Notiuni de victimologie

NOTIUNI DE VICTIMOLOGIE

Studiul fenomenului infractional nu poate fi complet daca nu avem in vedere ca orice act infractional aduce dupa sine si aparitia de victime. Domeniul stiintific care studiaza victima este victimologia.

Obiectul de cercetare si actiune al victimologiei actuale, ca latura a criminologiei, se refera la starea si conditia unei victime individuale sau generale, stare ce este confirmata prin criterii identificabile ca suferinta fizica, morala sau materiala. Aceasta stare rezulta din efectul si consecintele unei forme de agresiune (Pirozyński, Scripcaru & Berlescu, 1996).

Victimologia are o ferma si precisa delimitare ce opereaza in cadrul raportului dintre o forma de agresiune si efectul unei consecinte, confirmate de existenta unei victime si a victimizarii ei. Victimologia este un concept relational, in care tipurile de relatii nu sunt numai simple si directe, ci pot avea chiar un caracter polimorf, de la pasivitate la reactii tensionale, violente.

Analiza si cunoasterea rolului pe care il ocupa victima in activitatea infractionala, contribuie la formularea unor recomandari preventive si autoprotective in raport cu pericolul victimizarii.

Intr-un sens mai larg orice persoana poate fi un fel de victima. Astfel, toti suntem victime ale efectelor negative pe care le are civilizatia asupra noastra: ritmul de viata care depaseste uneori posibilitatile noastre de a face fata solicitarilor la care suntem supusi, poluarea etc. De asemenea suntem victime potentiale ale unor accidente de circulatie, ale unor accidente de munca, iar unii dintre noi ne autovictimizam prin consumul exagerat de bauturi alcoolice, fumatul excesiv etc.

Prin victima se intelege orice persoana care fara sa-si fi asumat constient riscul, deci fara sa vrea, sufera direct sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau inactiuni criminale (Bogdan & colab., 1983).

Statusul sau ipostaza de victima presupune actiunea unui agent victimizator, reprezentat de persoana infractorului. Nu orice persoana lezata intr-o actiune infractionala este neaparat si victima. Cel care pune in miscare o actiune infractionala, cel care initiaza aceasta actiune cu buna stiinta, nu poate fi considerat victima nici daca este grav ranit sau omorat in cadrul actiunii respective. Un spargator prins in flagrant si impuscat (de catre persoane abilitate prin lege) nu este victima. De asemenea nu pot fi considerate victime obiectele distruse de infractori sau institutiile prejudiciate de activitatile acestora.

Asa cum rezulta din studiul actelor infractionale, intre infractor si victima este de fapt o relatie de ordin social, o interactiune care constituie esenta actiunii delictuale.

1.1. FACTORI  VICTIMOGENI

Situatia psihologica a victimei este foarte complexa. In cadrul actiunii infractionale, direct sau indirect, victima contribuie la activarea mecanismelor latente agresive ale infractorului. De aici rezulta notiunea de potential de receptivitate victimala, respectiv capacitatea de a deveni victima unor infractiuni.

O forma aparte de receptivitate o constituie impresionabilitatea victimei. Astfel, unele persoane devin victime prin gradul lor de naivitate, fiind impresionate de comportamentul si tinuta eleganta pe care unii o afiseaza, acordandu-le credit moral. De obicei, infractorii intelectuali, profita de acest lucru si determina victima sa participe in mod activ la actiunea infractionala. Persoanele astfel victimizate nu reclama fapta, pentru a nu fi considerate complice sau pentru a nu fi puse intr-o situatie penibila.

Contributia victimei la savarsirea unei infractiuni, nu se rezuma numai la provocare, ci ea consta din orice act care, direct sau indirect, antreneaza un mod de manifestare susceptibil de a deveni periculos. Pietonul care intra intempestiv si total neglijent in fata unui autovehicul in mers, cei care au o comportare nejustificata in relatiile sociale, de familie ori de munca si care atrag indignare, cei care nesocotesc in mod nepermis bunul simt, in toate asemenea situatii este posibil ca persoana vizata sa reactioneze impulsiv si sa savarseasca acte grave de violenta care, privite izolat, de cele mai multe ori nu au explicatie.

Interesul nostru pentru studiul victimei este cu atat mai mare, cu cat orice persoana poate deveni victima unei infractiuni. Psihologia judiciara urmareste stabilirea naturii reale a relatiei dintre infractor si victima. Aceasta inseamna sa studiem victima si infractorul in acelasi grup social, in aceeasi cultura sau subcultura in care relatiile sunt supuse evolutiei fie in sens pozitiv, fie negativ. In analiza unui caz trebuie sa cunoastem intreaga dinamica a evenimentelor, trebuie ca totul sa fie vazut in context si nu in afara lui.

Gradul de vulnerabilitate victimala depinde de doua categorii de factori:

a) factori personali: varsta, sex, pregatire socio-culturala, inteligenta, aspect bio-constitutional, caracteristici psiho-comportamentale, calitati morale, atitudini (infatuarea, aroganta, neglijenta, indiferenta, naivitatea) s.a.

Document online: Analiza juridica a terorismului - trasaturile specifice ale laturii obiective a terorismului Document online: Evolutia natiunilor. sfidari si perspective

b) factori situationali: medii, locuri frecventate, izolarea sociala, consumul de bauturi alcoolice, jocurile de noroc, relatiile extraconjugale, perversiuni sau inversiuni sexuale etc.

Realitatea confirma ca un numar insemnat de victime provin din randul copiilor, varstnicilor si femeilor.

Copiii prezinta o vulnerabilitate victimala crescuta datorita faptului ca sunt slabi sub raportul fortelor fizice si psihice, au o capacitate redusa de anticipare a actiunii agresorilor, imaturitate in aprecierea oamenilor si situatiilor, sunt sugestibili, creduli etc. Adesea infractorii ii utilizeaza pe copii drept complici la diverse actiuni.

Formele cele mai grave de victimizare a copiilor sunt: maltratarea fizica, incestul, violul, talharia etc.

Persoanele in varsta prezinta un grad ridicat de vulnerabilitate victimala, deoarece forta fizica si psihica este diminuata; posibile deficiente senzoriale si motorii, amnezie, dificultati la nivelul activitatii intelectuale si de obicei locuiesc singure, in locuri mai izolate.

Agresorii acestui gen de victime provin de cele mai multe ori din familie, din anturajul apropiat (prieteni, vecini, persoane care le ingrijesc etc.) sau din cei “specializati” in acest gen de infractiuni. Formele cele mai frecvente de actiune sunt: furtul, talharia, violul, omorul s.a., infractorii cautand sa-si insuseasca valorile materiale pe care victimele le detin (bani, valuta, bijuterii, tablouri, obiecte de uz casnic, imbracaminte etc.).

Prezentam un caz ce evidentiaza ca victimizarea femeilor in varsta care locuiesc singure, poate avea un mobil de ordin sexual:

In dimineata zilei de 1 septembrie 1993, intr-o localitate din judetul Cluj a fost gasita decedata in locuinta sa numita C.F. in varsta de 85 de ani. A fost anuntata fiica victimei. Leziunile de pe gatul mamei sale au dus-o la ideea ca aceasta fiind in varsta, a cazut, s-a lovit si a decedat. Nici rudele venite in graba pentru pregatirile de inmormantare nu s-au gandit ca ar fi vorba de o crima. Fiind in varsta si bolnava, toti se asteptau din moment in moment la moartea ei. Dar, un nepot al victimei, vazand numarul mare de leziuni de pe torace si gat, a intrat la banuieli. Moartea matusii fiind suspecta a sesizat politia si procurorul criminalist. Pana la venirea lor, rudele au facut curatenie in camera in care se afla decedata. Criminalistii nu au gasit nici o urma prin care sa depisteze faptuitorul. La autopsia cadavrului, din vaginul victimei s-au recoltat cateva fire de par.

In urma cercetarilor intreprinse, printre suspecti a fost inclus si vacarul comunei, I.I. in varsta de 23 de ani. Acesta a fost supus imediat unei testari cu poligraful (“detectorul de minciuni”). Chiar in timpul testarii suspectul I.I. a recunoscut ca el este autorul crimei. Din declaratiile acestuia a rezultat ca in seara zilei de 31 august 1993, dupa ce a adus cireada de vite in comuna, I.I. a consumat (pe la mai multe baruri din localitate) o cantitate apreciabila de bauturi alcoolice. Dupa ce si-a facut “plinul”, s-a gandit ca nu ar fi rau sa-si potoleasca poftele cu o femeie. Trecand pe langa casa batranei C.F., pe care o cunostea de mult, i-a venit ideea sa intre la aceasta. Stia ca locuieste singura in casa pentru ca de multe ori  a ajutat-o la unele activitati gospodaresti. De fiecare data femeia l-a servit cu un pahar de tuica si i-a platit pentru munca efectuata. Era seara tarziu si afara ploua. Batrana se culcase, neasteptand un asemenea “musafir”. Cunoscand casa, I.I. a deschis usa de la intrare in camera si a patruns pe intuneric in incapere. Cu toata opunerea victimei, prin forta, violatorul a intretinut raporturi sexuale cu aceasta. Dupa realizarea violului, cand sa paraseasca locuinta, batrana l-a recunoscut si l-a amenintat ca il reclama la politie. Infractorul, pentru a nu fi descoperit, s-a intors la victima si a sugrumat-o cu ambele maini, aceasta decedand. Criminalul a parasit in graba casa. Dupa doua zile a fost arestat. La examinarile de laborator, pe imbracamintea autorului s-au gasit urme de sange ce apartinea victimei.

In final, instanta l-a condamnat la 22 de ani inchisoare.

O categorie speciala a acestui gen de infractiuni este maltratarea persoanelor in varsta. Aceasta are loc in familie sau in institutiile de asistenta sociala, fiind infaptuita in diverse forme: agresiune fizica si psihica, deposedare de bunuri prin minciuna si inselaciune, privare de hrana si medicamente, izolare sociala etc. Toate acestea sunt fapte greu de stabilit, iar prevenirea si combaterea lor se realizeaza cu dificultate.

Femeile prezinta un grad ridicat de vulnerabilitate victimala datorita unor particularitati psihologice proprii: sensibilitate, gingasie, finete, aspect fizic placut, forta fizica redusa, uneori credulitate, aroganta, indiferenta, consum de bauturi alcoolice, anturaj dubios etc., toate acestea fiind abil exploatate de infractori.

Cea mai intalnita forma de victimizare a femeii este violul. Acesta este expresia unei agresiuni sexuale exercitate de agresor asupra unei persoane de sex feminin, sub impactul fortei fizice sau a presiunii psihologice. De regula, violatorii provin fie din categoria persoanelor cunoscute, fie din categoria unor indivizi cunoscuti numai din vedere sau complet necunoscuti.

Pentru ilustrare prezentam doua cazuri:

(1). In perioada 1990-1992 la Politia Cluj s-au prezentat mai multe femei tinere, majoritatea studente si eleve, care reclamau faptul ca au fost victimele unor infractiuni de talharie si viol comise in zona padurii Hoia de catre un barbat in varsta de aproximativ 45 de ani. Dupa semnalmentele oferite de victime si modul de operare al infractorului, s-a stabilit ca in toate cazurile este vorba de acelasi autor. Victimele erau acostate dimineata in zona centrala a municipiului Cluj-Napoca, de obicei, in momentul cand acestea priveau vitrinele unor magazine. Foarte politicos, infractorul intra in vorba cu viitoarele victime, spunandu-le ca le poate procura imbracaminte (in special incaltaminte) la un pret avantajos. De asemenea lasa sa se inteleaga ca prin “relatiile” pe care le are, poate sa le rezolve un loc de munca. Daca acceptau, le conducea la o asa-zisa sora, sefa de unitate, la Cheile Baciului, unde are depozitata “marfa” si unde le poate perfecta angajarea. Din zona centrala a orasului tinerele (nu mai putin de 11 - care au reclamat !?!) erau conduse, de cele mai multe ori mergand pe jos, cativa kilometri buni, pana in zona padurii Hoia. Cand ajungea intr-un loc mai izolat, infractorul, dintr-o persoana amabila, chiar docila, se transforma brusc intr-o persoana dura, deosebit de agresiva. Prin amenintare si lovire viola victima si apoi o talharea, deposedand-o de bijuterii, obiecte de valoare si chiar de imbracaminte (unei victime i-a luat si cizmele din picioare). Dupa comiterea faptelor acesta disparea in padure abandonandu-si victima.

Dupa activitati complexe de investigare si supraveghere, intocmirea portretului robot si testarea la poligraf a unui numar mare de suspecti, s-a ajuns la identificarea acestui periculos infractor, in persoana lui S.G. in varsta de 45 de ani, de profesie strungar, divortat.

(2). In dimineata zilei de 26 februarie 1997 la Politia Municipiului Cluj-Napoca s-a prezentat numita M.R. in varsta de 18 ani, eleva, care a reclamat faptul ca in noaptea de 25/26 februarie 1997 a fost victima unui viol.

In seara zilei de 25 februarie 1997 orele 19:30 a fost acostata intr-un parc din zona centrala a municipiului Cluj-Napoca de catre un tanar in varsta de aproximativ 20 de ani. Acesta a servit-o cu o tigara si ea a acceptat. Au discutat cateva minute, timp in care tanarul a invitat-o la o cafea. Aceasta a refuzat, motivand ca nu doreste, moment in care s-au despartit, fiecare mergand in directii diferite.

Victima s-a mai plimbat prin oras, iar la orele 21:30 a urcat intr-un autobuz pentru a merge acasa. Spre surprinderea ei, in autobuz s-a urcat si tanarul pe care l-a cunoscut in parc. Cand au ajuns in statia de la Autogara II Cluj, la insistentele tanarului de a servi impreuna o cafea si “ajutata” fizic de acesta, eleva M.R. a coborat din autobuz. De aici a fost condusa fortat pana intr-un imobil de pe strada Garii, unde sub scara de intrare in subsolul imobilului, dupa ce agresorul a lovit-o cu capul de perete, M.R. a fost obligata sa intretina relatii sexuale cu acesta.

In urma activitatilor intreprinse de catre politisti a fost identificat autorul violului in persoana lui C.I. in varsta de 22 de ani, de profesie zidar, necasatorit, care in urma testarii la poligraf a recunoscut fapta comisa.

O alta modalitate de victimizare a femeii este maltratarea si chiar uciderea acesteia de catre sot. Cauzele care duc la acest gen de infractiuni sunt diverse: conflicte intrafamiliale, gelozie, infidelitate conjugala, alcoolism sau unele boli psihice de care sufera sotul.

De o complexitate aparte sunt unele cazuri in care sotia maltratata, ajunge in postura de criminal, ucigandu-si sotul.

Dintre cazurile de acest gen, prezentam cate un exemplu:

* In dimineata zilei de 13 mai 1996, Politia Cluj a fost sesizata telefonic despre faptul ca intr-o garsoniera din municipiul Cluj-Napoca a avut loc o explozie care a provocat si victime.

Echipa de cercetare s-a deplasat la fata locului si a constatat ca explozia a avut loc, iar in interior se afla cadavrul femeii C.K. in varsta de 25 ani care prezenta multiple plagi prin intepare in zona toracica, iar gatul acesteia era sectionat aproape in intregime.

Investigatiile efectuate au stabilit faptul ca victima C.K. era casatorita si avea un copil in varsta de 2 ani. Sotul (28 de ani) acesteia a lipsit o anumita perioada de timp din tara, fiind plecat la o specializare. Cand a revenit in tara, a constatat ca sotia vrea sa divorteze, deoarece a cunoscut un alt barbat cu care intentiona sa se casatoreasca. Surprins si nemultumit de aceasta situatie, sotul (in seara zilei de 12 mai 1996), dupa ce a consumat bauturi alcoolice, a avut o “discutie” cu sotia, discutie care s-a transformat intr-o altercatie, culminand cu aplicarea mai  multor lovituri de cutit. Cand si-a dat seama ca sotia a decedat, a deschis gazul si in garsoniera a avut loc o explozie, in urma careia a suferit arsuri foarte grave. Dupa 7 zile acesta a decedat la spital.

* In luna iulie 1995 a fost transportat de urgenta la spital, O.T. in varsta de 39 de ani dintr-o comuna din judetul Constanta. Acesta prezenta o plaga prin intepare in zona abdominala. La scurt timp dupa internare, in urma complicatiilor survenite, O.T. decedeaza.

Din relatarile sotiei acestuia a rezultat ca victima fiind in stare avansata de ebrietate a cazut intr-un cutit, autoaccidentandu-se.

Dupa o anumita perioada de timp (in anul 1996) cercetarile cu privire la acest caz au fost reluate de catre politie si procurorul criminalist. S-a dispus testarea la poligraf a sotiei victimei, O.M. in varsta de 40 de ani, casnica. In timpul testarii, O.M. a revenit asupra declaratiilor date initial cu privire la asa-zisa autoaccidentare a sotului. Aceasta a relatat ca sotul in mod frecvent consuma bauturi alcoolice, iar cand ajungea in stare de ebrietate de fiecare data o batea si uneori o intepa cu cutitul (prezentand urme vizibile). Intr-un asemenea moment, nemaisuportand “tratamentul” la care era supusa din partea sotului, O.M. a luat un cutit si l-a injunghiat pe acesta in abdomen.

In general, barbatii provoaca un numar mai mare de victime decat femeile. Acest lucru este explicabil prin faptul ca barbatii sunt mai agresivi decat femeile si se implica mai mult in situatiile conflictuale violente.

Se apreciaza ca sunt si profesii cu o vulnerabilitate victimala ridicata, iar altele cu una mai scazuta. Printre profesiile din randul carora se recruteaza mai multe victime se afla cele de factor postal, casier, taximetrist, reporter etc. Explicatia consta in faptul ca astfel de profesii implica prezenta persoanelor respective in locuri izolate unde pot fi atacate cu usurinta. Vulnerabilitatea victimala poate fi atenuata prin gradul ridicat de socializare si integrare psihosociala pe care il implica unele profesii.

S-a constatat ca “timpul” si “spatiul” constituie factori victimogeni. Astfel, in zilele de sambata si duminica, numarul victimelor este mai mare decat in celelalte zile ale saptamanii, iar spatiile inchise si izolate favorizeaza comiterea unor infractiuni cu violenta.