Chestionarul de personalitate Zuckerman- kuhlman (Zkpq)

(Zuckerman , Kulhman, joireman, Teta si Kraft, 1993)

INTRODUCERE

Folosind versiunile adevarat-fals ale itemilor din Scala Cautarii de Senzatii (SCS) dar itemi din cadrul altor scale de personalitate, Zuckerman si colab. (1993) au realizat o analiza factorial a acestora, iar rezultatul a fost elaborarea unui chestionar de personalitate mai extins care cuprinde cinci factori: sociabilitate, cautare impulsiva de senzatii, activitate, anxietate-neuroticism, agresivitate-ostilitate. Unul dintre acesti factori este alcatuit in intregime din itemi care se refera la impulsivitate si cautare de senzatii, fiind numit "cautare impulsiva de senzatii" (CImpS).

Versiunea revizuita a chestionarului ZKPQ, contine 99 de itemi (ZKPQ, forma a III a) grupati pe 5 scale care vor fi descrise succint in cele de mai jos:

Sociabilitate (So, 17 itemi). Analiza factoriala a identificat un grup de itemi referitori (petreceri si prieteni) care indica preferinta pentru petrecerile cu multa lume si interactiune la acestea. Al doilea factor releva intoleranta la izolarea sociala in cazul extrovertitilor si preferinta pentru activitatile solitare in cazul introvertitilor.

Cautarea impulsiva de senzatii (CimpS, 19 itemi). Analiza factoriala asupra itemilor acestor scale a pus in evidenta doi factori. Itemii cuprinsi in factorul impulsivitate descriu lipsa unei planificari si tendinta de a actiona impulsiv, fara o reflectare prealabila. Factorul cautare de senzatii descrie nevoia generala de senzatii si agitatie; preferinta pentru situatii si prietenii neprevazute, precum si nevoia de schimbare si noutate. Nu exista nici o mentiune referitoare la activitati specifice, cum ar fi: consumul de alcool si/sau droguri sau alte sporturi care implica riscuri crescute. Acesti itemi au fost eliminati pentru a se limita anumite concluzii atunci cand sunt studiate persoanele care se implica in astfel de activitati.

Activitate (Act, 17 itemi). Analiza factoriala a identificat doua grupuri de itemi. Unul descrire nevoia de activitate generala, impacientare si neliniste atunci cand nu este nimic de facut. Al doilea grup de itemi (efortul in munca) indica preferinta pentru munca variata si sustinuta, un nivel ridicat de energie in desfasurarea activitatilor cotidiene si a altor sarcini.

Anxietate - Neuroticism (Anx-N, 19 itemi). Acesti itemi descriu supararile, tensiunile emotionale, ingrijorarile, indeciziile constante, lipsa autoincredererii si sensibilitatea la critici. Analiza factoriala a identificat un singur factor.

Agresivitate - Ostilitate (Ag-Ost, 17 itemi). Jumatate din itemi descriu predispozitia catre exprimarea verbala a agresivitatii. Altii includ impolitetea, comportamnetul antisocial, razbunarea si dusmania, un temperament vulcanic si nerabdarea manifestata in relatiile interpersonale.

Infrecventa (Inf, 10 itemi). Acesti itemi nu alcatuiesc o scala propriu-zisa. Pe baza acestor itemi se pot elimina subiectii care nu au raspuns atent sau nu au raspuns sincer. Itemii sunt exagerati, dezirabili sociali, dar improprii a fi completati de cineva ca fiind adevarati. Cele mai multe scoruri sunt 0 sau 1. Doar 4% din subiecti obtin scoruri mai ridicate decat 3, acestia fiind eliminati. Scala are o consistenta interna scazuta si, de aceea, nu se foloseste in alt scop decat cel de indicator al validitatii completarii chestionarului.

S-a calculat coeficientul de consistenta interna Aplha Cronbach diferentiat pentru cele doua sexe, cat si un coeficient global. Analizele s-au efectuat pe o populatie de 2969 de studenti (1144 barbati si 1825 femei). Coeficientul a inregistrat valori cuprinse intre .74 si .84. Scala N-Anx a inregistrat cea mai ridicata consistenta interna (.82 - barbati; .84 - femei; .83 - ambele sexe), in timp ce scala Act a prezentat cea m ai mica valoare a coeficientului de consistenta interna (.74 - barbati; .77 - femei; .73 - ambele sexe). Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca toate valorile alpha obtinute sunt satisfacatoare.

S-au calculat, de asemenea, indici statistici ai scalei (media, abaterea standard, testul "t"). Barbatii au obtinut scoruri semnificativ mai ridicate comparativ cu femeile la scala CimpS (m = 10.98), in timp ce scorurile obtinute de femei la scala N-Anx (10.48) au fost semnificativ mai mari comparativ cu cele inregistrate de barbati in cazul aceleiasi scale.

Scala CimpS are coeficientul de consistenta interna .77 intr-un studiu si .82 in cadrul altui studiu. S-a mai constatat ca CimpS coreleaza puternic cu scorul total al formei V (.66), moderat cu subscalele CEA, CE si DEZ (.43 - 45) si mai scazut cu subscala SP (.37). ImpS pare sa masoare tendinta generala de cautare de senzatii. Ea coreleaza aproximativ egal cu subscalele SCS, indicand ca nu este biasata spre un anumit subtip de cautare de senzatii. CimpS coreleaza aproape de zero cu subscalele Crowne - Marlowe si Jackson si are o corelatie scazuta, dar semnificativa, cu scala de minciuna din EPQ (-.30).

Scala cautarii de senzatii SCS reprezinta o metoda operationala de definire a trasaturii CS, incluzand cautarea de nou, experiente complexe si intense, precum si predispozitia de asumare de riscuri doar de dragul unor astfel de experiente (Zuckerman, 1979, 1994).

Trasaturile psihopatologice au fost, de asemenea, analizate, fiind grupate in doi factori (Harpur, Hakistan si Hare, 1998):

Factorul 1 (F1) se refera la trasaturi de personalitate, cum ar fi: egocentrismul, exploatarea semenilor, cruzimea, absenta dragostei, empatiei sau culpei.

Factorul 2 (F2) se refera la caracteristici comportamentale ale psihopatilor, incluzand devianta sociala, stilul de viata antisocial de tip parazit, nevoia de stimulare si inclinarea catre plictiseala, iresponsabilitatea si lipsa controlului asupra impulsivitatii sau a comportamentului in general. F2 pare a fi ImpUSS (Impulsive Unsocialized Sensation Seeking) (cautare impulsiva nesocializata de senzatii, CImpNS), identificat in urma analizelor factoriale din cadrul testelor de personalitate (Zuckerman, Kuhlman, Thornquist si Kiers, 1991).

Scorul total si toate subscalele au corelat semnificativ cu F2. Nici una din ele nu a corelat cu F1. Scala Psihoticism P din EPQ (Eysenck) este cel mai bun marker al factorului CimpNS (Zuckerman, Kuhlman, Thornquist si Kiers, 1991). De asemenea, psihoticismul a corelat cu F2, dar nu a corelat cu F1.

Atat studiile concurente, cat si cele longitudinale au demonstrat ca personalitatea psihopatilor include impulsivitate puternica, cautare de senzatii, agresivitate, sociabilitate redusa si un control comportamental scazut. Toate aceste aspecte alcatuiesc una din dimensiunile majore ale personalitatii, pe care Eysenck si Eysenck (1976) o numeste Psihoticism. Zuckerman (1989) considera ca, in context clinic, pentru aceste trasaturi, termenul "Psihopatiei" ar fi cel mai potrivit pentru a le eticheta.

TRASATURI DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA CAUTAREA DE SENZATII

Diferente de sex: Studiile au evidentiat scoruri mai ridicate la barbati decat la femei, atunci cand s-au studiat trasaturile personalitatii psihopate: cautarea de senzatii, impulsivitatea si psihoticismul. De asemenea, barbatii detin scoruri mai scazute la sociabilitate si autocontrol.

Varsta: Cautarea de senzatii inregistreaza o evolutie particulara in functie de varsta: atinge perioada de varf in adolescenta tarzie, manifestand apoi un declin gradual o data cu avansarea in varsta (Eysenck si Eysenck, 1976; Zuckerman, 1979, 1994). Dupa 50 de ani, scorurile la aceste scale reprezinta aproximativ jumatate din nivelul inregistrat la varsta de 16 - 19 ani.

Aceste deosebiri care apar in functie de sex si varsta, pot fi explicate prin diferente si modificari biologice. Mai exact, testosteronul inregistreaza un nivel mai ridicat la barbati decat la femei, atinge perioada de varf in adolescenta si inregistreaza valori tot mai scazute o data cu inaintarea in varsta.

PROPRIETATILE PSIHOMETRICE ALE ZKPQ PE POPULATIA ROMANEASCA

Apeland in prealabil la un studiu pilot, s-a urmarit testarea validitatii transculturale a chestionarului ZKPQ. Mai precis, intentia noastra a fost de a evalua in ce masura cei cinci factori identificati de Zuckerman si Kuhlman sunt replicabili in culturi diferite. In acest sens, chestionarul a fost mai intai tradus si apoi adaptat la particularitatile contextului cultural - lingvistic al Romaniei. Varianta rezultata a fost aplicata apoi unui segment populational preselectat, si anume cadrele militare.

METODOLOGIE

Traducerea si adaptarea chestionarului

Versiunea originala (Zuckerman si colab., 1993) a fost tradusa in limba romana, acordandu-se o atentie deosebita intregului demers. Astfel, in procesul de traducere si adaptare a chestionarului, s-a urmarit utilizarea unor cuvinte / sintagme bine - cunoscute si suficient de frecvente in limbajul curent. In egala masura, s-au utilizat forme gramaticale accesibile care sa faciliteze intelegerea itemilor. S-a realizat astfel o prima traducere a chestionarului. Aceasta varianta a fost inmanata unor persoane bune cunoscatoare ale ambelor limbi in vederea realizarii retroversiunii. In final varianta ultima a incorporat toate corectiile impuse de diferentele semantice sesizate la momentul compararii dintre versiunea originala cu retroversiunea.

Subiecti

In cadrul studiului au participat ofiteri si subofiteri (N = 177) de la unitati militare cu specific diferit: aviatie, geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie). Subiectii participanti, aveau varsta cuprinsa intre 26 si 49 ani (M = 37.5). Dintre acestia, 84 erau cu studii superioare, iar 93 cu studii medii.

Aplicarea ZKPQ

In prima faza, chestionarul s-a aplicat, fara limita de timp, unui numar de cinci subiecti din punctul de vedere al specializarii militare. Aceste evaluari preliminare au fost justificate de absenta oricaror traduceri si adaptari anterioare ale chestionarului. Datele colectate in urma testarilor preliminare au ajutat la rafinarea acestui instrument, la testarea intrebarilor referitoare la modul de functionare a acestuia, precum si la clarificarea unor aspecte confuze. Toate acestea au prevenit alunecarea investigatiei spre o directie eronata.

Validarea chestionarului

S-a recurs apoi la un procedeu de validare a chestionarului. Mai exact, s-a urmarit masura in care chestionarul isi mentine validitatea de construct si in varianta tradusa in limba romana.

Validitatea de construct reprezinta masura in care se poate sustine ca testul masoara o variabila sau o trasatura specifica. In termeni generali, "constructul" este sinonim cu acela de concept (Kline, 1992, apud Albu, 1999), fiind utilizat pentru a desemna o serie de fenomene intr-un cadru stiintific. Constructul este desprins dintre-o teorie psihologica care ofera cadrul menit sa fundamenteze analiza semnificatiei psihologice a rezultatelor la test.

Dintr-o perspectiva actualizata, validitatea de construct este procesul prin care verificam daca testul se refera cu adevarat la constructul pe care trebuie sa il masoare si, apoi, daca scorurile obtinute de subiecti prin testare reflecta corect marimea acestui construct la persoanele evaluate. Altfel spus, acest tip de validitate, numita si conceptuala, ne indica in ce masura anumite concepte explicative sau anumite ipoteze permit intelegerea si interpretarea rezultatelor obtinute la un anumit test. In contextul etalonarii chestionarelor de personalitate, validarea constructului este esentiala. Procedura de lucru s-a derulat dupa cum urmeaza:

Itemii chestionarului (prezentati aleator) au fost analizati de catre doi experti (psihologi). Acestia au primit o foaie de lucru continand denumirea celor 6 scale cuprinse in ZKP (Activitate, Sociabilitate, Cautare impulsiva de senzatii, Agresivitate - Ostilitate, Anxietate - Neuroticism, Infrecventa). De asemenea, au fost operationalizate in prealabil etichetele lingvistice ale fiecarei scale mentionandu-se explicit dimensiunile pe care acestea le evalueaza.

Sarcina expertilor a fost de a incadra fiecare item in una din scalele si subscalele chestionarului.

Ulterior, s-a recurs la o analiza comparativa intre rezultatul muncii expertilor si continutul original al scalelor. Scopul acestei evaluari a fost aprecierea gradului in care itemii au fost incadrati corect in scale de origine. S-au analizat atent itemii care nu au fost incadrati in scalele corespunzatoare. Acestia din urma au suferit unele modificari de nuanta, in vederea clarificarii sensului acestora. S-a recurs la astfel de modificari succesive pana cand itemii au fost inclusi corect in scalele carora apartineau conform variantei originale a chestionarului. De mentionat faptul ca au existat doua perechi de evaluatori (perechea A si perechea B). aceste perechi au operat alternativ (A-B-A-B). Procesul de validare s-a desfasurat pe parcursul a doua saptamani cu cate doua evaluari pe saptamana. S-a optat pentru aceasta varianta pentru a diminua atat efectul de invatare, cat si cel determinat de interferenta sau reducerea/pierderea interesului pentru incadrarea itemilor.

Analizam aici, in chip ilustrativ, trei dintre itemii ce au suferit modificari lingvistice sugerate de incadrarea lor, in prealabil, eronata. Dintre itemii care au suferit unele modificari fac parte itemii 58, 79 si 32. itemul 58 ("Prefer sa fiu cu prietenii decat sa fac ceva de unul singur"). Acest item face parte din scala de sociabilitate - intoleranta la izolare. Initial a fost inclus de catre doi dintre experti in primul factor al scalei sociabilitate - placerea de a lua parte la petreceri, de a comunica cu ceilalti, de a avea multi prieteni. Itemul 79 ("Prefer prietenii care sunt captivanti si plini de surprize") face parte din scala cautare impulsiva de senzatii. Si in cazul acestui item a existat tendinta initiala de a fi incadrat in scala sociabilitate. Itemul 32 ("Nu am fost niciodata plictisit") face parte din scala de infrecventa. In prima faza, el a fost incadrat de  catre un expert in scala activitate. Trebuie sa mentionam faptul ca itemii 58, 79, 32 analizati aici sunt prezentati in forma lor finala, succedenta modificarilor la care s-a facut referinta. In concluzie, ZKPQ are o buna validitate transculturala.

Fidelitatea chestionarului ZKPQ

Fidelitatea unui test desemneaza, in genere, acordul sau stabilitatea asteptata a masurilor analoage (Radu si colab., 1993). Fidelitatea unui instrument de masura este cel mai frecvent exprimata pe baza consistentei interne si a stabilitatii in timp a rezultatelor (Anastasi, 1979). Noi am optat pentru calculul consistentei interne.

In acest scop, chestionarul s-a aplicat, fara limita de timp, unui numar de 177 de participanti (ofiteri si subofiteri). Participantii au completat chestionarele la locul de munca, sub supravegherea cercetatorilor. S-a calculat coeficientul de consistenta interna Alpha Cronbach pentru a se realiza o comparatie intre coeficientul obtinut in cadrul studiului prezent si cel obtinut in versiunea originala. Acest coeficient indica masura in care itemii care intra in compozitia fiecarei scale se refera la acelasi lucru (Tabelul 1).

Calculul coeficientului de consistenta interna a constat in analiza corelatiei ce exista intre fiecare item din cadrul aceleiasi scale. Un coeficient de consistenta ridicat sugereaza faptul ca toti itemii chestionarului se refera la aceeasi variabila.

Tabelul 1. mediile, abaterea standard si coeficientul Alpha Cronbach  (ZKPQ) obtinuti pe intreaga populatie chestionata

Valorile coeficientilor obtinuti in cadrul studiului de fata au fost foarte similare cu cele obtinute in versiunea originala. Scala Neuroticism - Anxietate a inregistrat cel mai ridicat coeficient de consistenta interna (.87), in timp ce scala Agresivitate - Ostilitate a inregistrat cel mai scazut coeficient (.71). in cazul scalelor Activitate, Sociabilitate si Cautare impulsiva de senzatii s-au obtinut scoruri intermediare (Act =.80; So = .76; CImpS = .76).

Rezultatele valorice incluse aici au demonstrat ca varianta tradusa a ZKPQ prezinta o consistenta interna satisfacatoare pentru toate scalele componente. In plus, paternul consistentei interne pe care l-am obtinut noi este similar cu cel obtinut cu varianta originala (Zuckerman si colab.1993), dar si cu cele obtinute de versiunea italiana (Pasaclis&Russo, 2000),  catalana (Goma-I-Freixnet, 2001), germana, japoneza, chineza etc. (vezi Goma-I-Freixnet, 2001). Aceste similitudini cu privire la consistenta interna constituie o proba solida in sprijinul ideii de replicabilitate transculturala a celor cinci factori de personalitate postulati de modelul lui Zuckerman. Altfel spus, dimensiunile evaluate de ZKPQ sunt relativ independente de constrangerile lingvistice si culturale care particularizeaza diversitatea populatiilor investigate.

BIBLIOGRAFIE

1. Eysenck, H.J., & Eysenck, S.B.G. (1976). Psychoticism as a dimension of personality. London:Hodder & Stoughton.

2. Farley, F. H. (1976). Social desirability and dimensionality in the sensation seeking scale. Acta Psychologica, 26, 89-96.

3. Franken, R. E., Gibson, K. J., &Rowland, G. L. (1989). Sensation seeking and feelings about the forced-choise format. Personality and Individual Differences,10, 337-339.

4. Horvath, P., Zuckerman, M. (1993). Sensation seeking, risk appraisal, and risky behaviour. Personality and Individual Differences, 14, 41-52.

5. Madsen, D. B., Das, A. K., Bogen, I., & Groossman, E. E. (1987). A short sensation seeking scale. Psychological Reports, 60, 1179-1184.

6. Murtaugh, T. L. (1971). Perceptual isolation, drug addition and adaptation phenomena. Unpublished master's thesis,Temple University.

7. Opre, A., Popescu, M., Sicoe, I. (2004). Particularitati comportamentale ale "cautatorilor de senzatii" din mediul penitenciar. Cognitie, Creier, Comportament (sub tipar).

Zuckerman, M. (1969b). Theoretical formulations. In J. P. Zubeck (Ed.), Sensory deprivation: Fifteen years of research (pp. 407-302). New York: Appleton Century.

9. Zuckerman, M. (1971a). Dimensions of sensation seeking. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, 45-52.

10. Zuckerman, M. (1979a). Sensation seeking: Beyond yhe optimal level of arousal. Hillsdale, NJ: Erlbaum.

11. Zuckerman, M. (1984b). Experience and desire: A new format for sensation seeking scales.Journal of Behavioural Assesment, 6, 101-114.

12. Zuckerman, M. (1984c). Preliminary manual for form IV of Sensation Seeking Scale (SSS IV).Unpublished manuscript.

13. Zuckerman, M. (1989). Personality in the third dimension: A psychobiological approach. Personality and Individual Differences, 10, 391-418.

14. Zuckerman, M. (1993). Out of sensory deprivation and into sensation seeking: A personal and scientific journey. In G. C. Brannigan &M. R. Merrins (Eds.) The undaunted psychologist: Adventures in research (pp 45-57). Philadelphia: Temple University Press.

15. Zuckerman, M. (1994a). An alternative five factor model for personality. In C. F. Halverson, G. A. Kohnstamm, & R. P. Martin (Eds.), The developing structure of temperament and personality from infancy to adulthood. Hillsdale, NJ: Erlbaum.

16. Zuckerman, M. (1994). Behavioural expressions and biosocial bases of sensation seeking. New York: Cambridge University Press.

17. Zuckerman, M., Kollin, I., Price, L., & Zoob, I. (1964). Development of a sensation seeking scale. Journal of Consulting Psychology, 28, 477-482.

18. Zuckerman, M, Kuhlman, M., & Camac, C. (1988). What lies beyond E and N? Factor analyses of scale believed to measure basic dimensions of personality. Journal of Personality and Social Psychology, 54, 96-107.

19. Zuckerman, M, Kuhlman, Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of three structural models of  personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757-768.

20. Zuckerman, M, Kuhlman, Thornquist, M. & Kiers, H. (1991). Five (or three) robust questionnaire of scale factors of personality without culture. Personality and Individual Differences, 12, 929-941.

21. Zuckerman, M, & Link, K. (1968). Construct validity for the Sensation Seeking Scale. Journal of Consulting and Clinical Psychology,32, 420-426.

ANEXA 1

CHESTIONAR

ZKPQ

Instructiuni:

In paginile urmatoare veti gasi o serie de fraze ce descriu personalitatea.

Cititi fiecare fraza si decideti daca vi se potriveste sau nu, apoi indicati raspunsul dumneavoastra pe foaia de raspuns anexata. Este important sa stiti ca nu exista raspunsuri corecte sau gresite.

Daca sunteti de acord cu enuntul respectiv sau decideti ca va caracterizeaza, raspundeti "adevarat" insemnand cu un asterix in casuta corespunzatoare (A - Adevarat) pe foaia de raspuns. Daca considerati ca nu va caracterizeaza, raspundeti "fals" si insemnati cu un asterix in casuta corespunzatoare  (F - Fals) pe foaia de raspuns.

In momentul completarii foii de raspuns fiti atenti ca asterixul pe care il marcati sa corespunda cu numarul intrebarii la care raspundeti.

Raspundeti la fiecare fraza cu (A) sau (F), chiar daca nu sunteti in totalitate siguri de raspunsul dumneavoastra.

Asigurati-va ca  nu ati omis nici un enunt.

VA  MULTUMIM.

CHESTIONAR

Referat: Definitii ale migratiei Document online: Furnizarea bunastarii la nivel local, principalele probleme

ZKPQ

Am tendinta de a incepe o noua activitate fara a planifica prea mult cum voi proceda.

Nu ma ingrijoreaza lucrurile fara importanta.

Imi face placere sa vad ca cineva pe care nu-l agreez este umilit in fata altor oameni.

Nu am intalnit niciodata o persoana care sa nu-mi placa.

Nu imi place sa pierd timpul doar stand si relaxandu-ma.

Obisnuiesc sa ma gandesc la ceea ce am de facut inainte de a face lucrul respectiv.

Nu sunt prea sigur de mine sau de abilitatile mele.

De obicei cand ma enervez spun lucruri urate.

De obicei eu sunt cel care incepe o conversatie la petreceri.

Intotdeauna spun adevarul.

Este normal pentru mine sa injur cand sunt furios.

Nu ma deranjeaza sa ies singur si de obicei prefer lucrul acesta decat sa fiu intr-un grup mare.

Sunt mai ocupat decat majoritatea oamenilor.

Adesea fac lucrurile din impuls.

Adesea sunt nelinistit fara sa am un motiv clar.

Nu obisnuiesc sa arunc gunoi pe strada.

Nu ma deranjeaza sa fiu singur cateva zile, fara sa am contact cu oamenii.

Imi plac activitatile complicate care necesita mult efort si concentrare.

Foarte rar stau sa planific in detaliu ce voi face.

Uneori ma simt tensionat si iritat.

Aproape niciodata nu simt nevoia sa lovesc pe cineva.

Petrec cat de mult timp pot impreuna cu prietenii.

Nu dispun de suficienta energie pentru sarcini solicitante.

Imi place sa am experiente si senzatii noi, incitante, chiar daca sunt putin infricosatoare.

Imi simt adeseori corpul incordat fara vreun motiv aparent.

Intotdeauna castig la jocuri.

Adesea  simt ca sunt "sufletul petrecerii".

Imi place mai mult o sarcina provocatoare decat una de rutina.

Inainte de a incepe o sarcina complicata planific cu atentie.

Ma supar frecvent.

Daca cineva ma jigneste incerc sa nu ma gandesc la asta.

Nu sunt niciodata plictisit.

Imi place sa fiu activ tot timpul.

Mi-ar placea sa plec intr-o excursie fara sa o planific dinainte, fara a avea o ruta prestabilita sau un orar precis.

Am tendinta de a fi prea sensibil si usor de ranit de remarcile si actiunile necugetate ale celorlalti.

In multe magazine nu poti fi servit daca nu te bagi in fata altora.

Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.

Pot sa ma simt bine cand lenevesc si nu fac nimic.

Imi place sa ma implic in situatii noi in care nu poti prevedea cum vor evolua lucrurile.

Nu ma ratacesc niciodata, nici chiar in locurile pe care nu le cunosc.

Ma sperii foarte usor.

Daca oamenii ma enerveaza nu ezit sa le spun.

De obicei nu ma simt in largul meu la petrecerile mari.

Nu simt nevoia de a face tot timpul cate ceva.

Imi place sa fac lucruri doar din placerea de a le face.

Uneori simt ca sunt panicat.

Cand sunt suparat pe cineva nu incerc sa-mi ascund supararea.

La petreceri ma bucur sa ma intretin cu ceilalti oameni indiferent daca ii cunosc sau nu.

Mi-ar placea o slujba care sa-mi permita maximum de timp liber.

Am tendinta de a-mi schimba frecvent punctele de interes.

Adesea cred ca oamenii pe care ii intalnesc sunt mai buni decat mine.

Nu ma deranjeaza niciodata cand altii mi-o iau inainte atunci cand stau la coada.

Am tendinta de a incepe week-end - urile sociale joia.

De obicei par a fi grabit.

Uneori imi place sa fac lucruri care sunt putin infricosatoare.

Uneori cand sunt suparat simt ca imi tremura picioarele.

In general, nu folosesc cuvinte dure, nici macar cand sunt furios.

Mai degraba prefer sa fiu cu prietenii decat sa fac ceva de unul singur.

In vacanta imi place sa fac mai degraba lucruri active, decat sa pierd timpul.

Orice trebuie incercat o data.

Adesea ma simt nesigur de mine.

Pot sa iert usor oamenii care m-au insultat sau care mi-au ranit sentimentele.

Nu ma deranjeaza sa fiu izolat de ceilalti undeva, pentru o anumita perioada de timp.

Imi place sa fac mult sport sau munca fizica.

Mi-ar placea o viata tumultoasa, cu calatorii si senzatii puternice.

Adesea ma ingrijoreaza lucruri pe care altii le considera neimportante.

Cand oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot sa ma abtin sa nu ma cert cu ei.

In general, imi place sa fiu singur ca sa pot face lucrurile pe care le doresc fara a fi distras de  ceilalti.

Niciodata nu am intampinat dificultati in a intelege un material chiar de la prima citire.

Uneori fac lucruri traznite doar pentru a ma amuza.

Adesea intampin dificultati in a face o alegere.

Sunt foarte temperamental.

Nu am pierdut niciodata nimic.

Imi place sa fiu activ de indata ce m-am trezit.

Imi place sa explorez un oras strain de unul singur chiar daca aceasta ar insemna sa ma ratacesc.

Musculatura imi este atat de incordata incat ma simt obosit o mare parte din timp.

Nu pot sa ma abtin sa nu fiu putin rautacios cu cei care imi displac.

Sunt o persoana foarte sociabila.

Prefer prietenii care sunt captivanti si plini de surprize.

Deseori imi vine sa plang fara vreun motiv anume.

Intotdeauna ma simt confortabil, indiferent daca e cald sau frig afara.

Simt nevoia sa fiu o persoana importanta pentru grup.

Imi place sa am o ocupatie tot timpul.

Adesea ma las captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante incat nici nu ma gandesc la posibilele complicatii ce ar putea sa apara.

Nu las lucrurile marunte sa ma enerveze.

Sunt intotdeauna rabdator cu altii, chiar si cu cei iritanti.

De obicei imi place sa fac lucrurile de unul singur.

Ma pot bucura de activitatile de rutina care nu solicita multa concentrare sau efort.

Sunt o persoana impulsiva.

Adesea ma simt inconfortabil si stanjenit fara vreun motiv real.

Adesea ma cert cu ceilalti.

Probabil ca petrec mai mult timp decat ar trebui cu prietenii.

Nu ma deranjeaza daca cineva profita de mine.

Ma implic in tot ce fac.

Imi plac petrecerile nonconformiste.

Dupa ce am cumparat ceva ma ingrijorez ca am facut o alegere gresita.

Cand oamenii striga la mine, strig si eu.

Am mai multi prieteni decat majoritatea oamenilor.

Ceilalti ma atentioneaza adesea sa fiu mai temperat.

FOAIE  DE  RASPUNS

Numele si prenumele:                             Sex:          Varsta: