Modele experimentale ale atentiei

Modelul experimental preliminar descrierii modelelor explicative al atentiei

ASCULTAREA DIHOTOMICA

INTRODUCERE: Studiul atentiei este asociat cu teoria propusa de Broadbendt in 1958.Broadbendt sustine ca noi avem capacitate limitata de a fi atenti la mai mult de un eveniment, asadar atentia functioneaza ca un filtru, fiind subordonata legii "totul sau nimic".

SCOPUL SI IPOTEZA

Scopul acestui experiment este de a observa ce se retine in urma transmiterii simultane a doua mesaje diferite,prezentate .

Ipoteza experimentului: Daca subiectului i se prezinta doua mesaje diferite, in mesajul care i s-a cerut sa-l ignore inserandu-se numele sau, subiectul retine mesajul la care i s-a cerut sa fie atent si doar numele din cel ignorat.

Ipoteza cuprinde doua variabile:

-Variabila independenta (VI) : Inserarea unui cuvant cu semnificatie (numele) pentru subiect in mesajul ignorat.

-Variabila dependenta (VD): Retinerea mesajului ce i s-a cerut si a cuvantului cu semnificatie din mesajul ignorat.

METODA. SUBIECTI

S-au folosit trei subiecti de sex feminin, cu varsta cuprinsa intre douazeci si douazeci si cinci de ani, dintre care doi in calitate de experimentatori si unul in calitate de observator.

MATERIALE

Pentru a realiza experimentul s-au folosit doua reviste cu un continut asemanator.

PROCEDURA

Subiectului i-au fost prezentate de catre cei doi experimentatori cele doua mesaje auditive diferite concomitent,unul la urechea dreapta, iar celalalt la urechea stanga, experimentatorului din partea dreapta cerandu-i-se sa insereze in continutul mesajului numele subiectului. Acesta a fost instruit sa-si focalizeze atentia doar pe mesajul receptionat la urechea stanga, pe care urma sa-l reproduca ulterior cu cat mai multa acuratete.

INTERPRETARE

In urma experimentului subiectul a retinut o parte din mesajul transmis la urechea stanga, cel asupra caruia i se ceruse sa-si focalizeze atentia, iar din cel care trebuia ignorat a retinut doar numele inserat..

LIMITELE EXPERIMENTULUI

Ca in oricare alt experiment pot aparea surse de variatie straine de experiment,variabilele confundate.Astfel rezultatul experimentului poate fi influentat de starile dispozitionale ale subiectului.

CONCLUZII: Putem spune ca filtrajul nu apare la intrarea pe canal, ci se produce intai o analiza a ambelor mesaje, iar mesajul pe care vrem sa-l ignoram ajunge totusi la nivel constient.

2.Modelarea experimentala a particularitatilor atentiei

► Stabilitatea atentiei

Daca incercam sa privim pentru mai mult timp un anumit obiect, se poate observa ca privirea noastra se deplaseaza in procesul examinarii, cand la un detaliu al obiectului, cand la altul (fluctuatiile atentiei).

Demonstratie: Se examineaza o figura dubla (cinci si sase cuburi, figura lui Boring, sotia si soacra) si se noteaza numarul de schimbari pe unitatea de timp. Se observa ca figura nu este perceputa cu aceeasi claritate tot timpul.

►Volumul atentiei

In campul activitatii noastre la un moment dat pot fi cuprinse un numar limitat de obiecte.

Demonstratie: Se prezinta la tahistoscop diferite imagini, cuvinte, obiecte etc. cu o expunere foarte scurta (cateva sutimi de secunda), incat subiectul nu are timp sa-si deplaseze atentia. Se poate observa ca subiectul va percepe in aceasta situatie aproximativ 4-6 obiecte independente sau litere izolate,  in 1/10 secunda. Daca literele formeaza cuvinte cunoscute,atunci un adult normal poate percepe 3-4 cuvinte formate din cate 3-4 litere, adica in total aproximativ 15-17 litere.

Volumul atentiei ca factor psihoindividual prezinta o mare importanta in viata omului, indeosebi in activitatea profesionala (la conducatorii auto, la aviatori, soldatii din patrulele de recunoastere etc).

►Distributia atentiei

Este o caracteristica a atentiei legata strans de volum, dar care se refera la capacitatea de a cuprinde simultan in campul sau un numar de actiuni. Se stie ca atunci cand avem de efectuat o activitate care solicita o atentie foarte concentrata, executarea unei activitati secundare este uneori imposibila sau dificila.

Demonstratie: Un subiect scrie pe caiet numerele de la 1 pana la 20 si, simultan, numara cu voce tare de la 20 la 1. Se compara valorile performantiale la executarea sarcinii simple (scrierea de la 1 la 20) cu cele obtinute la executarea simultana a celor doua activitati (scriere si numarare). Valorile se exprima in timp de executie.

Acelasi lucru se poate face cerand subiectului sa citeasca un text dintr-o carte si sa faca simultan pe o hartie semnele + - + - sau t, p etc.