Psihologia comunicarii Psihologie iulie

Psihologia comunicarii Licenta Psihologie iulie

MULTIPLE CHOICE

1. Prin comunicare

a) se constituie lumea interna a subiectului;

b) se degaja tensiuni intrapsihice;

c) se asambleaza o perspectiva asupra lumii;

d) un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau.

1. a+c+d

2. a+c+d

3. b+c

4. a+b+c+d

2. Comunicarea este un proces:

a) de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;

b) care instituie o relatie complexa intre surse;

c) care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.

1. a+b

2. a+c

3. b+c

3. Comunicarea indeplineste functii precum:

a) informare;

b) pozitionare;

c) normare;

d) influentare;

e) contact afectiv;

1. a+b+c+d+e

2. a+b+c+d

3. a+b+c

4. a+b

5. a

4. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a) determina maniere specifice de raportare la comunicare;

b) propune reprezentari specifice despre lume;

c) intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;

1. a+c

2. a+b

3. b+c

5. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:

a) emica;

b) nomotetica;

c) etica;

d) idiografica.

1. b+c+d

2. b+d

3. a+c+d

4. a+d

6. Paradigmele comunicarii pot sa „gliseze” teoria intre „polii”:

a) intrapsihic;

b) heterogenetic;

c) intersubiectiv;

d) alogenetic.

1. a+b+d

2. b+d

3. a+d

4. a+c

7. Conform lui S. Freud:

1. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului;

2. obiectul exista a priori;

3. obiectul nu exista

8. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:

1. dinamica asupra psihismului;

2. economica asupra psihismului;

3. topica asupra psihismului;

4. fenomenologica asupra psihismului;

9. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ?

a) al placerii (expresiei pulsionale imediate);

b) al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);

c) al comportamentului (al adaptarii la stimul);

d) al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).

1. a+c

2. a+b+c+d

3. a+c+d

4. a+b+d

10. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul

a) tranzactional;

b) fenomenologic;

c) proiectiv;

d) cognitiv.

1. b+c+d

2. a+c+d

3. b+d

4. a+c

11. Paradigma tranzactionala:

a) orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;

b) orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;

c) nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;

d) eludeaza dimensiunea intrapsihica;

1. a+b+c+d

2. b+c+d

3. a+b+c

4. a+b+d

12. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:

1. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

2. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva

3. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

4. celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

13. Eul Adult:

a) reprezinta palierul rational;

b) permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;

c) permite decizia in raport cu elementele realitatii.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

14. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a) analiza;

b) imaginatie;

c) comparare;

d) negociere;

e) invatare.

1. a+b+c+d+e

2. c+d+e

3. b+c+d

4. a+c+d+e

5. a+b+c

15. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a) contin dorinta in expresia ei directa;

b) se raporteaza la principiul datoriei;

c) sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;

d) sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.

Document online: Analiza juridica a terorismului - trasaturile specifice ale laturii obiective a terorismului Document online: Evolutia natiunilor. sfidari si perspective

1. a+c

2. b+d

3. a+d

4. a+c+d

16. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a) liniare ;

b) incrucisate ;

c) complementare ;

d) similare.

1. a+b

2. a+c

3. b+c

4. a+b+d

17. In ordine filogenetica:

1. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale;

2. comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice;

3. comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

18. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:

1. analogica;

2. digitala;

3. analogica si digitala.

19. Mesajele analogice ofera informatii privind:

a) acordul/dezacordul;

b) continut ideatic/continut cognitiv;

c) frustrarea/gratificarea;

d) dominanta/obedienta.

1. a+b+c+d

2. a+b+c

3. a+b+d

4. a+c+d

20. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:

1. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori;

2. maximalizarea diferentelor dintre interlocutori;

3. alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

21. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

1. simetric;

2. complementar;

3. alternativ simetric si complementar.

22. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:

1. intrapsihice;

2. intersubiective;

3. intrapsihice si interesubiective.

23. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a) interogare;

b) confirmare;

c) respingere;

d) negare.

1. a+b+c+d

2. a+b+c

3. a+c+d

4. b+c+d

24. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a) Se, exigente pulsionale (dorinte);

b) Realitatea transcendenta, exigentele fiintei;

c) realitatea exterioara, exigentele realitatii.

1. a+c

2. b+c

3. a+b

25. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:

a) naturii si structurii interactiunilor din grup;

b) a rolurilor si statutelor membrilor grupului;

c) a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b

26. Reactia spontana de tip „buldozer” este specifica personalitatii:

1. narcisice;

2. pasiv-agresive;

3. isterice;

4. obsesionale.

27. Reactia spontana de tip „delicat” este specifica personalitatii:

1. pasiv-agresive;

2. dependente;

3. isterice;

4. obsesionale.

28. Reactia spontana de tip „evitant” este specifica personalitatii:

1. dependente;

2. isterice;

3. pasiv-agresive;

4. obsesionale.

29. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:

1. dependenta;

2. isterica;

3. anxioasa;

4. pasiv-agresiva;

5. obsesionala.

30. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:

a) este increzator in celalalt;

b) se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;

c) celalalt este pus incontinuu la indoiala.

1. b+c

2. a+c

3. a+b+c

31. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a) are o tinuta morala deosebita;

b) este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;

c) ii este relativ usor sa ia o decizie;

d) analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.

1. a+b+c+d

2. b+c+d

3. a+b+d

4. c+d

32. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a) are sentimentul excelentei si unicitatii;

b) considera normal un destin privilegiat;

c) este un bun ascultator;

d) atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.

1. a+b+d

2. b+c+d

3. a+b+c

4. a+b+c+d

33. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente

a) are nevoie de suport si aprobare;

b) suporta bine separarea;

c) nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;

d) este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.

1. a+b+c+d

2. b+c+d

3. a+b+c

4. a+c+d

34. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este

a) un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor

culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate;

b) inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;

c) un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt

cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate.

1. a+b

2. a+b+c

3. b+c

35. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate:

a) personalitate de baza;

b) institutii primare;

c) institutii secundare;

d) sisteme introiective;

e) sisteme proiective.

1. c+d+e

2. b+c+e

3. a+b+c

4. a+b+c+e

5. a+b+c+d

36. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:

1. esec;

2. succes;

3. depinde de situatie.

37. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):

1. simetrie a elementelor;

2. comutativitate a elementelor;

3. neutralitate a unui element.

38. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:

1. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase;

2. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase;

3. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase.

39. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil sa inteleg”, subiectul:

1. nu poate intelege;

2. are capacitatea de a intelege;

3. intelege in mica masura situatia.

40. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” sunt exemple de:

1. paradoxuri logico-matematice;

2. definitii paradoxale;

3. paradoxuri pragmatice.

41. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul k

a) apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;

b) degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile;

c) nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b

42. In categoria paradoxului pragmatic intra:

a) injonctiunile paradoxale;

b) definitiile paradoxale;

c) previziunile paradoxale.

1. a+b+c

2. a+c

3. b+c

43. Propozitia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:

1. o previziune paradoxala;

2. o injonctiune paradoxala;

3. un paradox matematic.

44. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti):

1. sunt doua tipuri logice diferite;

2. de complementaritate;

3. de similitudine.

45. Enuntul „eu sunt incapabil sa inteleg” este:

1. o injonctiune paradoxala;

2. o previziune paradoxala;

3. o definitie paradoxala.

46. Enuntul „Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” este

1. injonctiune paradoxala;

2. previziune paradoxala;

3. definitie paradoxala.

47. Defensele, apararile Eului, constituie:

a) incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;

b) incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;

c) maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

48. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a) specular;

b) simetric;

c) catarctic;

d) complementar.

1. b+c+d

2. a+b

3. b+c

4. a+c+d

49. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:

1. este cauza trairilor noastre;

2. nu este cauza trairilor noastre;

3. este cauza destinului nostru.

50. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:

a) contactul cu nevoile nesatisfacute;

b) exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;

c) distragerea atentiei si autolinistirea mentala.

1. a+b+c

2. a+b

3. b+c

51. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Ioana este o persoana buna la suflet” este:

1. evaluare;

2. observatie;

3. sinteza.

52. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:

a) nu permit un bun contact uman;

b) determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;

c) faciliteaza comunicarea nonviolenta.

1. a+b

2. a+b+c

3. b+c

53. Persuasiunea presupune manipularea:

a) identitatii;

b) a spatiului personal;

c) a normelor care guverneaza relatia.

1. a+b+c

2. a+c

3. b+c

54. In negociere, pozitia de deschidere este:

1. mai mica decat obiectivul maxim propus;

2. mai mare decat obiectivul maxim propus;

3. egala cu obiectivul maxim propus.

55. Empatia:

a) presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt;

b) consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;

c) este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.

1. a+b+c

2. a+b

3. b+c

56. Indicatorii deficientei empatice sunt:

a) intreruperea brutala a celuilalt;

b) normarea, etichetarea, moralizarea

c) interpretarea hazardata;

d) interventia cliseu.

1. b+c

2. a+b+c+d

3. c+d

4. b+c+d

57. Pluralul politetei:

a) reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;

b) se constituie prin invocarea tertului;

c) origineaza in imperiul roman dintr-un context „administrativ”;

d) se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimtit ca potential periculos.

1. b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c+d

58. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):

a) este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;

b) ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,

c) se incearca „clasificarea” celuilalt in „bun” sau „rau”, pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.

1. a+b+c

2. a+b

3. b+c

59. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:

a) nu se petrece intre doi individizi, ci „intre” acelasi individ in doua ipostaze;

b) constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii;

c) este un exercitiu de „saracire” a Eului in favoarea obiectului iubit.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

60. Liderul autocratic:

a) este cel care decide singur;

b) nu se refera decat la sine si nu la grup;

c) asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate.

1. b+c

2. a+b+c

3. a+b