra lumii
b. existenta unei discipline psihologice si sociale
c. bucuria de a trai
d. existenta echilibrului introversie-extroversie

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

124. Freud S afirma despre normalitate:

a. conceptul de normalitate nu poate fi inteles decat prin sistemul de valori al unei colectivitati
b. normalitatea e ceea ce majoritatea considera ca trebuie sa fie, nu neaparat lucrul cel mai bun si nici macar cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorintei colective
c. un Ego normal este ca si normalitatea in general, o fictiune ideala *
d. societatea este cea care hotaraste daca un om este normal sau anormal

125. Oricat ar parea de neobisnuit, se poate spune ca:

a. nu exista valori generale acceptate simultan de toti membrii unei societati
b. nu exista valori generale acceptate de toate societatile care isi desfasoara existenta la un moment dat
c. exista valori particulare care sunt recunoscute ca normale dupa negocieri intre grupuri de state
d. valorile religioase sunt atat de diferite incat nu pot fi niciodata considerate ca normale

a. a+b *
b. a+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d

126. Refuzul de a circumscrie normalul si patologicul ar putea conduce la transformarea campului practicii medicale si psihiatrice:

a. intr-o zona fara limite
b. intr-o eventuala arma in favoarea unei institutii sau a unei puteri
c. intr-un camp de batalie fara invinsi sau invingatori
d. intr-un labirint de presupuneri in care diagnosticul sa ramana o utopie

a. a+b *
b. b+d
c. c+d
d. a+c+d

127. Regresia este una dintre inadecvarile adaptative deoarece:

a. subiectul se comporta ca o persoana care traieste doar in trecut
b. subiectul este regresat afectiv, nu isi poate modula trairile la nivelul varstei pe care o are
c. subiectul renunta la adaptarea la nivelul de solicitare cerut, pentru a cobori catre unul mult mai redus *
d. subiectul se comporta ca un regresat mintal si adopta numai conduite gresite

128. In opinia lui Zaguri D cea mai fecunda perspectiva in stabilirea unui diagnostic este:

a. confrunta cu o norma externa care stabileste clar ce este normal si ce este
patologic
b. a face un bilant al trasaturilor si atitudinilor normale ale individului si cele
anormale si daca acesta este negativ a declara starea de boala
c. a trece in revista toate trasaturile psihologice si a stabili atunci cand este cazul configuratiile patologice
d. a compara individul cu el insusi in logica conduitelor sale, contradictiilor si conflictelor sale, in alegerile sale, in propriile sale norme *

129. Dificultatile cele mai importante in raport cu dezideratul detectarii unei norme a sanatatii mintale sunt:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiintei umane in corporalitate, psihic si socialitate
b. aparitia unor situatii generate de dezvoltarea tehnica si industriala care creaza situatii noi in care este greu de spus ce este normal si ce este patologic
c. terapia disfunctiilor de expresie corporala sa fie guvernata de legile naturii si prin procedee subsumate acestora, in timp ce disfunctiile vietii psihice si, mai ales cele ale relationarii sociale, sa fie depasite prin raportarea la normativitate si prin recuperarea indivizilor in suferinta in interiorul normei
d. istoricitatea normelor

a. b+c+d
b. a+c+d *
c. a+b+c+d
d. a+d