Integrarea scolara, cei cu deficiente de vedere

Integrarea scolara, cei cu deficiente de vedere

Atitudinile oamenilor obisnuiti fata de cei nevazatori, fata de lumea a handicapatilor, in general, sunt in majoritatea lor negative, nestiind de fapt ceea ce ei pot sa faca si ce nu. De aceea profesorii elevilor nevazatori trebuie sa-i invete pe acestia sa ignore aceasta atitudine negativa si sa le insereze o gandire pozitiva, dar nu numai lor, ci si parintilor acestora.

Multe persoane au reticente fata de nevazatori deoarece au o conceptie gresita despre ei. Unii stiu despre nevazatori din trecut faptul ca erau cersetori, lautari etc. sau au in acest domeniu o slaba experienta. O alta idee eronata despre nevazatori este faptul ca lipsa vederii este o pedeapsa pentru ei. Acest punct de vedere a fost foarte cunoscut in trecut, si din pacate mai persista si in prezent.

Nici una dintre ideile afirmate despre nevazatori nu ofera o imagine clara despre ei. Si ei sunt oameni ca si ceilalti: unii dependenti, altii independenti, unii lideri, altii persoane obisnuite, unii bogati, altii saraci, unii grasi, altii slabi etc. Asa cum observa majoritatea cercetatorilor in domeniu, "ei nu poseda nici o caracteristica specifica nevazatorilor' si "nu au nici o reactie care sa-i identifice ca nevazatori' . Ca orice persoana, ei sunt produsul unic al ereditatii lor si al mediului si sunt indivizi.

Acest context de prejudecati se aplica bineinteles si copiilor cu deficiente de vedere. Este inca aprig dezbatuta corectitudinea ideii integrarii acestora in scolile de mase. Pe de-o parte sunt cei care sustin aceasta idee a integrarii, avand ca principal argument caracterul de institutionalizare specific invatamantului special care contribuie la accentuarea izolarii copiilor nevazatori fata de mediul obisnuit si la reducerea contactului cu lumea normalilor, ca urmare a contactului direct slab, cei normali nu ii vor intelege, nu ii vor accepta si nu isi vor forma atitudini de protejare a acestora in grupurile obisnuite, atitudini absolut normale si esentiale in societate.

De cealalta parte a baricadei, se afla cei care sustin segregarea deoarece in clasele din invatamantul obisnuit, unde sunt prezenti doi, trei copii nevazatori, acestia sunt neglijati de catre cadrele didactice, intrucat ele nu au la dispozitie timpul necesar de a se ocupa de ei in mod diferentiat si nici nu dispun de pregatirea necesara pentru a putea contribui la recuperarea lor, fiind supusi in acelasi timp si rautatilor colegilor lor fara deficiente.

Probabil cea mai de dorita cale este cea pe care au gasit-o tarile mai dezvoltate in care copiii nevazatori frecventeaza scoala de masa si in completarea unor activitati suplimentare efectuate, vine adesea un specialist de sprijin sau unul itinerant, astfel incat un copil nevazator beneficiaza de serviciile mai multor specialisti.

Integrarea scolara a copiilor cu deficiente de vedere

In cadrul activitatilor de predare-invatare in clasele unde sunt integrati elevi cu vedere slaba trebuie sa se acorde o atentie deosebita unor elemente care sa asigure egalizarea sanselor in educatia scolara si pentru aceasta categorie de copii. Din acestea cele mai importante sunt:

Asezarea elevului cu vedere slaba cat mai aproape de tabla, de preferinta in primele

banci, cu privirea perpendiculara pe tabla .

Scrierea clara a notitelor insotita de lecturarea lor simultana cu voce tare .

Acolo unde este posibil sa se foloseasca mijloace de amplificare optica, inregistrari audio sau dactilografierea cu caractere mari.

Folosirea unor materiale grafice in relief sau asocierea cu semnale sonore.

Descrierile si instructiile verbale sa fie cat mai calare si mai usor de auzit, cu posibilitatea manipularii eventualelor materiale folosite in timpul demonstratiei de catre elevul care are vedere slaba si asezarea lui cat mai aproape de locul demonstratiei.

Alocarea unui timp suficient pentru sarcinile de invatare si stimularea deprinderilor de autoservire si organizare personala.

O abordare flexibila, continua, formativa, pe ceea ce elevii cunr capabili sa demonstreze in termeni de produs al activitatii lor si nu pe ceea ce ei nu pot sa faca datorita limitarilor impuse de pierderea vederii.

In cazul elevilor nevazatori, intervin o serie de particularitati care afecteaza procesul didactic, deoarece acestia folosesc citirea si scrierea in alfabetul Braille, au nevoie de un suport intuitiv mai bogat si mai nuantat pentru intelegere celor predate, au nevoie de metode si adaptari speciale pentru prezentarea si asimilarea continuturilor invatarii, este necesara interventia unui interpret si alocarea unu timp suplimentar de lucru. Toate aceste probleme pot fi rezolvate prin interventia unui profesor de sprijin specializat in activitatile didactice cu elevii nevazatori, care este responsabil si de activitatile educative extrascolare ale acestora.

De asemenea in cazul copiilor cu deficienta de vedere, un element foarte important de valorificat in activitatile de recuperare, este capacitatea de compensare a pierderilor de vedere, datorita plasticitatii sistemului nervos central. Acest fapt permite ca un copil cu pierderi de vedere sa prezinte o acuitate auditiva, tactila, olfactiva, termica, vibratorie, proprioceptiva, mai ridicate decat ale unui copil normal, procese perceptive, cognitive si psihomotorii sa prezinte anumite particularitati specifice, in functie de dominanta aferentelor senzoriale, iar posibilitatile de exprimare, de raspuns la stimulii intrinseci si    extrinseci, sa fie conforma cu diversitatea experientelor apreciative si cu tipul/gravitatea deficientei vizuale prezente la elevul respectiv.

Aspecte ale formelor de invatamant pentru copiii cu deficiente de vedere

In decursul istoriei, pedagogii si filosofii au avut idei diferite asupra formei ideale de invatamant pe care sa o urmeze copiii deficienti de vaz. Astfel in timp ce unii erau de parere ca este mai potrivit invatamantul segregationist, in care copiii cu deficiente sa invete in scoli speciale, altii erau de parere ca este mai potrivit invatamantul mixt in care copii sa isi petreaca timpul impreuna.

Filosofia ce se afla la baza acestui model pleaca de la teza diferentelor dintre copii care impune tratament pedagogic diferit in scoli diferite si tratament selectiv. Selectia are la baza criterii cum sunt aptitudinile si performantele elevilor. Teza socio-pedagogica de baza a acestui model este adaptarea copilului la scoala, chiar daca el nu poate raspunde exigentelor trebuie introdus in scoli speciale. Tratamentul pedagogic propus este pedagogia bazata pe selectie negativa si esec.

Adeptii invatamantului segregationist vehiculeaza ca invatamantul special ofera posibilitatea aplicarii unor programe specializate in functie de categoria deficientei, de nivelul varstei cronologice si mintale, fapt ce deschide o perspectiva mai buna pentru integrarea in mediul socio-profesional. In invatamantul special omogenizarea grupelor de lucru se poate realiza mai bine decat in invatamantul obisnuit deoarece la diversitatea copiilor nevazatori se adauga diversitatea celor normali si diferentele majore dintre cele doua grupuri. Nu putem neglija faptul ca invatamantul special functioneaza cu un efectiv restrans de elevi, fapt ce permite organizarea activitatilor in functie de particularitatile psiho - individuale ale copiilor. In acelasi timp cadrele didactice devin specializate atat prin profilul pregatirii universitare, cat si prin dobandirea de experienta in activitatea practica desfasurata in timp cu copiii nevazatori.

In tara noastra pana in perioada de dupa 1989, cand invatamantul segregationist era prezent, s-a optat la trecerea invatamantului de tip mixt, in care copii cu deficiente, sunt integrati in scolile de mase, in functie de tipul handicapului pe care il au. Cu aceasta ocazie a aparut si o preocupare noua legata de adaptarea continutului educatiei speciale si care era destinata in egala masura dezvoltarii potentialului psihic al copiilor cu handicap si a valorificarii abilitatilor dobandite in scopul integrarii lor socio-profesionale.

In conceptia romaneasca asupra integrarii s-a conturat cadrul favorabil pentru ca deficientii, indiferent de tipul dizabilitatii pe care o au, sa fie pregatiti pentru dobandirea unor calitati fizice si psihice care sa ii faciliteze exercitarea unor profesiuni si a unor comportamente cu caracter adaptativ la cerintele societatii.

Argumentele pe care le aduc acesti pedagogi in intarirea ideii de integrare a handicapatilor in invatamantul de masa sunt legate de mai multe aspecte. Astfel unul dintre ele se refera la faptul ca informatiile predate, programele si metodologiile specializate ce se aplica in invatamantul special nu sunt altceva decat o prelucrare simplificata a celor din invatamantul de masa. De asemenea in invatamantul special cadrele didactice cunosc o continua scadere a motivatiei si a interesului pentru profesie, pentru specialitate deoarece au o solicitare redusa.

O data cu integrarea in scolile de masa, copiii nevazatori sunt stimulati de mediul competitional si de performantele scolare cu expectantele existente in conditiile obisnuite, caracterul de institutionalizare specific invatamantului special, contribuind la accentuarea izolarii copiilor nevazatori fata de mediul obisnuit si la reducerea contactului cu lumea normalilor.

Se impune sa recunoastem ca la noi in tara nu sunt indeplinite toate aceste conditii, fapt pentru care in prezent nu este oportuna desfiintarea invatamantului special, dar nici nu putem renunta la ideea de integrare si pregatire a copiilor nevazatori in comunitatea normalilor. in aceste conditii educatia integrata trebuie realizata prin cuprinderea in clasele din scolile obisnuite a copiilor pregatiti pentru aceasta.

Modelul integrarii are la baza o filosofie bazata pe incredere in copil si in capacitatile sale. Teza socio-pedagogica de baza este adaptarea scolii la copil si tratamentul egal, dar bazat pe o pedagogie in care discriminarea pozitiva si spiritul suportiv sunt coordonatele principale.

Prin modelul integrarii se poate imbunatati relatia dintre nevazatori si persoanele normale si, de asemenea, se poate obtine o mai buna intelegere intre cele doua parti. In toata lumea, scolile publice au un rol important in educarea copiilor nevazatori. Scolile speciale au preluat programa celor publice cu unele modificari metodice cerute de nevoile elevilor nevazatori cum ar fi, de exemplu, in chimie, fizica, geografie, matematica etc, astfel apropiindu-i in cea mai mare masura de elevii vazatori. Datorita programei asemanatoare, ei au putut mult mai usor sa se transfere la o scoala obisnuita.

Pe baza celor expuse mai sus putem conchide urmatoarele :

- mai intai trebuie lasat copilul (prin intermediul parintilor) sa decida ce tip de scoala sa urmeze.

Modelul educatiei integrate ofera o sansa mult mai mare tinerilor de a se integra cu succes in societate; este foarte important ca omul nevazator in viata sa desfasoare profesia care i se potriveste si pe care sa o exercite din placere.

Studii de caz

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume:          Samoila

Prenume:     Mihai

Varsta:       13

Profesie:       elev

Stare civila: necasatorit

Adresa:      Aleea Maslinilor, Bl. M, sc. C, Ap. 44, judet Brașov

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Cataracta

Spitalizari si tratamente urmate:

Internata in anul 1998 la București pentru operatie la ochi.

Antecedente heredocolaterale:

Mama, Gheorghe Daniela Sufera de cancer pulmonar

Climat familial:

Parinti divortati, relatii armonioase cu mama

Motivul prezentarii:

Timiditate excesiva

Conditii de locuit:

Locuieste cu mama

Hobby-uri / Pasiuni:

Lectura, pmuzica, dansul

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. Scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4.   Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

5. Scala reactivitate dinamica emotionala RDE.

RDE<10 echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: se situeaza intre 59 - 102 - scor mediu.

Dimensiunea comportamentala: se situeaza intre 34 - 57 - scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: se situeaza intre 41 - 69 - scor mediu

Scorul global: se situeaza intre 110 - 135 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei:

- consolidarea increderii in fortele proprii;

- modificarea schemei gandurilor automate negative si a comportamentelor ce deriva din acestea;

- invatarea unor noi modele de comportament si a unor deprinderi de a face fata situatiilor;

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Alexandra

Prenume:    Dumitrescu

Varsta: 13

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorit

Adresa:   Str. Giocelului , Bl. C2, Et. 6, Ap. 28

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

miopie forte, glaucom juvenil,

Spitalizari si tratamente urmate:

In 2000 la Spitalul Floreasca internata pentru fractura de coloana

Internata la Campina in 2002 pentru transplant de sclera. Operatie nereusita

Antecedente heredocolaterale:

Dinu Gheorghe - tatal - ulcer

Dinu Anisoara - mama - diabet de gradul 2

Climat familial:

Relatiie armonioasa

Motivul prezentarii:

Tristete, dezechilibru emotional.

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Balet, pianul, sportul, plimbarile

Medicatie psihofarmacologica:

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.

2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 100 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: se situeaza intre 30 - 50- scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: se situeaza intre 40 - 60 - scor mediu

Scorul global: se situeaza intre 100 - 120 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

. Stabilirea obiectivelor psihoterapiei:

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale ;

- consolidarea increderii in fortele proprii;

- modificarea schemei gandurilor automate negative si a comportamentelor ce deriva din acestea;

- identificarea surselor majore de stres.

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Toma

Prenume:    Constantin

Varsta: 15

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorit

Adresa: Str. Bucuriei, Bl15, Sc A , Et 1, Ap 7. Sibiu

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Glaucom

Spitalizari si tratamente urmate:

Internat in anul 2007 la Spitalul Colentina, diagnosticat de catre medicul psihiatru cu atac de panica.

Antecedente heredocolaterale:

Toma Maria - mama - sufera de cardiopatie si lombosciatica

Parintii sau despartit la nașterea copilului.

Climat familial:

armonios

Motivul prezentarii:

teama de moarte

Conditii de locuit:

Locuieste cu mana.

Hobby-uri / Pasiuni:

Fotbal ,masinii, sportul și inotul.

Medicatie psihofarmacologica:

Rivotril 0,5, Anxiar, Serlift 50

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.

2. Scala energie nervoasa EN.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

4. Scala reactivitate dinamica emotionala RDE.

RDe <10 echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 100 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: peste 47- scor ridicat.

Dimensiunea cognitiva: peste 60 - scor ridicat

Scorul global: peste 120 - scor ridicat

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

- edificarea respectului de sine

- insusirea unor abilitati de coping (poate invata raspunsuri adaptative - ex. controlul respiratiei - ce vor permite reducerea simptomelor)

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Mancaș

Prenume: Diana

Varsta: 10

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorit

Adresa: Str. Timonierului, Bl.15. Sc G. București.

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Deficienta de vedere, , astigmatism hiper metropic, ulcer.

Spitalizari si tratamente urmate:

In anul 2005 La Spitalul Grigore Alexandrescu, operatie de apendicita

Antecedente heredocolaterale:

Manaș Viorel - tatal - hepatita A

Mancș Cristina - mama - ulcer

Climat familial:

Tensionat.

Motivul prezentarii:

Divergente cu colegii de clasa

Conditii de locuit:

Locuieste cu bunicii.

Hobby-uri / Pasiuni:

Dansul, teatrul. sportul. baletul

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

5. Scala reactivitate dinamica emotionala RDE.

RDe <10 echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 98- scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: intre 30 - 50- scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: intre 55 - 64 - scor mediu

Scorul global: intre 100 - 130 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- edificarea respectului de sine

- insusirea unor abilitati de coping (poate invata raspunsuri adaptative - ex. controlul respiratiei - ce-i vor permite reducerea starii de anxietate manifestata permanent prin respiratie accelerata, transpiratii abundente, emotivitate crescuta, iar in situatii de stres mediu pentru o persoana obisnuita, ea nu gaseste rezolvare si se manifesta prin agitatie motorie (aprinderea automata a tigarii), tremurul vocii.

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Coman

Prenume:    Eliza

Varsta:       17

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorit

Adresa: Com Ciucurova, Jud Tulcea

Antecedente personale fiziologice:

Insarcinata

Antecedente personale patologice:

Deficienta vizuala, cataracta congenitala bilaterala,

Spitalizari si tratamente urmate:

Internare in anul 2000 la Spitalul Elias, pentru operatie oftalmologica

Antecedente heredocolaterale:

Ambii parinti: Coman Marian si Coman Simona au cardiopatie

Climat familial:

Bun

Motivul prezentarii:

Ii este teama sa nu piearda sarcina

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Excursiile la munte, arta si intern

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. Scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<6. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>8, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 100 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: se situeaza intre 30 - 50 - scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: se situeaza intre 40 - 59 - scor mediu

Scorul global: se situeaza intre 100 - 129 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

- edificarea respectului de sine

- insusirea unor abilitati de coping (poate invata raspunsuri adaptative - ex. controlul respiratiei - ce-i vor permite reducerea starii de anxietate manifestata permanent prin respiratie accelerata, transpiratii abundente, emotivitate crescuta, iar in situatii de stres mediu pentru o persoana obisnuita, ea nu gaseste rezolvare si se manifesta prin agitatie motorie (aprinderea automata a tigarii), tremurul vocii.

-

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Cocoș

Prenume:    Maia

Varsta: 16

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorit

Adresa: Com. Amzacea, jud. Constanta

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Cataracta congenitala

Spitalizari si tratamente urmate:

Nu are

Antecedente heredocolaterale:

Cocoș Danut - tata - deficienta s de auz

Parintii au divortat cand copilul se nascuse.

Climat familial:

tensionat

Motivul prezentarii:

Probleme de cuplu si stima de sine scazuta

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Muzica, gimnastica, atletism

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 103 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: peste 58 - scor ridicat.

Dimensiunea cognitiva: peste 70 - scor ridicat

Scorul global: peste 136 - scor ridicat

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

- edificarea respectului de sine

- insusirea unor abilitati de coping (poate invata raspunsuri adaptative - ex. controlul respiratiei - ce vor permite reducerea simptomelor)

- modificarea schemei gandurilor negative automate si a comportamentelor aferente, comutarea gandurilor negative (inlocuirea gandurilor care produc teama cu ganduri ce declanseaza un comportament eficient, adaptativ) si repetarea mentala de sugestii pozitive.

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Dumitrache

Prenume:    Teodora Varsta: 18

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorita

Adresa: Str. Nicovalei, Nr. 6, Giurgiu

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Atrofie de nerv optic totala

Spitalizari si tratamente urmate:

Nu exista

Antecedente heredocolaterale:

Nu exista

Climat familial:

bun

Motivul prezentarii:

Nu se poate adapta la situatile de stres

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Lectura,gimnastica, modelaz

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: se situeaza intre 50 - 90- scor mediu.

Dimensiunea comportamentala: se situeaza intre 30 - 50 - scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: se situeaza intre 40 - 60 - scor mediu

Scorul global: se situeaza intre 1100 - 130 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- edificarea respectului de sine

- modificarea schemei gandurilor negative automate si a comportamentelor aferente, comutarea gandurilor negative (inlocuirea gandurilor care produc teama cu ganduri ce declanseaza un comportament eficient, adaptativ) si repetarea mentala de sugestii pozitive.

- invatarea unor noi modele de comportament si a unor deprinderi de a face fata situatiilor

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Erika

Prenume:    Oana

Varsta: 16

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorita

Adresa: Str. Zamora, Nr. 108, Bușteni.

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Miopie

Spitalizari si tratamente urmate:

Operatie de apendicita in 2000 la Spitalul Municipal

Antecedente heredocolaterale:

Nu exista

Climat familial:

Tensionat

Motivul prezentarii:

Autocontrol slab

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Dansul, tearul,lectura,aerobicul

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

5. Scala reactivitate dinamica emotionala RDE.

RDe <10 echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: se situeaza intre 50 - 90 scor mediu.

Dimensiunea comportamentala: se situeaza intre 34 - 55 - scor mediu.

Dimensiunea cognitiva: se situeaza intre 40 - 58 - scor mediu

Scorul global: se situeaza intre 110 - 135 - scor mediu

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- dezvoltarea capacitatii de a initia si mentine relatii satisfacatoare de atasament si capacitatea de a se bucura de investitiile afective.        

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC -ANCHETA SOCIALA

Nume:       Vladut

Prenume:    Andrada

Varsta: 15

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorita

Adresa: Str. Ciocarliei, Nr.56 Pitesti

Antecedente personale fiziologice:

Normal

Antecedente personale patologice:

Miastenie gravis

Spitalizari si tratamente urmate:

Operatie la ochi in 2003 la Spitalul Pitesti

Antecedente heredocolaterale:

Vadut Elena - mama - deficienta vizuala din nastere

Climat familial:

Relatii armonioase cu mama

Motivul prezentarii:

Nu are incredere in cei din jur,

Conditii de locuit:

Locuieste cu mama si bunica

Hobby-uri / Pasiuni:

Plimbarile, poezia, dansul

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 103 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: intre 34 - 57 - scor mediu

Dimensiunea cognitiva: peste 70 - scor ridicat

Scorul global: peste 136 - scor ridicat

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- dezvoltarea capacitatii de a initia si mentine relatii satisfacatoare de atasament si capacitatea de a se bucura de investitiile afective.        

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

- edificarea respectului de sine

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

INTERVIU CLINIC - ANCHETA SOCIALA

Nume: Tudorancea

Prenume:   Andrei

Varsta: 14

Profesie:     elev

Stare civila: necasatorita

Adresa: Str. Calea Victoriei, Nr. 23, Bl. 7, Sc. 2, Ap. 80

Antecedente personale fiziologice:

Nu are

Antecedente personale patologice:

Miopie forte,

Spitalizari si tratamente urmate:

In 2006 internata la Spitalul Colentina diagnosticata de catre psiholog cu atac de panica,

Climat familial:

tensionat

Motivul prezentarii:

teama de moarte

Conditii de locuit:

Locuieste cu parintii

Hobby-uri / Pasiuni:

Literatura, Teatrul

Medicatie psihofarmacologica:

Rivotril 0,5, Anxiar, Serlift 50

Testare

Reactivitate dinamica emotionala

1. scala de minciuna M.
2. Scala energie nervoasa EN.

EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si situatii de stress.

3. Scala mobilitate nervoasa MN

MN>9, instabilitate emotionala,capacitate redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.

4. Scala forta inhibitiei FI.

FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab, dificultate de echilibru in situatii afectogene;

5. Scala reactivitate dinamica emotionala RDE.

RDe <10 echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.

ASQ - Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Dimensiunea somatica: peste 103 - scor ridicat.

Dimensiunea comportamentala: peste 58 - scor ridicat.

Dimensiunea cognitiva: peste 70 - scor ridicat

Scorul global: peste 136 - scor ridicat

Demers terapeutic cognitiv-comportamental propus

Stabilirea obiectivelor psihoterapiei

- consolidarea increderii in propriile forte

- recastigarea senzatiei ca detine controlul asupra vietii sale

- edificarea respectului de sine

- insusirea unor abilitati de coping (poate invata raspunsuri adaptative - ex. controlul respiratiei - ce vor permite reducerea simptomelor)

comutarea gandurilor negative (inlocuirea gandurilor care produc teama cu ganduri ce declanseaza un comportament eficient, adaptativ) si repetarea mentala de sugestii pozitive.

- invatarea unor noi modele de comportament si a unor deprinderi de a face fata situatiilor

Metode, tehnici, strategii terapeutice:

- Relaxarea analitica (E. Jacobson)

- Antrenamentul autogen (J. H. Schultz)

- hipnoza

- Training asertiv

- decelarea erorilor in procesul de percepere si interpretare a experientelor vietii

- Adresarea de intrebari provocative, convingerilor negative.

CONCLUZII

Am avut curiozitatea sa verific daca si alti semeni de -ai mei au aceleasi sentimente, aceleasi dificultati, dar si curaj perntru a depasi barierele uneori artificiale de care ne impiedicam.

Am studiat o ampla bibliografie de specialitate pentru a sustine theoretic problematica foarrte complexa a deficientilor vizuali.

Pentrru o plasare corecta a legislatiei din tara noastra privind protectia speciala a nevazatorilor, am facut o paralela cu legislatia italiana, deoarece am avut posibilitatea de a vizita cateva institutii de profil de acolo, constatand cu bucurie ca si noi am facut multe progrese, dar mai sunt foarte multe lucruri de realizat pentru a ne incadra in standardele internationale.

Ipotezele cercetarii au fost confirmate:

prin studierrea documentelor personale si prin Ancheta Sociala ;

prin interviul clinic ;

prin testul de « Reactivitate dinamica emotionala » ;

prin Chestionarul pentru evaluarea starii de anxietate (ASQ).

S-au constatat cateva caracteristici comune in dezvoltarea personalitatii deficientilor vizuali :

imaturitate afectiva ;

fobii sociale

neincredere dublata de teama de necunoscut

modificari organice cu cauzalitate emotionala

dorinta de a invata noi modele comportamentale si a unor deprinderi de a face fata situatilor noi cu grad de difficultate apreciabil.

Pentru aceasta din urma idee, specialisti din institutile pentru deficiente vizuale recomanda metode si tehnici terapeutice incluse in strategii recuperatorii :

Relaxarea analitica (E.Jakobson)

Antrenamentul autogen (J.h.Schultz)

Hipnoza

Training asertiv pentru inregistrarea eventualelor erori in procesul de percepere si ininterpretare a experientei de viata.

Am observat ca reactile celor investigati se confunda cu trairile mele si ale prietenilor mei deficienti visual, iar ca o concluzie generala le putem grupa pe trei durecti:

-somatica

* comportamentala

* cognitiva.

Pornind de la tezele marilor psihologi, am incercat sa-mi explic anumite modificari in structura de Personalitate la deficienti vizuali.

Am facut apel la studile freudiene, psihanalitice si am raportat evantualele modificari la cele trei instante : SINE, EU si SUPRAEU. Am constatat ca zona care intereseaza foarte mult este SINELE, considerat sediul tendintelor instinctuale si al refularilor. De asemenea, SINELE este o structura de Personalitate puternica pentru ca furnizeaza energia pentru toate structurile.

Asa cum frumos spunea S.Freud, SINELE actioneaza in concordanta cu principiul placeri, principala functie care poate evita « durerea », instaurand « placerea » prin REDUCEREA TENSIUNII.

Cred ca este principiul de baza care explica functionarea Legii Compensatiei, fiind specific faptul ca SINELE functioneaza in scopul satisfaceri immediate a trebuintei, nu tolereaza intarzierea sau amanarea satisfacerii.

In procesul educational, inspecial in conditile speciale pentru deficienti vizuali se face apel la Motive, Ratiuni, judecati, pe care le guveneaza cel de-al doilea nivel al structuri de Personalitate-EUL-care poseda constinta realitati, fiind capabil l sa perceapa si sa foloseasca elemente din mediul pe care le punem sa actioneze conform « Principiului Realitatii analizat indelungat de S.Freud. In plus Eul fiind considerat 2conducatorul personalitati » reduce tensiunea creeata de actiunile sinelui Temperandu-le si reusind sa decida conform conditilor realitatii. Ambele Instante, Sinele si Eul, conlucreaza permanent pentru o valorizare obtima a foratei si energei de care dispunem.

Apare necesara « supervizarea « actelor noastre pe care o realizeaza SUPRAEUL care ewste considerat "arbitrul moralitatii" intervenind cu actiuni inhibitoare unde este nevoe.

Am facut aceasta pledoarie pentru a incerca sa explic o parte din mecanismele care participa la dezvoltarea Personalitati in general cu precizari specifice lumi nevazatorilor, respective un "joc", daca-l putem numi asa al anxietatilor si anume:

1.     ANXIETATEA REALA, obiectiva bazata pe un pericol concret.

2.     ANXIETATEA NEVROTICAcu originea intr-un conflict din copilarie sau o trauma -cum este deficienta .

3.     ANXIETATEA MORALA -avand originea intr-un conflict intre SINE si SUPRAEU, teama fata de propria constiinta.

Constatand ca elementul comun in tabloul modificarilor de personalitate , in cazul deficentilor de vedere este « metamorfoza starii de anxietate » , consider ca cel mai vaoros element al strategiei educationale trebue sa se refere la « mecanismele de aparare impotriva anxietati », pentru a reusi sa ajutam persoana sa se proecteze intr-o perioada agreabila, cu evenimente placute, reconfortante, care o va mobiliza pentru viitor, incurajand-o, dandu-i sperante si foarte mult optimism.

BIBLIOGRAFIE

1.          Avramescu            D., Defectologie si logopedie, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2004;

2.          Damaschin D. - Defectologia. Teoria si practica compensatiei. Nevazatori, ambliopi, orbi-surdomuti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

3.          Damaschin, D, Mijloace tehnice moderne de compensare a deficientelor senzoriale, Analele Universitatii Bucuresti, 1965;

4.          Neveanu, P, Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti, 1978;

5.          Os Rodica, Note de curs 2008;

6.          Paunescu C, Musu I, Psihopedagogie speciala integrata, Editura Pro Humanitate, Sibiu, 1997;

7.          Preda V., Explorarea vizuala. Cercetari fundamentale si aplicative, Bucuresti, Ed. Stiintifica si enciclopedica, 1988;

8.          Rozorea Anca, Deficiente senzoriala din perspectiva psihopedagogiei speciale - Psihopedagogia deficientelor de vedere, Constanta, Ed. Ex Ponto, 2003;

9.          Schiopu U., Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1997;

10.       Sima Tudora, Elemente de personologie, Ed. Victor, Bucuresti, 2004

11.       Stefan Mircea, Educarea copiilor cu vedere slaba, ambliopi,, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981;

12.       Weihs Th., Sa-i ajutam, iubindu-i, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992.