Genetica comportamentului uman - multiple choice

0GENETICA COMPORTAMENTULUI UMAN  - MULTIPLE CHOICE

1.
Comportamentele :
a. sunt bazate pe acte psihofiziologice
b. sunt modalitati adaptative
c. sunt innascute sau invatate
d. sunt supuse controlului vointei

a. a+b
b. a+b+d *
c. b+c

2.
Informatia genetica (ereditara) ce se exprima in fenotip este inscrisa :
a. in totalitatea ADN-ului aflat in nucleul celular
b. in ADN-ul nuclear si cel mitocondrial
c. in aproximativ 30% din ADN-ul nuclear, restul fiind ADN autonom
d. in ADN-ul citoplasmatic

a. a
b. b
c. c *
d. d

3.
Comportamentele sunt innascute deoarece :
a. sunt comune tuturor indivizilor aceleasi specii
b. sunt standardizate (imuabile)
c. sunt prezente inca de la nasterea individului
d. nu sunt transmisibile ereditar

a. a
b. b
c. c
d. d *

4.
Ereditatea :
a. determina direct comportamentele
b. influenteaza indirect comportamentele
c. nu determina comportamentele
d. nu influenteaza comportamentele, acestea fiind dictate exclusiv de mediu

a. a
b. b *
c. c
d. d

5.
Inteligenta umana este :
a. capacitatea organismului de adaptare la situatii noi
b. capacitatea organismului de adaptare la idei noi
c. capacitatea de adaptare rapida la situatii si idei noi
d. capacitatea de valorificare a coeficientului de inteligenta (IQ)

a. a+b
b. a+b+c
c. c+d
d. a+d *

6.
In contextul cauzalitatii, motivatia comportamentului, reala si nu aparenta, este reprezentata de :
a. cauza declansatoare
b. cauza eficienta
c. de ambele tipuri de cauze
d. de nici una dintre acestea, comportamentul fiind determinat genetic

a. a
b. b *
c. c
d. d

7.
Genomul informational influenteaza comportamentul prin :
a. determinarea sintezei hormonilor
b. determinarea sintezei neuromesagerilor
c. determinarea sintezei enzimelor metabolice
d. determinarea sintezei neuromodulatorilor

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c

8.
Genomul influenteaza comportamentul indirect si prin :
a. stabilirea tipului psihosomatic
b. determinarea tipului simpaticoton
c. determinarea tipului parasimpaticoton
d. determinarea tipurilor introvertit si extravertit

a. b+c
b. c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

9.
Esentiala in determinarea comportamentului poate fi :
a. faza embrionara a ontogenezei
b. faza fetala a ontogenezei
c. exclusiv experienta postnatala
d. nici una dintre acestea

a. a *
b. b
c. c
d. d

10.
Comportamentul agresiv se poate datora :
a. maltratarii in copilarie
b. frustrarilor suferite inclusiv in faza pubertara
c. unei educatii deficitarea in copilarie
d. neimplinirilor din faza adulta in plan profesional si/sau familial

a. c+d
b. a+b+c+d *
c. a+b+d
d. b+c

11.
Comportamentul depresiv :
a. este datorat scaderii serotoninei
b. este favorizat de adrenalina
c. poate constitui o modalitate de refugiere din viata reala neprielnica
d. incidenta lui este dependenta de gen (mai frecvent la cel feminin)

a. a+c+d *
b. c+d
c. a+d
d. a+c

12.
Comportamentul este influentat de :
a. anumite leziuni ale centrilor nervosi
b. unele anomalii corporale (displastici)
c. unele maladii organice (ex.ulcerul gastro-duodenal)
d. traume psihice in copilarie

a. a+b
b. c+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d *

13.
ARN-ul mesager provine din :
a. fragmentarea ADN-ului informational
b. sinteza de novo in nucleu
c. activitatea ribozomilor
d. activitatea mitocondriilor

a. a *
b. b
c. c
d. d

14.
Formarea sinapselor intre anumiti neuroni :
a. este determinata genetic pentru toate circuitele neuronale
b. este determinata de experienta postnatala directa sau mediata
c. nu are importanta in determinarea si desfasurarea comportamentelor
d. este esentiala in sfera etologiei

a. a+b
b. b+d *
c. a+c
d. c+d

15.
ADN-ul autonom (care nu se exprima in fenotip) :
a. nu are nici o utilitate in celula
b. pote constitui o sursa de imbogatire a ADN-ului ereditar
c. este o reminiscenta de la organismele inferioare
d. lipseste in multe tipuri celulare

a. a
b. b *
c. c
d. d

16.
Recombinarile la nivelul ADN-ului :
a. se realizeaza in mod aleatoriu
b. se realizeaza in baza unor legitati interne macromoleculei
c. pot sa fie influentate de anumiti factori externi (radiatii ionizante, poluanti etc.)
d. nu au semnificatie pentru exprimarea in fenoti

a. a+c
b. c+d
c. b+c *
d. b+d

17.
Cea mai importanta etapa din viata intrauterina este :
a. etapa embrionara
b. etapa fetala
c. sint la fel de importante pentru viitorul individ

a. a *
b. b
c. c

18.
In determinarea fondului comportamental au importanta :
a. ordinea nasterii
b. gradul de dificultate a actului parturitiei
c. virsta mamei
d. durata sarcinii

a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. c+d
d. b+c+d

19.
Finalitatea comportamentelor este reprezentata de :
a. stabilirea si intretinerea homeostaziei generele a organismulul
b. adaptarea permanenta la conditiile de mediu
c. transmiterea lor la generatiile viitore
d. asigurarea perpetuarii speciei

a. b+c
b. a+c
c. c+d
d. a+b *

20.
Finalitatea comportamentelor vizeaza :
a. homeostazia organismului, in general
b. homeostazia la nivele joase ale entropiei
c. determinarea directa a devenirii speciei
d. mentinerea homeostaziei, independent de nivelul entropiei organismului

a. b+c
b. a+b *
c. a+c
d. a+d


21.
Instinctele, care sint determinate genetic, asigura :
a. vietuirea organismului
b. suprevietuirea organismului
c. baza pentru formarea comportamentelor
d. perpetuarea speciei
a. a+b
b. b+c
c. a+c+d *
d. c+d

22.
Instinctele asigura :
a. baza pntru formarea tipului de comportament
b. supravietuirea indivizilor
c. vietuirea indivizilor
d. continuitatea speciei
a. a+c+d *
b. b+c
c. b+c+d
d. c+d

23.
Nou-nascutul uman :
a. poate fi idenficat cu nou-nascutul simian
b. este distinct de acesta prin preexistenta unor circuite neuronale preformate (innascute : arhetipuri de gandire)
c. are cea mai lunga copilarie (comparativ cu simienii)
d. necesita o lunga perioada de invatare (prin experienta directa si mediata)
a. a+d
b. b+c+d *
c. b+c
d. c+d

24.
Circuitele neuronale preformate (arhetipurile de gandire) :
a. sunt constante in devenirea individului
b. constitue baza de pornire pentru comportamente (invatate)
c. nu au nici un rol in determinarea comportaentelor
d. sunt dependente de specie
a. a+b
b. b+c
c. a+b+d *

d. a+d

25.
Invatarea comportamentelor este conditionata de :
a. atentia individului
b. motivatia efectiva
c. capacitatea de engramare a informatiei
d. motivatia aparenta

a. a+b
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. c+d

26.
Neuronii se divid:
a. toti, pana la pubertate
b. nu se divid, dupa nastere
c. in anumiti centrii se divid toata viata, cu rate diferite
d. neuronii nu se divid , in general

a. a+b
b. a+c *
c. c+d
d. a+d

27.
Comportamentul individual :
a. este determinat genetic
b. este invatat, direct sau indirect (mediat)
c. are rol adaptativ
d. finalitatea lui este homeostazia
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. b+c+d *



28.
Comportamentul individual este:
a. independent de cel social
b. conditionat de cel social
c. determinat de cel social
d. identic cu cel social

a. a
b. b *
c. c
d. d

29.
Comportamentele umane sunt :
a. continuari ale comportamentelor animale (simieni)
b. achizitii de novo ale fiintei umane
c. exclusiv invatari directe sau mediate
d. exclusiv determinate genetic

a. b+c *
b. a+b
c. c+d
d. a+d

30.
Comportamentele sunt :
a. standardizate, la organismele fara senzatii
b. modulare la ceele cu analizatori
c. modulare si rationale la cele cu constiinta
d. standardizate, independent de prezenta sau absenta constiintei


a. a+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c *

PSIHOLOGIA COMUNICARII (2007 – 2008) MULTIPLE CHOICE

1. Este posibil ca doua personalitaŃi sa nu comunice ?
a. da
b. nu *
c. depinde de situaŃie

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:
a. comunicarea despre comunicare; *
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalitaŃile in care se comunica *
a. b+c
b. a+b
c. a+c *

3. Prin comunicare:
a. se constituie lumea interna a subiectului; *
b. se degaja tensiuni intrapsihice; *
c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii; *
d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau. *
a. a+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c+d *

4. In cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:
a. circulara
b. liniara *
c. vectoriala

5. Comunicarea este un proces:
a. de schimb, substanŃial, energetic, informaŃional inter-sistemic; *
b. care instituie o relaŃie complexa intre surse; *
c. care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.
a. a+b *
b. a+c
c. b+c

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:
a. realitatea imediat inconjuratoare; *
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt; *
d. cum este realitatea. *
a. a+b+c+d
b. c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

7. Limbajul noŃional (al logicii tradiŃionale):
a. nu se refera la raporturile dintre obiecte; *
b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenŃa sa; *
c. permite reflectarea realitaŃii; *
a. a+c
b. a+b+c *
c. a+b

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):
a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele; *
b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii; *
c. contureaza esenŃele obiectelor;
d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+b+c+d

9. Comunicarea indeplineste funcŃii precum:
a. informare; *
b. poziŃionare; *
c. normare; *
d. influenŃare; *
e. contact afectiv; *
a. a+b+c+d+e *
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. a+b
e. a

10. Paradigma consta:
a. intr-un ansamblu coerent de reprezentari care „servesc drept cadru de referinŃa comunitaŃilor de cercetatori; *
b. intr-o serie de repere prin care „realitatea” este decodata si „reconstruita” sub forma unor reprezentari stiinŃifice; *
c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absoluta in privinŃa capacitaŃii predictive a stiinŃei.
a. a+c
b. b+c
c. a+b *

11. Cum influenŃeaza o paradigma modul in care este inŃeles fenomenul comunicarii:
a. determina maniere specifice de raportare la comunicare; *
b. propune reprezentari specifice despre lume; *
c. intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenŃa minima;
a. a+c
b. a+b *
c. b+c

12. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:
a. emica; *
b. nomotetica;
c. etica;
d. idiografica. *
a. b+c+d
b. b+d
c. a+c+d
d. a+d *

13. Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C.F. Shannon, asupra:
a. emiŃatorului si receptorului; *
b. palierului preconstient; *
c. fenomenelor de (de)codare; *
d. canalului de comunicare; *
e. retroaferentaŃiei. *
a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e *
d. b+d+e
e. a+c+d

14. Paradigmele comunicarii pot sa „gliseze” teoria intre „polii”:
a. intrapsihic; *
b. heterogenetic;
c. intersubiectiv; *
d. alogenetic.
a. a+b+d
b. b+d
c. a+d
d. a+c *

15. Paradigma structurala considera de maxima importanŃa:
a. palierul intrapsihic; *
b. are ca obiect de studiu comportamentul;
c. palierul intersubiectiv;
d. personalitatea. *
a. a+b
b. a+d *
c. b+c
d. a+b+d

16. Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:
a. cogniŃiei individului;
b. dorinŃelor individului; *
c. analizei conŃinutului comunicarii;
d. raspunsului expresiv-represiv al dorinŃelor. *
a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d *
d. a+b+c+d

17. Conform lui S. Freud:
a. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului; *
b. obiectul exista a priori;
c. obiectul nu exista

18. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:
a. dinamica asupra psihismului;
b. economica asupra psihismului;
c. topica asupra psihismului; *
d. fenomenologica asupra psihismului;

19. Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?
a. 1915;
b. 1920; *
c. 1895;
d. 1922;
e. 1925.

20. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere Ńine maniera in care
comunica individul ?
a. al placerii (expresiei pulsionale imediate); *
b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor); *
c. al comportamentului (al adaptarii la stimul);
d. al realitaŃii (al adaptarii la contextul imediat).
a. a+c
b. a+b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:
a. pulsiuni de viaŃa; *
b. pulsiuni de moarte; *
c. pulsiuni sociale.
a. a+b *
b. a+c
c. b+c

22. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte direcŃii ale teoriei comunicarii, precum modelul:
a. tranzacŃional; *
b. fenomenologic;
c. proiectiv; *
d. cognitiv.
a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d
d. a+c *

23. Paradigma tranzacŃionala:
a. orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interacŃional; *
b. orienteaza interesul cercetarilor catre modalitaŃilor de codare-decodare ale mesajului; *
c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica; *
d. eludeaza dimensiunea intrapsihica;
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+d

24. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:
a. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuanŃat intrasubiectiva;
b. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuanŃat intersubiectiva; *
c. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuanŃat intersubiectiva;
d. celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuanŃat intrasubiectiva;

25. In viziunea lui Eric Berne, tranzacŃia reprezinta:
a. unitatea acŃiunii sociale; *
b. expresie a intelectului emiŃatorului;
c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emiŃatorului; *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

26. Eul Parental este:
a. structurat conform principiului datoriei; *
b. poate fi asociat imperativului trebuie; *
c. poate fi asociat pricipiului placerii;
d. are o componenta limitativa; *
e. are o componenta protectiva. *
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. a+b+d+e *

27. In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va conŃine:
a. ordine; *
b. judecaŃi; *
c. ameninŃari; *
d. incurajari;
a. a+b+c *
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c+d

28. In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:
a. va ingriji; *
b. va consola; *
c. va refuza.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

29. Eul parental este pentru individ sediul:
a. etic; *
b. axiologic; *
c. normativ. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

30. Eul Adult:
a. reprezinta palierul raŃional; *
b. permite estimarea probabilitaŃii in diferite situaŃii; *
c. permite decizia in raport cu elementele realitaŃii. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *


31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:
a. analiza; *
b. imaginaŃie;
c. comparare; *
d. negociere; *
e. invaŃare. *
a. a+b+c+d+e
b. c+d+e
c. b+c+d
d. a+c+d+e *
e. a+b+c

32. Eul Copil indica palierul:
a. afectiv al personalitaŃii; *
b. liber de constrangeri; *
c. care delibereaza si decide;
d. centrat pe traire adaptata. *
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+d
d. a+b+d *

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:
a. conŃin dorinŃa in expresia ei directa; *
b. se raporteaza la principiul datoriei;
c. sunt centrate pe rezolvarea situaŃiilor;
d. sunt susŃinute de afecte pozitive sau negative. *
a. a+c
b. b+d
c. a+d *
d. a+c+d

34. In viziunea lui Berne, tranzacŃiile pot fi :
a. liniare ;
b. incrucisate ; *
c. complementare ; *
d. similare.
a. a+b
b. a+c
c. b+c *
d. a+b+d

35. In perspectiva tranzacŃionala, timbrele:
a. reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului; *
b. reprezinta o colecŃie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale; *
c. menŃin individul in paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt; *
d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane semnificative ale istoriei personale. *
a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

36. In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele „canale”:
a. analogic; *
b. cosubstanŃial;
c. digital; *
d. inchis;
a. a+b
b. a+b+c
c. b+d
d. a+c *

37. In ordine filogenetica:
a. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale; *
b. comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice;
c. comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

38. Limbajul analogic:
a. poseda o semantica adecvata relaŃiei; *
b. nu poseda o semantica adecvata relaŃiei;
c. are o sintaxa care sa permita definiŃii ale naturii relaŃiei;
d. nu are o sintaxa care sa permita definiŃii ale naturii relaŃiei. *
a. a+b
b. a+d *
c. b+d
d. b+c
39. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relaŃiei, comunicarea se realizeaza sub forma:
a. analogica; *
b. digitala;
c. analogica si digitala.

40. Mesajele analogice ofera informaŃii privind:
a. acordul/dezacordul; *
b. conŃinut ideatic/conŃinut cognitiv;
c. frustrarea/gratificarea; *
d. dominanŃa/obedienŃa. *
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
d. a+c+d *

41. Limbajul digital:
a. are o sintaxa logica deosebit de complexa; *
b. are o sintaxa logica foarte simpla;
c. este lipsit de o semantica adecvata relaŃiei. *
d. are o semantica adecvata relaŃiei;
a. a+c+d
b. b+c
c. a+b+d
d. a+c *

42. Nivelul relaŃiei si al limbajului analogic:
a. este subordonat limbajului digital si conŃinutului comunicarii;
b. este supraordonat limbajului digital si conŃinutului comunicarii; *
c. este comun cu cel al limbajului digital si al conŃinutului comunicarii.

43. InteracŃiunea simetrica se caracterizeaza prin:
a. egalitate si prin minimizarea diferenŃelor dintre interlocutori; *
b. maximalizarea diferenŃelor dintre interlocutori;
c. alternarea egalitaŃii cu maximalizarea diferenŃelor dintre interlocutori.

44. InteracŃiunea parinŃi-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:
a. simetric;
b. complementar; *
c. alternativ simetric si complementar.
45. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:
a. intrapsihice;
b. intersubiective; *
c. intrapsihice si interesubiective.

46. Care sunt modalitaŃile de reacŃie la imaginea de sine a interlocutorului:
a. interogare;
b. confirmare; *
c. respingere; *
d. negare. *
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+c+d
d. b+c+d *

47. Efectul „Pygmalion” desemneaza:
a. nevoia de a delimita spaŃiul subiectiv de cel obiectiv;
b. tendinŃa de a atribui celorlalŃi elemente conforme propriilor expectaŃii; *
c. capacitatea individului de a isi determina viaŃa.

48. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigenŃe care provin din:
a. Se, exigenŃe pulsionale (dorinŃe); *
b. Realitatea transcendenta, exigenŃele fiinŃei;
c. realitatea exterioara, exigenŃele realitaŃii. *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

49. In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:
a. in momentul in care toate obiectele „parŃiale” care penalizeaza au fost proiectate ; *
b. tot ceea ce este rau este „halucinat” in exterior, departe ; *
c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape. *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c
50. In ce faza a dezvoltarii Eului percepŃia este distrinsa de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :
a. Eul-realitate ;
b. Eul realitate-definitiv; *
c. Eul-placere-pura.

51. Pentru Jung, Eul:
a. se bazeaza pe intregul camp de constiinŃa si pe totalitatea conŃinuturilor inconstiente dar nu consta in acestea; *
b. este dinamizator si reglator al vieŃii individuale; *
c. este supraordonat Sinelui;
d. parcurge un amplu proces de diferenŃiere si individualizare; *
a. a+c+d
b. a+b+d *
c. c+d
d. b+c+d

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitaŃii a fost favorizata de:
a. constientizarea funcŃiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea; *
b. amplificarea rolului Eului in structura personalitaŃii prin raportare la situaŃiile de degradare si tulburare psihica; *
c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

53. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relaŃioneaza, de membrii grupului de apartenenŃa pe baza:
a. naturii si structurii interacŃiunilor din grup; *
b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului; *
c. a contribuŃiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune. *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b


54. ReacŃia spontana de tip „buldozer” este specifica personalitaŃii:
a. narcisice; *
b. pasiv-agresive;
c. isterice;
d. obsesionale.

55. ReacŃia spontana de tip „delicat” este specifica personalitaŃii:
a. pasiv-agresive;
b. dependente; *
c. isterice;
d. obsesionale.

56. ReacŃia spontana de tip „evitant” este specifica personalitaŃii:
a. dependente;
b. isterice;
c. pasiv-agresive; *
d. obsesionale.

57. Care sunt caracteristicile personalitaŃii anxioase:
a. isi face griji disproporŃionate in raport cu posibilele „riscuri”; *
b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta; *
c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica; *
d. are o inteligenŃa sub medie.
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+c
d. a+b+c *

58. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si
mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:
a. dependenta;
b. isterica;
c. anxioasa; *
d. pasiv-agresiva;
e. obsesionala.

59. Care sunt caracteristicile personalitaŃii paranoide:
a. este increzator in celalalt;
b. se menŃine rigid in propriul univers construit prin raŃiune si excluderea afectelor; *
c. celalalt este pus incontinuu la indoiala. *
a. b+c *
b. a+c
c. a+b+c

60. Care sunt caracteristicile personalitaŃii isterice:
a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atenŃiei; *
b. se adapteaza bine situaŃiilor;
c. discuŃiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane; *
d. starea sa afectiva poate oscila rapid; *
e. se raporteaza la ideal si exagereaza situaŃiile si trairile sale. *
a. b+c+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+d+e
d. a+b+d
e. a+c+d+e *

61. Care sunt caracteristicile personalitaŃii obsesionale:
a. are o Ńinuta morala deosebita; *
b. este perfecŃionist, respecte norma, legea, regula sociala; *
c. ii este relativ usor sa ia o decizie;
d. analizeaza in detaliu toate aspectele realitaŃii. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. c+d

62. Care sunt caracteristicile personalitaŃii narcisice:
a. are sentimentul excelenŃei si unicitaŃii; *
b. considera normal un destin privilegiat; *
c. este un bun ascultator;
d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv. *
a. a+b+d *
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d

63. Care sunt caracteristicile personalitaŃii dependente:
a. are nevoie de suport si aprobare; *
b. suporta bine separarea;
c. nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale; *
d. este de acord cu opiniile celorlalŃi chiar impotriva propriilor interese. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

64. Care sunt caracteristicile personalitaŃii pasiv-agresive:
a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalŃi; *
b. se afla intr-o relaŃie dificila cu autoritatea; *
c. are o buna capacitate de a rezolva problemele;
d. se afla in opoziŃie implicita cu ceilalŃi. *
a. a+b+c
b. a+b+d *
c. b+c
d. b+c+d

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:
a. un vast sistem comunicaŃional al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care acŃioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate; *
b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ; *
c. un univers de forme, de semnificaŃii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate. *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul
dintre cultura si personalitate:
a. personalitate de baza; *
b. instituŃii primare; *
c. instituŃii secundare; *
d. sisteme introiective;
e. sisteme proiective. *
a. c+d+e
b. b+c+e
c. a+b+c
d. a+b+c+e *
e. a+b+c+d

67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o acŃiune conform bunului simŃ si
logicii comune poate conduce la:
a. esec; *
b. succes;
c. depinde de situaŃie.

68. Care sunt prorietaŃile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un
ansamblu de elemente:
a. care nu au o calitate in comun;
b. comutative; *
c. care conŃine un element neutru; *
d. simetrice; *
a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. b+c+d *

69. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietaŃi a grupului (dupa cum
este inŃeles de Evariste Galois):
a. simetrie a elementelor; *
b. comutativitate a elementelor;
c. neutralitate a unui element.

70. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:
a. elementul care cuprinde toŃi membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase;
b. elementul care cuprinde toŃi membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase; *
c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase.

71. Conform (auto)definiŃiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil sa inŃeleg”, subiectul:
a. nu poate inŃelege;
b. are capacitatea de a inŃelege; *
c. inŃelege in mica masura situaŃia.

72. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca Ńie sa-Ńi placa sa inveŃi!” sunt exemple de:
a. paradoxuri logico-matematice;
b. definiŃii paradoxale;
c. paradoxuri pragmatice. *

73. In mod esenŃial, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:
a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simŃ; *
b. degajeaza situaŃia de soluŃiile parŃiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile; *
c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale; *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

74. Schimbarea paradoxala se intemeiaza:
a. pe puterea prezentului; *
b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt; *
c. pe viitorul individului;
d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situaŃie (timpul trecut). *
a. a+b+c
b. b+c
c. b+c+d
d. a+b+d *

75. In categoria paradoxului pragmatic intra:
a. injoncŃiunile paradoxale; *
b. definiŃiile paradoxale;
c. previziunile paradoxale. *
a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

76. PropoziŃia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:
a. o previziune paradoxala;
b. o injoncŃiune paradoxala; *
c. un paradox matematic.

77. Ce raport este intre existenŃa personala (a fii) si reflectarea constienta a existenŃei personale (a fii constient ca esti):
a. sunt doua tipuri logice diferite; *
b. de complementaritate;
c. de similitudine.

78. EnunŃul „eu sunt incapabil sa inŃeleg” este:
a. o injoncŃiune paradoxala;
b. o previziune paradoxala;
c. o definiŃie paradoxala. *

79. EnunŃul „Vreau ca Ńie sa-Ńi placa sa inveŃi!” este
a. injoncŃiune paradoxala; *
b. previziune paradoxala;
c. definiŃie paradoxala.

80. AfirmaŃia „Nu te enerva!” este expresia unei intervenŃii:
a. tranzacŃionale;
b. intemeiate pe ideea ca voinŃa poate produce schimbarile dezirabile; *
c. de tip psihanalitic.

81. Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:
a. presupune o relaŃie intensa intre cel care aplica demersul si subiect; *
b. consta intr-o prescripŃie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca simptomului;
c. consta intr-o prescripŃie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c
82. Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:
a. sa aiba incredere in ceea ce i se spune;
b. sa fie prudent si sa verifice veridicitatea fiecarei afirmaŃii; *
c. sa se comporte respectuos cu ceilalŃi.

83. Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:
a. inhibarea sau absenŃa comunicarii verbale; *
b. minciuna; *
c. onestitatea;
d. atitudinea seductiva; *
e. scuzele *
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d
c. a+b+d+e *
d. b+d+e
e. a+b+d+e

84. Defensele, apararile Eului, constituie:
a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinŃe externe; *
b. incercari de a realiza un compromis intre dorinŃe si norme; *
c. maniere de reacŃie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea. *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

85. Care este condiŃia refularii :
a. scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ; *
b. scopul pulsional sa provoace placere in loc de neplacere ;
c. individul sa fi depasit complexul Oedip.

86. IntroiecŃia:
a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din „exterior” in „interior”; *
b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului; *
c. reprezinta prototipul identificarii; *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

87. FormaŃiunea reacŃionala:
a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorinŃei refulate; *
b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinŃa refulata;
c. fundamenteaza formarea majoritaŃii trasaturilor de caracter. *
a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

88. Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:
a. proiecŃie;
b. izolare; *
c. introiecŃie;
d. denegare.

89. Conform lui A. Ombredane proiecŃia poate fi de tip:
a. specular; *
b. simetric;
c. catarctic; *
d. complementar. *
a. b+c+d
b. a+b
c. b+c
d. a+c+d *

90. Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:
a. emblema; *
b. atributul; *
c. simbolul;
d. alegoria; *
e. analogia. *
a. a+b+c+e
b. a+b+d
c. a+c+e
d. b+d+e
e. a+b+d+e *

91. Comuinicarea nonviolenta presupune:
a. reprimarea furiei;
b. evitarea surselor conflictului (a frustrarii, a furiei etc.);
c. contactul personal cu sursele conflictului; *

92. Orice comportament violent are ca sursa:
a. o forma interioara de violenŃa, de „atac” intern generat de conflicte interne; *
b. situaŃia, contextul in care se afla individul;
c. incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

93. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:
a. este cauza trairilor noastre;
b. nu este cauza trairilor noastre; *
c. este cauza destinului nostru.

94. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:
a. contactul cu nevoile nesatisfacute; *
b. exprimarea dorinŃelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare; *
c. distragerea atenŃiei si autolinistirea mentala.
a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

95. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enunŃul „Seful meu este prietenos” este:
a. observaŃie;
b. evaluare; *
c. analogie.

96. In comunicarea nonviolenta, furia:
a. nu trebuie exprimata sub nici o forma;
b. poate fi exprimata ca o traire personala; *
c. trebuie eliminata;

97. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enunŃul „Ioana este o persoana buna la suflet” este:
a. evaluare; *
b. observaŃie;
c. sinteza.

98. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:
a. nu permit un bun contact uman; *
b. determina distanŃarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitaŃii; *
c. faciliteaza comunicarea nonviolenta.
a. a+b *
b. a+b+c
c. b+c

99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afecŃiune etc.) este:
a. semnal al slabiciunii Eului;
b. simetrica celei de a primi (respect, afectŃiune etc.); *
c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

100. In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:
a. cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare; *
b. cu atat mai mare cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare;

101. In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:
a. implicarea subiectului; *
b. repetarea mesajului; *
c. clarificarea mesajului;
d. distragerea atenŃiei. *
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *
102. In ce situaŃie distragerea atenŃiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?
a. in cazul unei argumentari de nivel inalt;
b. in situaŃia unei argumentari modeste; *
c. in orice situaŃie.

103. Persuasiunea presupune manipularea:
a. identitaŃii; *
b. a spaŃiului personal; *
c. a normelor care guverneaza relaŃia. *
a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c

104. Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:
a. ruta periferica sau prelucrarea euristica; *
b. ruta centrala si prelucrarea sistematica;
c. ambele rute sunt la fele de eficiente.

105. Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent
mesajul, fiind influenŃat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:
a. calea centrala; *
b. calea periferica;
c. calea zonala.

106. Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:
a. are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;
b. are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica; *
c. are celeasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

107. In negociere, poziŃia de deschidere este:
a. mai mica decat obiectivul maxim propus;
b. mai mare decat obiectivul maxim propus; *
c. egala cu obiectivul maxim propus.
108. EnunŃul „A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta instituŃie” este o ilustrare a erorii de argumentare denumita:
a. apelul la popor; *
b. apelul la autoritate;
c. apelul la tradiŃie;
d. apelul la relaŃie.

109. In negociere, poziŃia obiectiv (PO):
a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile celor doua parŃi; *
b. este ceea ce se poate obŃine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede ca trebuie „aparat” in faŃa partenerului; *
c. are un caracter mai „realist” decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara poziŃiei de ruptura. *
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

110. Carui tip de mecanism al persuasiunii aparŃine „conformarea la imaginea de sine
autoatribuita”:
a. afectiv;
b. cognitiv;
c. comportamental; *
d. atitudinal.

111. Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:
a. scazut;
b. moderat; *
c. ridicat.

112. SituaŃia sugestiva presupune ca:
a. subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului; *
b. sa existe control constient al mesajului;
c. funcŃia de prelucare cognitiva sa fie minimizata. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

113. Printre tehnicile de influenŃa sugestiva se afla:
a. repetarea mesajului; *
b. apelul la afecte; *
c. utilizarea contrastata de mesaje cu potenŃial anxiogen; *
d. utilizarea de lamuriri.
a. b+c
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+c *

114. Pentru A. Adler inferioritatea:
a. este constitutiva ; *
b. este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ; *
c. stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si acŃiune. *
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

115. Printre indicatorii deficienŃei empatice se afla nevoia de:
a. a analiza; *
b. a lauda; *
c. a propune soluŃii; *
d. a tutela. *
a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. a+b
d. b+c+d

116. Empatia:
a. presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt; *
b. consta, esenŃial, in capacitatea de transpunere in situaŃia celuilalt; *
c. este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.
a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

117. Empatia presupune:
a. capacitatea de „conŃinere” prin situarea „Eului observator” intr-o poziŃie mediana faŃa de sine si celalalt; *
b. reflectarea trairilor celuilalt in palier raŃional;
c. capacitatea de inŃelegere cognitiva.

118. Incercarea autentica de a-l inŃelege pe celalalt:
a. trebuie „marcata” prin mimica, gestica, privire etc.
b. este perceputa ca atare de interlocutor; *
c. trebuie „marcata” prin intrebari de control;
d. poate sa ia forma tacerii verbale. *
a. a+b+d
b. b+c
c. a+b
d. b+d *

119. EficienŃa in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:
a. se refera la sine intr-o maniera directa; *
b. depersonalizeaza discursul;
c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente. *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

120. Indicatorii deficienŃei empatice sunt:
a. intreruperea brutala a celuilalt; *
b. normarea, etichetarea, moralizarea; *
c. interpretarea hazardata; *
d. intervenŃia cliseu. *
a. b+c
b. a+b+c+d *
c. c+d
d. b+c+d

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:
a. a evalua, a invinovaŃi; *
b. a moraliza; *
c. a eticheta; *
d. a comanda, a fi directiv; *
e. a lauda; *
a. a+c+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+d+e
e. a+b+c+d+e *

122. Comunicarea autentica:
a. se susŃine pe capacitatea creativa de a parasi „schemele” cognitive si afective personale in speranŃa de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o resimte interlocutorul; *
b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare;
c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c *

123. Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:
a. eul fizic; *
b. eul mental; *
c. eul destructurat;
d. eul observator. *
a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+d *

124. Comunicarea cu sine:
a. este o cale de experienŃa personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare; *
b. presupune abolirea funcŃiilor reflexive ale constiinŃei; *
c. se refera la sentimentul plenar al fiinŃei, graŃie unei perspective holiste, experienŃiale, asupra lumii. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

125. Pluralul politeŃei:
a. reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar; *
b. se constituie prin invocarea terŃului; *
c. origineaza in imperiul roman dintr-un context „administrativ”; *
d. se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimŃit ca potenŃial periculos. *
a. b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. a+c+d

126. Printre motivaŃiile nevoii de a fi in cuplu se afla:
a. capacitatea de traire fericita solitara;
b. renastere afectiva; *
c. descoperirea identitaŃii si a sensului personal; *
d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian; *
e. echilibrare si implinire. *
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. b+c+d+e *
e. a+b+c

127. Printre motivaŃiile respingerii vieŃii in cuplu se afla:
a. sentimentul infernului sufocant al datoriei, *
b. senzaŃia incacceptabila de control exercitat de partener; *
c. senzaŃia incacceptabila de agresiune exercitata de partener. *
a. b+c
b. a+b+c *
c. a+b

128. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):
a. este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor; *
b. ca reprezinta o secvenŃa generatoare de tensiuni, *
c. se incearca „clasificarea” celuilalt in „bun” sau „rau”, pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere. *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

129. ObedienŃa:
a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat;
b. are ca sursa nevoia de a menŃine relaŃia cu preŃul ocultarii caracteristicilor de prestanŃa; *
c. este o forma de control a limitelor relaŃiei prin care se evita abandonul. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

130. Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a „lumii” sub aspectul violenŃei se poate petrece numai:
a. in spaŃiul intern al propriei persoane; *
b. prin condiŃionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;
c. prin exersarea compasiunii faŃa de sine. *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

131. Scenariul imaginar care constrange individul la violenŃa interioara are urmatoarele secvenŃe:
a. expresia nevoilor si dorinŃelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana semnificativa); *
b. expresia nevoilor si dorinŃelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana semnificativa);
c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, iniŃial exterioara, devine interna si produce culpabilitate. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c *

132. In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimŃit la prima intalnire) si structurile „interne” de relaŃie semnificative, poate fi de:
a. similaritate-continuitate; *
b. similaritate-noutate;
c. diferenŃa-opoziŃie; *
d. diferenŃa-noutate. *
a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d *


133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt forŃele care se opun principiului placerii:
a. realitatea; *
b. pulsiunea;
c. conflictele si sciziunile din psihism. *
a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c

134. Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :
a. nevroza traumatica; *
b. joaca copiilor; *
a. a+b *
b. a
c. b

135. Ajustarea distanŃelor afective in comunicare de cuplu se face prin „jocul” permanent dintre:
a. dominare-obedienŃa; *
b. rigiditate-flexibilitate; *
c. bucurie-tristeŃe; *
d. putere-slabiciune. *
a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

136. Care sunt funcŃiile psiho-sociale ale idealului:
a. coaguleaza si menŃine reŃeaua sociala, imprimand sens comun; *
b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune; *
c. fundament axiologic. *
a. b+c
b. a+c
c. a+b
d. a+b+c *

137. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:
a. nu se petrece intre doi individizi, ci „intre” acelasi individ in doua ipostaze; *
b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in faŃa lumii; *
c. este un exerciŃiu de „saracire” a Eului in favoarea obiectului iubit. *
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c *

138. Intr-un cuplu fericit:
a. prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectanŃelor sale; *
b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime; *
c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

139. Intr-un cuplu nefericit:
a. prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt; *
b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora;
c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaraŃia; *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c *

140. Intr-un cuplu fericit:
a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fara implicaŃii asociative ale intregii relaŃii; *
b. celalalt este considerat ameninŃator ca personalitate si, de aceea, existenŃa relaŃiei este condiŃionata de modificari ale personalitaŃii si comportamentului.

141. Intr-un cuplu nefericit:
a. Problemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relaŃie si a o pune sub semnul intrebarii; *
b. celalalt este acceptat condiŃionat ca personalitate, dar necondiŃionat ca partener:
alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relaŃiei.

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat
trebuie ca mama sa sa fie:
a. foarte buna;
b. suficient de buna; *
c. distanta.

143. Grupul, in forma sa restransa de criteriul interacŃiunii directe:
a. este un ansamblu de indivizi: *
b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale; *
c. presupune angajarea intr-o activitate comuna. *
a. b+c
b. a+b+c *
c. a+c

144. Structura grupala este menŃinuta graŃie a trei forme de relaŃie si comunicare:
a. dependenŃa; *
b. apropiere; *
c. departare-agresiune; *
d. lipsa.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+b+c *

145. Liderul autocratic:
a. este cel care decide singur; *
b. nu se refera decat la sine si nu la grup; *
c. asigura o conducere resimŃita ca autoritar justa, inŃelegatoare, buna, care confera un
sentiment de protecŃie si securitate.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

146. Liderul democratic:
a. explica, anima grupul; *
b. da ordine, nu participa la munca.
c. participa, se considera parte a grupului; *
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

147. Liderul neimplicat:
a. susŃine relaŃiile interpersonale, creativitatea si importanŃa poziŃiei fiecarui membru al grupului;
b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa; *
c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina, intrerupand orice fel de comunicare. *
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c *

148. Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de
conducere adecvat:
a. autoritar; *
b. democratic;
c. neimplicat.

149. Stilul de conducere:
a. este un rezultat al capacitaŃilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal; *
b. nu poate fi „fabricat” prin corecŃii cognitive; *
c. este exprimat prin dispoziŃiile afective, caracteriale si cognitive. *
a. a+c
b. a+b
c. b+c
d. a+b+c *

150. Care sunt formele de reacŃiilor a indivizilor faŃa de fenomenul grupal al uniformizarea atitudinilor:
a. conformism; *
b. nehotarare; *
c. rebeliune.
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b
d. a+c

Document online: Analiza juridica a terorismului - trasaturile specifice ale laturii obiective a terorismului Document online: Evolutia natiunilor. sfidari si perspective

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR

TRUE/FALSE

1. Coursewriter a fost dezvoltat de catre IBM in colaborare cu Universitatea Stanford. A *

2. La inceputul anilor ’80 asistam la aparitia calculatoarelor personale ce includ posibilitatea de prezentare a informatiilor virtuale. A *

3. Dezvoltarea tehnologiilor web in perioada 1994-1996 a avut un rol esential in procesul de predare-invatare. A *

4. Prima generatie- “Modelul prin corespondenta”, se facea prin tiparire. A *

5. I.A.C. contribuie la introducerea sau adaptarea treptata a mijloacelor moderne de comunicare in invatamant. A *

6. In IAC modernizarea predarii implica existenta echipamentelor hardware, a softurilor si a capacitatii de adaptare si valorificare in mediul instructional. A *

7. Sistemul IAC este un mediu integrat hardware-software?. A *

8. In cadrul exersarii asistate de computer subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care il ajuta sa isi fixeze cunostintele. A *

9. In cadrul prezentarii interactive de noi cunostinte materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune?. A *

10. Se poate vorbi de un dialog tutorial sau de o investigare daca interactiunea este condusa de computer sau de elev?. A *

11. In cadrul exersarii asistate de computer exercitiile pot fi propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator. A *

12. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. A *

13. Gradul inalt de perfectionare al programelor duce la eliminarea profesorului din sistemul de invataman. F *

14. Computerele incorporate in programele educationale duc la ingradirea flexibilitatii si a individualitatii in clasa. F *


15. Invatarea ce pune accent pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului un rol activ in procesul de invatare. A *

16. De regula invatarea nu ii atribuie elevului un rol central. F *

17. Simularea pe ecran a unor fenomene si procese nu ajuta de regula la intelegerea acestora. F *

18. Predarea prin exemplificari multiple duce la diminuarea randamentului. F *

19. I.A.C. ajuta elevii/studentii in aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute. A *

20. Procesul de invatamant nu se bazeaza in primul rand pe comunicare interumana. F *

21. A. Wiener defineste cibernetica ca “stiinta despre comanda, comunicatie si control in masini si organisme vii”. A *

22. Intre calculator si om sunt regasite de multe ori similitudini. A *

23. Introducerea noilor TIC-uri a dus la dezbateri ample cu privire la aportul acestora in procesul educativ. A *

24. TIC-urile nu permit o aplicare mai buna a noilor metode pedagogice. F *

25. Utilizarea TIC-urilor in invatamant trebuie sa tina cont printre altele de progresele telecomunicatiilor, realitatea virtuala, informatizarea generalizata si inteligenta artificiala. A *

26. Invatamantul la distanta favorizeaza creativitatea si descoperirea de noi interpretari. A *

27. In cadrul invatamantului la distanta accesul la informatii se face cu restrictii impuse de distanta F *

28. . Formarea la distanta nu asigura autonomia, elevul fiind conditionat de spatiu si timp. F *

29. In cadrul procesului de invatamant la distanta informatiile de interes pot fi culese de pe internet si pot fi accesate oriunde in lume. A *

30. Un formator se poate adresa unui numar insemnat de elevi asigurand o relatie individualizata cu fiecare dintre ei prin procedul de invatamant la distanta. A *



31. Instruirea la distanta reprezinta o oportunitate oferita celor care vor sa se formeze continuu. A *

32. Instruirea la distanta exclude educatia clasica. F *

33. Managementul programului raspunde nevoilor studentilor si asigura resursele necesare si echipamentul adecvat pentru studenti. A *

34. Platformele de tip e-learning permit de regula posibilitatea de imbunatatire a procesului de predare-invatare si a cresterii performantelor academice online.
A *

35. In platforma Blackboard este posibila instalarea de butoane cu continut specific procesului de invatamant. A *

36. Profesorul, tutorele si studentul sunt prezenti in acelasi timp prin conectare la computere in cazul comunicarii asincrone. F *

37. Butonul anunturi are ca obiectiv postarea pentru vizualizare a unor anunturi. A *

38. In sectiunea anunturi sunt postate anunturi cu caracter pur didactic, fara caracter administrativ. F *

39. Prin intermediul accesarii butonului “mesaje” utilizatorul poate compune si totodata trimite mesaje catre profesori. A *

40. Prin intermediul accesarii butonului “mesaje” utilizatorul nu poate compune si totodata trimite mesaje catre ceilalti cursanti. F *

41. Forumul de discutii are un rol esential in participarea la dezbateri a utilizatorului. A *

42. Pentru a participa la o dezbatere din cadrul forumului de discutii utilizatorul va trebui sa aleaga o tema de discutii si sa efectueze un click pe aceasta. A *

43. Examinarea nu este una integral computerizata si in timp real. F *

44. Tastatura reprezinta unul din modurile prin care putem comunica computerului comenzile noastre. A *

45. Combinatia de taste CTRL-C se efectueaza prin apasarea pe rand a tastei CTRL si apoi a tastei C. A*

46. Tasta ESCAPE are rolul de a anula ultima comanda. A *

47. Tasta Caps Lock activeaza sau dezactiveaza scrierea cu majuscule. A *

MULTIPLE CHOICE

1. Primul sistem electronic de calcul ramas in memoria omenirii a fost inventat in perioada:

a. 1950
b. 1962
c. 1943-1945 *

2. Charles Babbage propunea in 1930:
a) o masina analitica de calcul *
b) o platforma de calcul inteligenta *
c) o teorie *

a. a+b+c *
b. a+c
c. a

3. Calculatorul electromagnetic Mark I era compun printre altele din:

a. comutatoare *
b. tuburi
c. relee *
d. diode

a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+c+d
d. a+c *

4. Primul program utilizat in predarea informaticii a fost elaborat in perioada:

a. 1938-1942
b. 1966-1972
c. 1959-1963 *

5. Denumirea corecta a sistemului P.L.A.T.O este urmatoarea:

a. Program Lexic for Analitic Teaching Operations
b. Programmed Logic for Automatic Teaching Operations *

6. In anul 1972 INTEL a lansat:

a. un nou sistem de stocare al datelor
b. un sistem de comunicare intre mai multe calculatoare
c. procesorul pe 8 biti *
7. “Generatia a patra” – Model flexibil de invatare presupune:
a. interactivitate multimedia online *
b. tiparirea
c. acces prin Internet la resurse din zona World Wide Web *
d. comunicatie imediata prin tehnologia calculatoarelor *

a. a+b+c+d
b. a+b+d
c. a+c+d *
d. b+c+d
e. a+c+d

8. “Generatia a doua” – Modelul multimedia presupune:
a. tiparirea *
b. inregistrari audio si video *
c. invatarea asistata de calculator *
d. video-interactiv *
e. universitati electronice si campusuri portal

a. a+b+d
b. c+d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d *

9. Conceptul de asistare a procesului de invatamant include:
a. predarea unor lectii *
b. cunostinte avansate de hardware
c. aplicarea, consolidarea, sistematizarea cunostintelor predate *
d. evaluarea cu ajutorul computerului a unei lectii sau a unui grup de lectii *

a. a+c+d *
b. a+b
c. a+d
d. a+b+c
e. a+b+c+d

10. Interactiunea elev-computer permite:
a. diversificarea strategiei didactice *
b. facilitarea accesului elevului la informatii ample *
c. asamblarea noilor sisteme de calcul

a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

11. Softul educational este un produs, program special proiectat pentru a fi utilizat in:

a. procesul de diagnosticare
b. procesul de predare
c. procesul de construire a unor servere *

12. Identificam urmatoarele trasaturi generale ale unui soft educational:
a. este conceput pentru a invata *
b. trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer *
c. se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului *

a. a
b. a+b
c. a+b+c *

13. Clasificare softului educational contine:
a. prezentarea interactiva de noi cunostinte *
b. exersarea asistata de computer *
c. verificarea asistata de computer *
d. simularea *

a. a+b+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c+d *

14. Verificarea asistata de computer presupune:
a. existenta unor programe *
b. o interfata grafica prietenoasa pentru afisarea mesajelor corespunzatoare *

a. a+b *
b. b
c. a

15. Folosirea computerului ca instrument de insusire a unor noi cunostinte influenteaza direct elevii prin:

a. stimularea interesului fata de nou *
b. stimularea imaginatiei *
c. dezvoltarea unei gandiri logice *
d. invatarea in ritm propriu *
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b
d. c+d
e. a+b+c+d *
16. In functie de tipul de lectie trebuie regasita pentru utilizarea stricta in atingerea obiectivelor generale sau specifice urmatoarea secventializare a:

a. tehnicilor *
b. procedeelor *
c. metodelor *
d. mijloacelor *
e. acumularii continue de cunostinte pe parcursul vietii

a. a+b+c+d *
b. a+b+c+d+e
c. c+d+e
d. b+c+d
e. a+c+d+e

17. In cadrul fiecarei activitati didactice regasim:

a. proiect de lectie *
b. planificare calendaristica a tematicii disciplinei *
c. programa analitica *
d. instrumente electronice necesare predarii

a. a+c
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+c+d

18. Persoanele supuse procesului de instruire trebuie sa aiba:

a. capacitatea de a recepta si stoca informatiile *
b. capacitatea de prelucrare a informatiilor *
c. capacitatea de transmitere a informatiilor *
d. capacitatea de evaluare *

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

19. Cibernetica este caracterizata ca o stiinta a conducerii optime, orientata a sistemelor dinamice complexe de catre:

a. Confignal
b. A. Wiener
c. Berge *

20. T.I.C. este denumirea unui ansamblu de instrumente si resurse tehnologice utilizate in procesul educativ pentru a:

a. comunica *
b. crea informatia *
c. difuza informatia *
d. stoca informatia *

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *
e. a+b+c+d+e

21. Implementarea TIC-urilor in invatamant necesita o strategie minutios proiectata tinand seama de:

a. infrastructura *
b. modificarea programelor de invatamant *
c. formarea specialistilor *
d. asistenta tehnica *
e. adaptarea permanenta la evolutia rapida *

a. c+d+e
b. a+b+c+d+e *
c. a+c+e
d. a+b+c
e. a+c+d+e

22. Formarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la evolutia TIC comporta:

a. formarea tehnica *
b. pregatirea integrarii aplicatiilor T.I.C. in procesul de invatamant *
c. deprinderea unor cunostinte avansate a unor noi platforme de cercetare

a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c
d. a+c

23. Formarea tehnica in cadrul evolutiei TIC se poate realiza prin:

a. cursuri universitare *
b. ateliere de formare *
c. programe private de formare *
a. a+b+c *
b. b+c
c. a

24. TIC-urile inglobeaza urmatoarele tehnologii:

a. informatica *
b. telecomunicatii *
c. audio-vizual *

a. b+c
b. a+b
c. a+b+c *

25. Suporturile multimedia pot combina:

a. text *
b. grafica plana sau spatiala *
c. documente pe hartie
d. sunet *
e. imagine *
f. animatie *

a. a+b+c+d+e+f
b. c+d+e+f
c. a+c+d+e
d. a+b+c+d
e. a+b+d+e+f *

26. Elementele definitorii ale educatiei la distanta sunt

a. separarea dintre profesor si cel care invata *
b. folosirea mass-media *
c. asigurarea unei comunicari in dublu sens intre profesor/tutore *

a. a+c
b. a+b+c *
c. b+c

27. Factorii implicati in instruirea la distanta sunt:

a. resursele umane *
b. suportul tehnologic *
c. managementul programului *
d. servicii manageriale *

a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c+d *
e. a+d

28. Resursele umane ca factor implicat in instruirea la distanta este format din:

a. studenti *
b. personal ethnic *
c. personal auxiliary *
d. facultatea (instructori, tutori, profesori) *

a. a+c+d
b. b+c+d
c. c+d
d. a+b+c+d *

29. In momentul introducerii username-ului si a parolei si apasarea butonului de logare atunci cand utlilizatorul nu se poate loga sunt posibile urmatoarele situatii:

a. nu au fost completate corect campurile de autentificare *
b. utilizatorul nu se afla in baza de date *
c. conexiunea la internet este posibil sa fie oprita sau sa prezinte deficiente *
d. sunt prezente deficiente grave de tip hardware *

a. a
b. b+d
c. a+b+c+d *
d. a+c

30. In platforma Blackboard sunt identificate cel putin trei elemente fundamentale:

a. partea de instruire *
b. partea de comunicare *
c. partea de evaluare *
d. este suficient ca unul dintre cele trei elemente sa fie prezent

a. b+c
b. a+b
c. c+d
d. a+b+c+d
e. a+b+c *

31. Intalnim urmatoarele tipuri de comunicare in platforma Blackboard:

a. comunicarea punctuala
b. comunicarea temporizata
c. comunicarea sincrona *
d. comunicarea asincrona *

a. a+b+c+d
b. c+d *
c. b+d
d. a+d

32. Putem vorbi de comunicarea asincrona atunci cand:

a. un mesaj necesita timp de asezare
b. un mesaj necesita timp de gandire *
c. o sarcina presupune de regula consultarea unor materiale si resurse specifice *
d. este respectata diversitatea *

a. a+c+d
b. b+c
c. c+d
d. a+d
e. b+c+d *

33. Odata cu accesul la informatiile generale regasim:

a. informatii cu privire la obiectivele generale ale facultatii *
b. informatii cu privire la obiectivele generale ale masterului *
c. plan de invatamant *
d. programe analitice *

a. c+d
b. a+b+c+d *
c. b+c+d

34. In functie de programarea sesiunii de evaluare sunt enuntate:

a. modele de evaluare pentru fiecare disciplina in parte *
b. mentionarea notarii *
c. criteriile de evaluare aplicate si nivelul de performanta ce se doreste a fi atins *

a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

35. Prin apasarea tastei Delete in momentul selectarii unui icon sau a unui director efectuam:
a. copierea acelui director
b. multiplicarea icon-ului
c. aruncarea la cos a acelui icon sau director *

a. a+c
b. b+c
c. a
d. b
e. c *

PSIHOLOGIA FAMILIEI SI CUPLULUI True/False

1. Daca partenerii se iubesc foarte mult si au o relatie adevarata diferentele dintre ei se vor estompa. F *

2. O relatie adevarata de cuplu presupune lipsa conflictelor. F *

3. Parintele vitreg nu poate sa iubeasca copilul partenerului sau. F *

4. Fratii vitregi se cearta mai mult decat fratii naturali. F *

5. Partenerii decid sa se casatoreasca doar dupa ce se cunosc foarte bine, astfel ca procesul de intercunoastere are loc mai mult inainte de casatorie. F *

6. O familie care are o intimitate buna inseamna ca are toate cele noua tipuri de intimitate bine dezvoltate. F *

7. Daca o mama este divortata, atunci ea tebuie sa se orienteze doar spre copiii ei pentru a nu determina suferinta la copii, in cazul in care s-ar recasatori. F *

8. Un parinte care abuzeaza copilul, a fost si el abuzat la randul lui cand a fost copil. A *

9. Ar fi bine, dupa conceptia lui S. Freud, ca toti oamenii sa se ghideze doar dupa principiul realitatii. F *

10. Un copil nu este capabil de raspuns sexual. F *

11. Oamenii varstnici nu mai fac sex. F *

12. Menopauza si andropauza presupun disparitia pasiunii sexuale. F *

13. Disfunctiile sexuale apar doar la inceputul vietii sexuale. F *

14. Desenul familiei se poate realiza doar de catre copii. F *

15. In desenul familiei trebuie sa apara doar membrii familiei. F *

16. Genograma isi are originea in teoria lui S. Minuchin. F *

17. Daca lipsesc informatii sau persoana omite date sau caracteristici ale membrilor, genograma nu poate fi interpretata. F *

Multiple Choice

18. Din punct de vedere psihologic, casatoria este:

a. o relatie sexuala intre doi parteneri de acelasi sex sau de sex opus
b. o structura bipolara, de tip biopsihosocial *
c. un contract juridic
d. o serie de drepturi si obligatii

19. Faptul ca au aparut multe familii monoparentale se datoreaza urmatorilor factori:

A. tendinta de individualizare (centrarea pe nevoile proprii) *
B. aparitia contraceptivelor *
C. cresterea ritmului de viata *
D. dezvoltarea tehnologica moderna *

a. A+D
b. A+B+C+D *
c. A+B

20. Psihologia familiei stabileste relatii stranse si cu disciplinele urmatoare:

A. biologie
B. psihanaliza *
C. drept *
D. psihologia varstelor *

a. A+D
b. B+C
c. B+C+D *

21. Ca sa intelegem mai bine caracteristicile relatiilor dintre copii si parinti ne-ar ajuta sa cunoastem informatii din:

A. teoria lui E. Erikson *
B. teoria lui S. Freud *
C. teoria lui A. Bandura *
D. teoria lui M. Bowen *

a. B+C
b. A+B+C+D *
c. A+D

22. Psihosexologia explica:

A. de ce un om apartine unui anumit sex *
B. de ce un barbat se simte atras sexual de o femeie si de alta femeie, nu*
C. de ce exista abuzuri sexuale *
D. morala religioasa referitoare la casatorie

a. A+B+C *
b. A+D
c. A+C+D

23. Psihologia familiei se ocupa de explicarea urmatoarelor fenomene:

A. o femeie nu se casatoreste *
B. un copil abandoneaza scoala dupa ce a fost certat de mama pentru notele mici *
C. depresia unui barbat insurat *
D. relatiile extraconjugale *

a. C+D
b. A+B+C+D *
c. B+D

24. Familia reprezinta:

A. un grup social *
B. o adunare de persoane
C. un sistem deschis *
D. un sistem inchis

a. A+C *
b. B+C
c. A+D

25. Daca parintii isi cearta copilul pentru ca nu si-a facut temele, acest lucru reprezinta:

A. un feedback pozitiv
B. o pedeapsa *
C. o modalitate de educare *
D. un feedback negativ *

a. A+D
b. B+C+D *
c. A+B

26. O familie isi va pastra echilibrul:

A. daca organizeaza mese de Craciun *
B. daca partenerii de cuplu se cearta *
C. daca parintii isi recompenseaza copii *
D. daca exista neintelegeri intre parinti si copii *

a. B+C+A
b. A+B+C+D *
c. B+D+A

27. S. Minuchin vorbeste in teoria sa despre :

A. granite familiale *
B. sistem familial *
C. subsistemul cuplului *
D. tranzactii repetate *

a. A+C
b. A+B+C+D *
c. C+D

28. Daca un copil ignora actiunile tatalui sau si prefera sa vorbeasca cu mama sa, atunci exista:

A. o granita rigida intre mama si tata
B. o granita difuza intre copil si mama *
C. o granita difuza intre copil si tata
D. o granita rigida intre tata si copil *

a. A+B+C
b. B+D *
c. B+C+D

29. Subsistemul parental cuprinde:

A. mama *
B. sotul
C. bunica din alta localitate
D. bona care are grija de copii *

a. A+D *
b. C+D
c. B+C

30. Atunci cand un tata il sfatuieste pe fiul sau ce meserie sa isi aleaga, el indeplineste:

A. functia economica a familiei *
B. functia afectiv – sexuala a familiei
C. functia socializatoare a familiei *
D. nici o functie

a. A+D
b. A+C *
c. B+D

31. Cand familia se reuneste la o inmormantare, atunci se manifesta:

A. functia socializatoare a familiei
B. functia economica a familiei
C. functia afectiva a familiei *
D. functia de solidaritate a familiei *

a. A+C
b. C+D *
c. A+B

32. Atunci cand un barbat se recasatoreste cu o femeie dupa moartea sotiei, atunci avem:

a. poligamie
b. monogamie stricta
c. poliginie
d. monogamie seriala *

33. Intr-o curte se afla doua case; in una locuiesc parintii sotului cu fratele acestuia, iar in alta sotul, sotia si cei trei copii. Despre ce fel de familie este vorba?

a. familie nucleara
b. familie monogama
c. familie extinsa *
d. familie mixta

34. Familia monoparentala este aceea in care:

A. doar un singur parinte se ocupa de cresterea copiilor *
B. exista mama cu copiii ei *
C. exista doar tatal cu copiii lui *
D. exista doar un singur copil la parinti

a. A+B
b. A+B+C *
c. C+D

35. Copilul poate simti fata de parintele sau care s-a recasatorit:

A. iubire *
B. ura *
C. furie *
D. poate sa nu simta nimic
a. A+C
b. A+B+C *
c. C+D

36. Daca un englez se casatoreste cu o nemtoaica si vor avea copii, ei vor forma:

A. o familie nucleara *
B. o familie mixta *
C. o familie extinsa
D. o familie biparentala *

a. A+C
b. A+B+D *
c. C+D

37. Un cuplu poate sa nu aiba copii deoarece:

A. isi pierd astfel libertatea personala *
B. nu sunt casatoriti inca *
C. sunt in simbioza emotionala *
D. au un nivel al sinelui nediferentiat *

a. A+C+D
b. B+D
c. A+B+C+D *

38. Este mai bine ca familia sa aiba:

a. un copil
b. doi copii
c. nici un copil
d. trei sau mai multi copii
e. nici un raspuns *

39. O mama singura va dezvolta cu fiica sa unica:

A. mai degraba o relatie de parteneriat *
B. mai degraba granita rigida
C. mai degraba granita difuza *
D. mai degraba o relatie de competitie

a. A+D
b. A+C *
c. B+C

40. Familiile de homesexuali, in Romania, sunt:
a. acceptate
b. tolerate
c. legalizate
d. promovate
e. nci unul *

41. O coalitie familiala presupune:

A. asocierea unui parinte cu un copil impotriva celuilalt parinte *
B. asocierea unui copil cu fratele sau impotriva unui parinte *
C. asocierea parintilor impotriva copiilor *
D.ca toti membrii familiei sa fie strans uniti

a. A+D
b. A+B+C *
c. B+D

42. Daca o mama se ocupa exclusiv de cresterea copiilor, ea isi minimalizeaza:

A. rolul parental
B. rolul conjugal *
C. rolul fratern *
D. functia afectiv-sexuala *

a. A+B+C
b. A+D
c. B+C+D *

43. Rolul conjugal consta in:

A. modelarea intimitatii pentru copii *
B. implinirea nevoilor proprii *
C. formarea identitatii sexuale la copil
D. implinirea nevoilor partenerului *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+A

44. Un parinte isi indeplineste rolul parental daca:

A. ofera afectiune copiilor *
B. este dominator cu copilul
C. transmite valorile sale copiilor *
D. ofera un model de comportare feminin sau masculin *

a. A+B
b. A+C+D *
c. B+A

45. Dupa nasterea primului copil:

A. apare sistemul parental *
B. sistemul familial se restructureaza *
C. familia intra intr-o noua etapa de viata *
D. rolurile conjugale se maximizeaza

a. A+C+D
b. B+C
c. A+B+C *

46. Gradul de intercunoastere al partenerilor depinde de:

A. dezvaluirea fiecaruia *
B. teama de respingere a unui partener *
C. numarul copiilor lor
D. profesia lor

a. A+B *
b. C
c. C+D

47. O buna comunicare va fi facilitata de:

A. iubirea dintre parinti si copii *
B. atentia data mesajelor transmise *
C. atentia data mesajelor receptionate *
D. crearea unui timp si spatiu pentru comunicare *

a. A+C+D
b. A+B+C+D *
c. A+B+C

48. Epithumia este un tip de dragoste care presupune:

a. camaraderie
b. pasiune sexuala *
c. romantism
d. devotament

49. A iubi matur sotul/sotia inseamna:
A. iubire de sine *
B. a-l respecta *
C. a-l influenta subtil sa devina o persoana mai buna
D. a-l valorize *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+B

50. Diferentierea sinelui presupune:

A. pastrarea autonomiei in afara relatiilor semnificative
B. manifestarea autonomiei in timp ce se pastreaza relatii semnificative cu altii *
C. un eu separat de altii
D. maturitate emotionala *

a. A+B
b. D
c. B+D *

51. Conform teoriei lui Murray Bowen, o persoana cu un eu nediferentiat:

A. este imatura *
B. este dependenta de alte persoane *
C. are comportamente ghidate de sistemul intelectual
D. intra in relatii cu persoane diferentiate

a. A+C
b. A+B *
c. B+C

52. Formarea triunghiurilor in sistemele familiale au rolul de a:

A. mentine echilibrul familiei *
B. diminua anxietatea dintre doi membri ai familiei *
C. facilita procesul de transmitere transgenerationala
D. stimula diferentierea sinelui a celor trei persoane

a. A+C
b. A+B *
c. C+D

53. Procesul de transmitere transgenerationala se refera la:

A. transmiterea inconstienta a pattern-urilor de comportament *
B. transmiterea nivelului de diferentiere a sinelui *
C. mostenirea genetica a bolilor
D. transmiterea emotiilor de la o generatie la alta *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+B+A

54. Urmatoarele tipuri de evenimente pot fi stresante pentru o familie:

A. organizarea unei petreceri pentru ziua unui copil
B. intrarea copilului la scoala *
C. mutarea intr-un alt cartier *
D. schimbarea locului de munca al unui sot *

a. A+B+C
b. C+D
c. B+C+D *

55. Urmatoarele tipuri de evenimente pot fi traumatizante pentru o familie:

A. agresarea copilului de catre mama *
B. divortul parintilor *
C. schimbarea locuintei in alt oras
D. decesul unui bunic *

a. A+B+D *
b. C+D
c. A+C+D

56. In urma unui eveniment traumatizant, familia:

A. se restructureaza *
B. isi modifica granitele dintre subsisteme *
C. apar aliante intre diversi membri *
D. se uneste *

a. C+D+B
b. B+C
c. A+B+C+D *

57. Tapul ispasitor intr-o familie este:

a. persoana care a cauzat suferinta membrilor familiei
b. membrul familiei care este acuzat ca a declansat problemele familiei *
c. un membru vinovat pentru dezmembrarea sistemului familial
d. un copil neascultator


58. In evaluarea functionalitatii unei familii trebuie sa avem in vedere:

A. etapa de viata familiala in care este familia *
B. cine are puterea in familie *
C. claritatea granitelor dintre subsisteme *
D. simptomele aparute in familie *

a. A+B+C+D *
b. B+C
c. C+B+D

59. Minuchin considera o familie functionala daca:

A. are granitele difuze
B. parintii incurajeaza autonomia copiilor *
C. exista o intimitate crescuta intre membrii familiei *
D. membrii au nivele ridicate de diferentiere a sinelui

a. A+D
b. B+C *
c. C+D

60. O familie va fi considerata disfunctionala daca:

A. parintii isi exagereaza rolul parental *
B. granitele dintre subsistemul adultilor si cel parental sunt rigide *
C. un copil are manifestari agresive *
D. un parinte este absent *

a. A+B
b. A+B+C+D *
c. C+D

61. Urmatoarele strategii de adaptare a familiei la stres sunt eficiente:

A. membrii petrec timp impreuna *
B. familia nu se intalneste cu prietenii sau rudele, pentru a nu plange
C. cautarea unui ajutor la medic, psiholog, profesor *
D. membrii evita sa vorbeasca despre ce s-a intamplat pentru a nu mari suferinta

a. A+B
b. C+D
c. A+C *

62. Daca un parinte ii spune copilului sau „De cand te-ai nascut ne-ai adus doar probleme”, atunci inseamna ca:

a. il educa
b. il abuzeaza emotional *
c. il iubeste
d. se preocupa de binele copilului

63. A neglija emotional inseamna:

A. a nu spala un copil
B. a nu-i vorbi *
C. a nu mangaia *
D. a nu lasa copilul sa se joace *

a. A+B
b. B+C+D *
c. C+D

64. Abuzul sexual poate produce urmatoarele efecte:

A. sentimente de autoculpabilizare *
B. sentimente de neputinta *
C. tulburari psihosexuale *
D. dificultati de relationare *

a. C+D+B
b. A+D
c. A+B+C+D *

65. Abuzatorii sexuali pot fi:

A. straini *
B. parinti *
C. persoanele cu tulburari mentale *
D. femei *

a. A+B+C+D *
b. C+A
c. B+C+D

66. Primul stadiu al procesului prin care trece o persoana care a pierdut un membru de familie este:

a. furia
b. negarea si izolarea *
c. depresia
d. targuirea

67. Psihosexologia se ocupa de studiul:

A. abuzurilor sexuale *
B. instinctului sexual *
C. imaginii de sine
D. doar de comportamentele sexuale normale

a. A+B *
b. C
c. B+D

68. Este adevarat despre libidou ca:

A. reprezinta energia vietii *
B. a fost explicat de S. Freud *
C. unii oameni nu au libidou
D. libidoul nu poate fi controlat mental

a. C+D
b. A+B *
c. A+D

69. Cercetatorul din aria psihosexologiei care era si homosexual si travestit a fost:

a. S. Freud
b. A. Kinsey
c. M. Hirschfeld *
d. R. Von Kraft Ebing

70. Teoria evolutionista ce privire la sexualitatea umana se refera la:

A. libidou
B. selectia naturala *
C. evolutia speciilor
D. instinctul sexual *

a. A+C
b. B+D *
c. A+D

71. Perspectiva psihologica a sexualitatii cuprinde urmatoarele teorii:

A. teoria lui S. Freud *
B. teoria lui E. Wilson
C. teoria lui B.F. Skinner *
D. teoria lui A. Bandura *

a. A+B
b. A+C+D *
c. B+C

72. Faptul ca un individ se considera apt si are incredere in capacitatea sa de a atrage sexual este explicat de:

a. teoria lui B.F. Skinner
b. teoria lui A. Bandura *
c. teoria lui S. Freud
d. teoria lui E. Wilson

73. Faptul ca sexualitatea umana se manifesta chiar de la nastere a fost explicat de:

a. teoria lui S. Freud *
b. teoria lui B.F. Skinner
c. teoria lui E. Wilson
d. teoria lui A. Bandura

74. Erectia la barbati apare prima data:

a. la pubertate
b. in adolescenta
c. cand este stimulat sexual de altcineva
d. cand este fat *

75. Oamenii se diferentiaza sexual:

a. la nastere
b. in momentul conceptiei *
c. in adolescenta
d. in copilarie

76. Un om este:

a. doar barbat sau femeie
b. si barbat si femei in acelasi timp
c. dotat cu caracteristici masculine sau feminine
d. dotat si cu caracteristici masculine si cu caracteristici feminine *

77. O femeie manifesta:

a. caracteristici masculine
b. caracteristicile feminine
c. caracteristicile feminine si masculine *
d. caracteristici asexuate

78. Animus reprezinta:

a. arhetipul feminitatii
b. arhetipul masculinitatii *
c. complex contrasexual feminin
d. complex contrasexual masculin

79. Identitatea noastra sexuala incepe sa se formeze:

a. in adolescenta
b. la 3 ani
c. la nastere
d. din momentul conceptiei *

80. Despre Animus si Anima a vorbit in teoria sa:

a. S. Freud
b. C. Jung *
c. A. Kinsey
d. M. Mead

81. Modul in care se ataseaza emotional copilul de mama sa va determina si modul in care:

A. persoana va invata
B. persoana va manifesta intimitate in cuplu *
C. persoana isi va dezvolta identitatea psihosexuala *
D. nu are efecte in nici un plan

a. A+D
b. B+C *
c. C+D

82. Complexul Oedip reprezinta:

a. atractia sexuala a baiatului catre mama *
b. atractia sexuala a mamei catre baiat
c. atractia sexuala a fetei catre tata
d. atractia sexuala a tatalui catre fata

83. Absenta unui tata provoaca in fata lui:

A. minimalizarea importantei lui
B. idealizarea lui *
C. nu provoaca nimic important
D. sentimente de vinovatie *

a. A+B
b. B+D
c. A+C

84. Sado-masochismul are originea, dupa S. Freud, in:

A.. stadiul oral *
B. stadiul anal *
C. stadiul falic
D. stadiul genital

a. A+B *
b. C
c. B+D

85. Sarcinile nedorite la adolescenti se pot datora:

A. necunoasterii metodelor contraceptive *
B. imaturitatii afective *
C. lipsei de informatii privind aparatul sexual *
D. lipsei de afectiune primite de la parinti *

a. A+B
b. A+B+C+D *
c. C+D

86. Tatal despotic este cel care:

A. terorizeaza copiii *
B. determina la copii sentimente de teama si neputinta *
C. provoaca la fete sentimente de respingere fata de barbati *
D. provoaca la fete caracteristici masculine *

a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+C+D *

87. Mama reprezinta pentru fata ei:

a. modelul feminin ce trebuie urmat
b. modelul feminin ce trebuie evitat
c. modelul cel mai bun de femeie
d. primul model feminine *

88. Instinctul sexual:

A. este asociat la femei cu agresivitatea
B. este asociat la barbati cu paternitatea
C. este asociat la femei cu maternitatea *
D. este asociat la barbati cu tendintele agresive *

a. A+C
b. C+D *
c. B+D

89. Actul sexual se mai numeste:

A. coit *
B. intercurs *
C. raport sexual *
D. interrelatie

a. A+C
b. B+D
c. A+B+C *

90. Durata unui act sexual normal este:

a. 5 minute
b. 10 minute
c. 2 minute
d. peste 30 de minute
e. nici un raspuns *

91. Scopul actului sexual este:

A. obtinerea orgasmului
B. obtinerea satisfactiei sexuale *
C. procreerea *
D. descarcarea tensiunii sexuale *

a. A+B
b. B+C+D *
c. C+D

92. Menopauza reprezinta:

A. incapacitatea femeii de a mai face dragoste
B. oprirea ovulatiei *
C. incetarea definitiva a functiei ovariene *
D. acelasi lucru cu andropauza

a. A+C
b. D
c. B+C *

93. Complexul eului reprezinta:

A. eul feminine *
B. eul masculin *
C. complexul contrasexual
D. complexul Oedip si al Electrei

a. A+C+D
b. A+B *
c. B+C+D

94. A fi sanatos sexual presupune:

A. sa existe raspuns sexual *
B. sa parcurgi toate fazele unui act sexual *
C. sa fii implinit relational *
D. sa fii abstinent

a. A+B+D
b. C+D
c. A+B+C *

95. Vaginismul:

A. reprezinta durerea la contactul sexual
B. presupune contractia involuntara a musculaturii vaginului si a coapselor *
C. e generata de teama de actul sexual *
D. apare doar la fetele virgine

a. B+C *
b. A+B
c. C+D

96. Un barbat este considerat impotent daca:

A. nu isi poate mentine erectia *
B. ejaculeaza prea repede
C. nu produce orgasm partenerei
D. nu are erectie *

a. B+C
b. C
c. A+D *

97. Tulburarea de identitate sexuala presupune:

A. dorinta puternica de a apartine celuilalt sex *
B. discomfortul apartenentei la sexul pe care persoana il are *
C. identificarea cu sexul opus *
D. insistenta persoanei ca este de sex opus

a. A+C
b. A+B+C+D *
c. B+D

98. Frotteurism inseamna:

a. a avea fantezii sexuale
b. a avea orgasm prin privirea unu corp nud
c. a freca organele sexuale de o persoana care nu consimte acest lucru *
d. a te masturba in public

99. Desenul familiei este:

A. un test de personalitate
B. proba data familiei
C. un instrument psihodiagnostic proiectiv *
D. modalitate de evaluare familiala *

a. A+B
b. C+D *
c. A+D

100. Analiza desenului familiei se va face dupa:

A. dimensiunea desenului *
B. culorile folosite *
C. grosimea liniilor personajelor *
D. expresiile faciale ale persoanjelor *

a. C+D+A
b. A+B+C+D *
c. B+D+C


101. Daca in desenul familiei mama apare desenata cel mai mare, asta inseamna:

a. ca mama este cea mai inalta persoana din familie
b. ca mama este cel mai in varsta membru al familiei
c. ca mama este cea mai iubita persoana
d. ca mama este cea mai valorizata persoana din familie *

102. Orice desen al familiei surprinde:

A. caracteristicile relatiilor dintre membrii unei familii *
B. granitele dintre subsistemele parental si cel al fratriilor *
C. relatiile afective dintre parinti si copii *
D. identificarile sexuale cu unul sau altul dintre parinti *

a. A+B+C+D *
b. A+C+D
c. C+D+A

103. Daca un membru al familiei lipseste din desen, atunci facem ipoteza ca:

A. acel membru lipseste din familie *
B. acel membru se poarta urat cu cel care a desenat *
C. cel care a desenat are sentimente negative fata de acel membru *
D. cel care a desenat are dificultati de memorie

a. C+D
b. B+A
c. A+B+C *

104. Genograma este:

A. un desen al unei familii
B. o reprezentare grafica a unei familii *
C. un instrument de evaluare familiala *
D. o teorie cu privire la familie

a. A+D
b. B+C *
c. A+C

105. Scopul genogramei este:

A. de a identifica gradul de fuziune al membrilor unii cu altii *
B. ce pattern-uri de comportament se repeta din generatie in generatie*
C. ce boli genetice exista in familie
D. ce emotii se transmit inconstient de la o generatie la alta *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+B

106. Intr-o genograma vom gasi:

A. patrate si cercuri *
B. cuvinte *
C. linii *
D. desene

a. A+D
b. A+B+C *
c. B+D

107. Cum cautam pattern-urile repetitive in genograma:

A. prin identificarea acelorasi caracteristici la diversi membrii ai familiei *
B. prin punerea unor intrebari referitoare la modul de comportare a tuturor membrilor a trei generatii dintr-o familie *
C. prin identificarea similaritatii unor tipuri de relatii intre membrii *
D. prin sesizarea unor coincidente de date ale unor evenimente nodale familiale *

a. A+C+D
b. B+C
c. A+B+C+D *

108. Utilitatea genogramei este pentru:

A. orice persoana *
B. consilierii maritali *
C. cercetatorii familiei *
D. cuplurile care apeleaza la terapie *

a. A+B+C+D *
b. C+D
c. B+C+D

109. Educatia pentru viata de familie si sexuala trebuie sa fie facuta:
a. doar de profesori
b. doar de parinti
c. de medici *
d. dupa ce incepe adolescenta

PSIHOPATOLOGIE
o postez asa cum e (lipsa de timp),va rog mult verificati

TRUE/FALSE

1.Personalitatea de tip paranoid face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice. A *

2.Personalitatea de tip schizotipal face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip dramatic-emotionale. F *

3.Personalitatea histrionica face parte din grupul tulburarilor de personalitate bizar-excentrice. F*

4.Personalitatea obsesiv-compulsiva face parte din grupul tulburarilor de personalitate anxios-evitante. F *

5.Personalitatea antisociala face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip emotional-dramatice. A *

6.Fadingul mintal face parte din grupul tulburarilor operationale ale gandirii. F *

7.Impulsivitatea face parte din tulburarile vointei. A *

8.Hipoprosexia este o tulburare de libidou. F *

9.Hiperprosexia face parte din grupul tulburarilor de atentie. A *

10.In halucinoze, pacientul are critica tulburarilor percepute. A *

11.In halucinatiile psihice, pacientul are critica tulburarilor pe care le are. F *

12.In amnezia anterograda este relativ pastrata capacitatea de stocare a informatiei. F *

13.Anecforia consta intr-o usoara stare de tulburare a functiei mnezice in care subiectul evoca cu ajutorul anturajului anumite evenimente care pareau uitate. A*

14.In amnezia retrograda capacitatea de evocare a informatiei este pastrata. F *

15.Conform legei Ribot, amintirile recente se pierd primele. A *

MULTIPLE CHOICE
1.
Psihopatologia abordeaza simptomele incercand sa raspunda la intrebarea:
a.„de ce?”

b.„cum?”

c.„cine?

d.„cand?”

2.
Minkowski E. (1966) precizeaza ca psihopatologia este in raport cu psihologia, ceea ce:

a.patologia este in raport cu fiziologia

b.umbra este in raport cu obiectul

c.personalitatea este in raport cu caracterul

d.clinica psihiatrica este in raport cu clinica neurologica

3.
Care din aceste asertiuni este adevarata:

a.psihiatria, stiinta aplicativa are drept obiect individul, psihopatologia analizeaza generalul pentru a-l exprima in concepte si relatii

b.psihopatologia, stiinta aplicativa are drept obiect individul, psihiatria analizeaza generalul pentru a-l exprima in concepte si relatii

c.psihiatria, stiinta aplicativa are drept obiect boala, psihopatologia analizeaza bolnavul pentru a-l exprima in concepte si relatii

d.psihopatologia analizeaza comportamentele patologice pentru a le exprima in concepte si relatii, psihiatria, stiinta aplicativa are drept obiect corectarea conduitelor deviante

4.
Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale perceptiei sunt cu exceptia:

a.senzatiile au caracter de prospetime senzoria
c.sunt constante, pot pastra cu usurinta aceeasi forma
b.este incompleta, cu detalii izolate este un desen neterminat d.sunt independente de vointa si nu pot fi create prin vointa, le acceptam cu sentimentul de pasivitate

5.Elaborarea DSM are la baza modelul:

a.ateoreticAdev
b.cognitivist
c.etologic
d.structuralist

6.Jaspers K a abordat psihopatologia din perspectiva modelului:

a.psihanalitic
b.etologic
c.fenomenologic
d.structuralist

7.Confruntarea dintre perspectiva emica si etica apartine carui model din psihopatologie?

amodelul etologic
b.modelul etnopsihopatologic
c.modelul ecosistemic
d.modelul existentialist

8.Care dintre urmatoarele afirmatii se refera la reprezentare?

a.Are caracter de prospetime senzoriala
b.Depind de vointa, pot fi create si transformate de vointa
c.Au caracter de corporalitate (obiectivitate)
d.Apare in spatiul exterior, obiectiv.

9.Fenomenul de “auditie colorata” este o tulburare de perceptie de tip:

a.hiperestezie
b.agnozie
c.sinestezie
d.hipoestezie

10.Falsele recunoasteri intra in categoria:

a.Iluziilor
b.Tulburarilor de vedere
c. Halucinatiilor psiho-senzoriale
d.Halucinatiilor intrapsihice

11.Hipoprosexia este o tulburare de:

a.atentie
b.vointa
c.dinamica sexuala
d.memorie

12.Convingerea bolnavului ca are o descendenta divina este o idee:

a.Dominanta
b.Deliranta
c.Obsesiva
d.Normala

13.Ideile prevalente fac parte din:

a.Tulburarile in ansamblul gandirii
b.Tulburarile in ritmul gandirii
c.Tulburarile de fluenta a gandirii
d.Tulburarile operationale ale gandirii

14.Ecolalia este o tulburare de vorbire care se manifesta prin:

a.repetarea obsedanta a unui sau a mai multor cuvinte, in general grosolane
b.repetarea uniforma de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat, regulat, monoton
c.repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociata cu reproducerea intonatiei
d.insertia intr-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte straine frazei care revin periodic

15.Cisvestismul si transvestismul sunt forme particulare ale:

a.tinutei excentrice
b.rafinamentului vestimentar
c.tinutei pervertite
d.tinutei dezordonate

16.Persistenta anumitor atitudini si gesturi voluntare si nejustificate care se repeta iterativ poarta numele de:

a.Manierisme
b.Perseverari
c.Negativism
d.Ticuri

17.Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate nu face parte:

a.Standarde si opinii inflexibile
b.Abilitati empatice crescute
c. Relatii interpersonale
d.Deseori rezistenta la tratament instabile

18.O persoana caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei se potriveste cel mai bine profilului de personalitate:

a.Narcisica
b.Borderline
c.Histrionica
d.Paranoida

19.Dintre trasaturile personalitatii paranoide nu face parte:

a.dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor
b.tendinta de a obtine si pastra puterea
c.indiferenta la laude sau critici
d.neincredere si suspiciozitate fata de altii

20.Gandirea de tip magic si comportamentul excentric fac parte dintre trasaturile tulburarii de personalitate de tip:

a.schizoid
b.schizotipal
c.borderline
d.paranoid

21.Comportamentul automutilant si amenintarile frecvente cu suicidul sunt mai frecvente in cadrul tulburarii de personalitate de tip:

a.dependent
b.obsesiv-compulsiv
c.schizoid
d.borderline

22.Conform teoriei lui Beck, aplicarea de reguli, perfectionismul si evaluarea sunt strategii principale care conduc la aparitia tulburarii de personalitate de tip:

a.dependent
b.paranoid
c.obsesiv-compulsiv
d.evitant

23.Care dintre tulburarile de personalitate nu apartine grupei B: dramatic-emotionale?

a.Tulburarea antisociala
b.Tulburarea histrionica
c.Tulburarea borderline
d.Tulburarea evitanta



24.In legatura cu tratamentul tulburarilor de personalitate, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

a.Terapia le provoaca de cele mai multe ori anxietate
b.Frecvent apare un puternic contratransfer negativ
c.Exista o motivatie crescuta pentru tratament
d.Complianta la tratament este scazuta

25.Intre factorii implicati in consumul de droguri fac parte cu exceptia:
a.Un hipercontrol al vieti pulsionale
b.Dizarmonii ale structurii personalitatii
c.Insertia in grupuri anomice
d.Personalitatea de tip borderline

26.Cravingul este o forma de:
a.dependenta psihica
b.dependenta fizica
c.toleranta
d.abstinenta

27.Starea de rau subiectiv, intens, in care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul, insotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori de moarte poarta numele de:

a.dependenta
b.craving
c.toleranta
d.sevraj

28.Afazia presupune
a.tulburari de recunoastere a obiectelor
b.tulburari de coordonare
c.tulburari de rationament
d.tulburari de limbaj

29.Ambivalenta afectiva face parte din:

a.Tulburarile emotiilor elaborate
b.Starile de afect
c.Tulburarile dinamicii dispozitionale
d.Hipotimiilor

30.Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de craving se realizeaza in stadiul:
a.Contemplativ
b.De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor
c.Preparativ
d.De actiune

31.Care este cel mai frecvent simptom care apare in manie?

a.violenta
b.comportamentul extravagant
c.precipitarea vorbirii
d.agitatia psiho-motorie

32.Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a.comorbiditate medicala
b.sex masculin
c.istoric familial de boala depresiva
d.perioada postpartum

33.
Definirea notiunii de psihopatologie ramane inca supusa la confuzia cu psihologia clinica datorita folosirii unor sinonime de tipul:
1.patopsihologie
2.psihologie psihiatrica
3.psihologie patologica
4. psihologie anormala

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

34.
Psihopatologia explicativa poate fi de tip:
1.psihodinamica
2.structuralista
3.cognitivista
4.comportamentala

a.1+2+3 c.1+3
b2+4 d.1+2+3+4

35.
Care sunt componentele de baza ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus de Marsella:
1.persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau sociologice), incearca sa infrunte stresul;
2.mediul de unde provin factorii de stres;
3.interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la starea de stres
4.psihopatologia, conceputa drept „adaptativa”, intrucat ea este constituita din configuratii de raspunsuri psihologice si fiziologice la stres.

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

36.
Care sunt cele doua mari perspective in etnopsihopatologie?
1.elenica, care pleaca de la marile valori ale culturii europene si de la viziunea hipocratica a bolii
2.etica, privilegiaza universalitatea tulburarilor, existenta unor invarianti clinici.
3.etnica, care pune in valoare diferentele rasiale dintre indivizi in fata bolii
4.emica, subliniaza ceea ce este specific unei anumite culturi si poate fi ilustrata in special prin sindroamele care nu apar decat in anumite comunitati culturale.

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

37.
Abordarea psihanalitica da o semnificatie deosebita:
1.trecutului personal
2.sexualitatii
3.experientelor individuale
4.conceperii bolii mintale dintr-o perspectiva functionala

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

38.
Legat de notiunea de structura, Piaget J. insista pe caracterul ei de:
1.totalitate
2.transformare
3.autoreglare
4.posibila formalizare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

39.
Psihopatologia are drept obiect conform dictionarului LAROUSSE studiul tulburarilor de:
1.comportament
2.constiinta
3.comunicare
4.morala

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

40.
K.Schneider vorbeste de psihopatologia clinica (1955) ca fiind studiul anormalitatii psihice prin referire la:
1.cazuri clinice
2.cunoasterea simptomelor psihopatologice
3.diagnostic
4. epidemiologie
a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

41.
Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale reprezentarii sunt:
1.are caracter de imagine (subiectivitate)
2.are caracter de prospetime senzoriala
3.apare in spatiul intern, subiectiv
4.este constanta, poate pastra cu usurinta aceeasi forma

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

42.Intre comportamentele adictive se pot inscrie:
1.alcoolismul
2.toxicomania
3.jocul patologic
4.autoagresiunea

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

43.Psihopatologia se afla in relatie cu alte discipline psihologice dintre care:
1.stiintele umane
2.psihiatria
3.psihologia
4. psihoantropologia
a.1+2+3 c.1+3
b2+4 d.1+2+3+4

44.Obiectele principale de studiu ale psihopatologiei sociale sunt:
1.rolul factorilor sociali in etiologia manifestarilor psihopatologice
2.importanta trecutului personal, a sexualitatii, a experientelor individuale
3.repercursiunile bolii mintale asupra relatiilor pacientului cu mediul sau social.
4.studiul sistematic al derularii vietii diferitelor persoane cu scopul de a decela indicii privind originile si dezvoltarea tulburarilor mintale

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

45.In amnezia anterograda:
1.Deficienta se datoreste imposibilitatii fixarii informatiei
2.Stocarea informatiei este relative nealterata
3.Este o disociere a memoriei imediate
4.Se mai numeste amnezie de evocare

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

46.Intre tulburarile de fluenta a gandirii se afla:
1.Lentoarea ideativa
2.Barajul ideativ
3.Tahipsihia
4.Fadingul mintal

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

47.Logoreea poate aparea la pacientii:
1.depresivi
2.maniacali
3.obnubilati
4.paranoici

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

48.Care dintre urmatoarele apartin tulburarilor de vointa?
1.Hiperbulia
2.Parabulia
3.Hipobulia
4.Impulsivitatea

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

49.Intre tipurile particulare de suicid se inscrie:
1.Sinuciderea de abandon
2.Parasuicidul
3.Sinuciderea “Samsonica”
4.Santajul cu suicidul
a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

50.Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1.tulburarea de personalitate paranoida
2.tulburarea de personalitate histrionica
3.tulburarea de personalitate schizotipala
4.tulburarea de personalitate borderline

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

51.Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1.Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile
2.Are pretentii exagerate de tratament favorabil
3.Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4.Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

52.Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva?
1.rezistenta la solicitari sau indemnuri
2comportament frecvent lamentativ
3.neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.
4.resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi

a.1+2+3 c.1+3
b.2+4 d.1+2+3+4

53.Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
1.intoxicatiilor
2.relatiilor afective negative intrafamiliale
3afectiunilor lobilor frontal si temporal
4.abandonului matern

a. 1+2+3 c.1+3
b. 2+4 d.1+2+3+4

54.Caracteristicile schemelor cognitive sunt:
1.Integreaza si ataseaza semnificatie evenimenteler
2.Pot fi recunoscute si descrise in functie de nivelul lor de activare si manifestare
3.Pot avea un continut idiosincratic
4.Variaza in functie de rolul pe care il joaca

a. 1+2+3 c. 1+3
b 2+4 d. 1+2+3+4

55.Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:
1.Tulburarea somatoforma
2.Alcoolismul
3.Episoadele psihotice tranzitorii
4Tulburarea distimica

a.1+2+3 c. 1+3
b.2+4 d. 1+2+3+4

56.In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
1.factori perinatali
2.factori psihodinamici
3.factori de mediu
4.ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

57.Care din urmatoarele nu reprezinta o tulburare de memorie?
a.anecforia
b.lapsusul
c.sinestezia
d.amnezia electiva

58.Impulsivitatea reprezinta o tulburare de:
a.vointa
b.gandire
c.afectivitate
d.perceptie

59.Pareidoliile fac parte din grupul tulburarilor:
a.operationale ale gandirii
b.de asociatie ale gandirii
c.perceptie
d.afectivitate

60.Schizofazia este o tulburare de:
a.gandire
b.vorbire
c.afectivitate
d.vointa

TESTAREA PSIHOLOGICA

True/False

1. Scala de atitudini Lickert include itemi ce presupun solicitari de atitudini diferite, raspunsuri la alegere de la aspectele de favorabil si nefavorabil. A *

2. Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune. F*

3. Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai orientarii situationiste, cel conform caruia predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanei respective in situatii similare este Mischel. A *

4. Chestionarul FPI a fost construit de Fahrenberg, Selg si Hampbel pornind de la o teorie traditionala asupra personalitatii, prin raportare la nosologia psihiatrica si prin aplicarea analizei factoriale. A *

5. Introversia se refera la hipersensibilitate emotionala, o stare de hiperactivitate, dificultati in restabilirea echilibrului dupa socuri emotionale. F *

6. Firea ciclotima sau labila este caracterizata de trecerea cu usurinta, uneori fara motiv, de la stari hipertimice la cele distimice. A *

7. K. Leonhard descrie trasaturile ca tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului. F *

8. “Conceptele populare” sunt cele care sunt vazute de H. Gough ca fiind cele ce apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atribute ce pot fi identificate in toate culturile si societatile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. A *

9. Analiza de pattern, in cazul foii de profil CPI presupune analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, astfel fiind posibila o analiza structurala, in care scalele sunt interpretate corelat. A *

Multiple Choice

10. Care sunt caracteristicile dominante ale definitiilor personalitatii observate de Perron, in numeroasele definitii ale personalitatii?
a. globalitatea *
b. coerenta *
c. permanenta *
d. neutralitatea

a. a+b+d
b. a+b+c *
c. b+c+d

11. Teoriile stiintifice asupra personalitatii au ca principale scopuri:
a. descrierea conduitei *
b. explicarea conduitei prin raportarea la informatii referitoare la diferite tipuri *
c. predictia conduitei in diferite situatii *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

12. Termenul care desemneaza constructia teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este cel de:
a. persoana
b. test psihologic
c. personalitate *

13. Care sunt autorii care au oferit explicatii cauzale privind diagnoza comportamentala pornind de la trasatura, ce a fost considerata o predispozitie de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari?
a. Allport *
b. Eysenck *
c. Cattell *
a. a
b. a+b+c *
c. b+c

14. In etapa de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este alegerea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere ce este determinata de urmatoarele aspecte:
a. scopul testarii *
b. domeniul in care testul va fi folosit *
c. numarul de subiecti pe care va fi folosita proba
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b *

15. Care sunt strategiile prin care pot fi corectate sursele de eroare care pot afecta fidelitatea testului, strategii care pot fi puse in practica in etapa de aplicare experimentala a itemilor construiti pentru o proba?
a. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului *
b. stabilirea validitatii de construct a testului
c. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns *
d. elaborarea unor scale de validare a testului *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c
d. a+d

16. In a doua etapa a procesului de constructie a unei probe psihologice, cea de aplicare experimentala, principalele obiective care sunt urmarite sunt urmatoarele:
a. etalonarea testului
b. eliminarea itemilor care nu sunt adecvati pentru scopul propus in test *
c. stabilirea ordinii itemilor in functie de gradul de dificultate si de tipul raspunsurilor *
a. b+c *
b. a+b+c
c. a+b

17. Care este ultima etapa, prin care se finalizeaza procesul de elaborare al testelor de personalitate, etapa in care forma finala a testului este aplicata unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea instructajului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp a testului?

a. validitatea
b. etalonarea *
c. fidelitatea

18. Metoda empirica (strategia criteriului-extern) ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate presupune:
a. relatia empirica dintre itemi si masura criteriu specifica *
b. relatia empirica dintre itemi si un criteriu exterior *
a. a
b. b
c. a+b *

19. Metoda analizei factoriale ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate este centrata pe:
a. criteriul extern
b. experienta empirica a cercetatorului
c. criteriul intern *
a. a+b
b. b+c
c. c *

20. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu *
b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural *
c. specificarea unor criterii de excludere *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c

21. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational *
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale *
c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti *
a. a+b+d *
b. c+d
c. a+b

22. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. formatul *
b. structura semantica
c. compexitatea *
d. lungimea *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c

23. Procesele cognitive implicate in raspunsul la itemi pot fi simplificate sau ingreunate de caracteristicile:
a. de suprafata
b. semantice *
c. psihometrice

a. a+b
b. a+b+c
c. b *

24. Din caracteristicile semantice ale itemilor fac parte si urmatoarele:
a. nivelul de abstractizare *
b. ambiguitatea *
c. conditionarea
d. gradul de referinta personala *
e. comprehensibilitatea *
f. evaluarea *
a. a+b+d
b. b+c+f
c. b+e
d. a+b+d+e+f *


25. Ce tip de caracteristici ale itemilor au fost cercetate prin parametrii cum sunt: media, varianta, stabilitatea, corelatia item-test, determinarea capacitatii de discriminare a fiecarui item.
a. caracteristici de suprafata
b. caracteristici semantice
c. caracteristici psihometrice *
a. a+b
b. b
c. c *

26. Abordarile intercationiste asupra personalitatii au pornit de la dezbaterile dintre doua orientari majore, si anume:
a. orientarile cognitivista si psihanalitica
b. orientarile situationiste si cele ce au vizat trasatura *
c. orientarea comportamentalista si cea psihanalitica
a. a+b
b. b *
c. c

27. Explicarea structurilor comportamentale care stau la baza reactivitatii diferentiate a indivizilor in diferite situatii a fost realizata prin:
a. modele ce iau in considerare trasatura *
b. modele ce iau in considerare situatia *
c. orientarea interactionista
a. a+b *
b. a
c. a+b+c

28. In activitatea stiintifica implicata de evaluarea personalitatii, pot aparea probleme etice legate de urmatoarele aspecte:
a. formularea problemei sau a ipotezelor cercetarii *
b. organizarea cercetarii si tratamentul participantilor *
c. contextul institutional *
d. interpretarea si aplicarea rezultatelor cercetarii *
a. a+b
b. a+b+c+d *
c. b+c+d

29. Tendinta subiectilor de a raspunde la testele de personalitate, astfel incat sa se prezinte asa cum cred ei ca ar dori evaluatorul, se numeste efectul de:
a. conformism
b. fatada *
c. nonconformism

30. Fenomenul prin care subiectii, mai ales adolescentii, sunt testati sa dea raspunsuri, la testele de personalitate, prin care sa atraga atentia este:
a. efectul de fatada
b. efectul de convenienta
c. efectul de originalitate *

31. Efectul care se manifesta prin raspunsuri despre care subiectul crede ca ar trebui sa existe la o personalitate model din categoria testata si care este activ in viziunea expertilor si a oricaror autoritati, este:
a. convenineta *
b. originalitate
c. noutate

32. Testul de adaptare care a fost folosit pentru prima data in 1918 si care a fost elaborat in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de subiecti, intens folosit in timpul primului razboi mondial in Europa este:
a. Chestionarul Cornell Index
b. Inventarul S.R.A.
c. Testul Woodworth *

33. Testul de dapatare elaborat in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, ai caror itemi sunt centrati pe sentimente de anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice, folosit mai ales in Franta este:
a. Chestionarul Cornell Index *
b. Testul Woodworth-Matheus
c. Chestionarul de Personalitate al lui Thurstone

34. Chestionarele care sunt saturate in situatii, provocand conturarea unor pozitii fata de situatiile prezentate sunt cele de:
a. atitudini *
b. interese
c. aptitudini

35. Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este:
a. Testul de atitrudini Lickert
b. Testul de aspiratii Dembo *
c. Scala Guttman

36. Chestionarul care se opreste asupra opiniilor parintilor asupra intereselor profesionale ale tinerilor (puberi sau adolescenti) si apsupra caracteristicilor intereselor diferentiale, functie de competentele scolare si de interesele extrascolare este:
a. Chestionarul Lickert
b. Chestionarul vocational Strong
c. Chestionarul de interese profesionale J. Fonteigge *

37. Clasificarea temperamentala cea mai veche si care s-a impus multe secole, elaborata fiind pornind de la bolile mentale si caracteristicile tipologice umane, in conditionarea carora intervin factori fiziologici, climatici si sociali, este cea care-i apartine lui:
a. Pavlov
b. Cannon
c. Hippocrates

38. Chestionarul temperamental publicat in 1949 care suprinde 300 itemi, pentru fiecare din cele 10 scale fiind alocati 30 itemi este chestionarul:
a. Guilford-Zimmerman *
b. PF16
c. Cornell Index

39. Proba care a fost elaborata de Storke B. Hatway si Ch. L. McLinley, referitoare la 20 de caracteristici cum ar fi sanatatea generala, simptome neurologice, psihosomatice si care cuprinde 550 itemi trecuti pe cartonase poarta denumirea de:
a. CPI
b. MMPI *
c. PF 16

40. O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937) ii apartine lui:
a. Paul Popescu-Neveanu
b. Alexandru Rosca
c. Gheorghe Zapan *

41. Cui ii apartine urmatoarea definitie a personalitatii: “o organizare mai mult sau mai putin durabila a caracterului, temeperamentului, inteligentei si fizicului unei persoane, care determina modul sau unic de adaptare la mediu”?
a. Paul Popescu-Neveanu
b. N. Sillamy
c. H.J. Eysenck *

42. Cum prezenta Eysenck organizarea pe nivele a sistemului de personalitate:
a. inferior, habitual, tipul general
b. inferior, habitual, trasaturile, tipul general *
c. habitual, trasatura, tip

43. Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile: comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan, impulsiv.
a. introvert
b. extravert *
c. stabil emotional

44. H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul:
a. nevrotic
b. extravert
c. introvert *

45. Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei extraversie-neuroticism?
a. C.G. Jung *
b. S. Freud
c. R.B. Cattell

46. H.J. Eysenck a elaborat chestionare care vizeaza etraversia-introversia si neuroticismul pornind de la doua idei fundamnetale:
a. unitatea fiecarui factor separat *
b. corelatia pozitiva a celor doi factori
c. independenta celor doi factori *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

47. H.J. Eysenck, folosind metoda factoriala, a identificat urmatoarele trasaturi principale: pasivitate, nesociabilitate, prudenta, autocontrol, reflexiune, responsabilitate, trasaturi ce apartin factorului general numit:
a. neurorticism
b. introversiune *
c. extraversiune

48. Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a personalitatii, este prezentata de H.J. Eysenck astfel:
a. o trasatura calitativa
b. o trasatura bipolara ce poate fi reprezentata grafic sub forma unui continuum *
c. o trasatura determinata exclusiv de factorii socio-educationali

49. In literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele etaloane ale EPI:
a. etalonul englez *
b. etalonul francez *
c. etalonul american *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c


50. Cercetarile asupra EPI efectuate in Anglia, Franta si Romania au relevat:
a. un nivel superior al extraversiei la femei fata de barbati
b. o crestere a extraversiei in cazul inaintarii in varsta
c. lipsa de diferentiere in dimensiunea introversie-extraversie *

51. Dimensiunea pe care H.J. Eysenck o adauga in EPQ, alaturi de neuroticism si introversie-extraversie, este:
a. psihotismul *
b. sociabilitatea
c. dominanta

52. Chestionarului prin care sunt evaluate structuri de personalitate accentuate, pornind de la teoria lui K. Leonhard este cel ce-i apartine lui:
a. Schmiescheck *
b. Allport
c. Cattell

53. Printre cele 10 tipuri de trasaturi accentuate incluse in chestionarul lui Schmiescheck se afla si urmatoarele:
a. emotivitate *
b. dominanta
c. distimie *
d. hiperperseverenta *
e. exaltare *

a. b+c+d
b. a+c+d+e *
c. c+d+e

54. Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile accentuate de cele obisnuite?
a. exista un procent minim al trasaturii accentuate in populatia generala
b. in cazul accentuarii apare un anumit grad de intensitate a trasaturii respective *
c. o trasatura este considerata a fi accentuata atunci cand o anumita inclinatie se asociaza cu un ansamblu de caracteristici specifice *
a. b
b. a+c
c. b+c *

55. In viziunea lui K. Leonhard, conditiile de viata ale individului pot influenta manifestarea tendintei accentuate:
a. in sens pozitiv *
b. nu influenteaza in nici un fel
c. in sens negativ *
a. a
b. a+c *
c. b

56. Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in viziunea lui K. Leonhard, este cel de
a. capacitate exagerata de defulare
b. capacitate anormala de refulare *
c. compensare

57. Care este principalul avantaj al firii demonstrative in teoria prezentata de K. Leonhard?
a. un nivel superior al inteligentei
b. dezvoltarea unor trasaturi caracteriale pozitive
c. buna adaptabilitate *

58. Fiind opusa firii demonstrative, trasatura de personalitate hiperexacta, este caracterizata, din perspectiva mecanismului psihic de baza prin:
a. lipsa capacitatii de refulare *
b. exacerbarea capacitatii de refulare
c. dorinta de interiorizate

59. Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii:
a. anxioase
b. de afectivitate
c. obsesional-compulsiva *

60. Grija hiperexactului pentru starea personala, evitarea exceselor si a potentialilor factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in:
a. depresie
b. ipohondrie *
c. tulburarea de personalitate evitanta

61. Pentru firea hiperperseverenta nota dominanta este:
a. perseverenta exagerata, anormala a afectului *
b. lipsa capacitatii de refulare
c. perseverenta intereselor cognitive

62. Modalitatile de reactie ale firilor nestapanite sunt caracterizate de:
a. autocontrol
b. impulsivitate *
c. echilibru

63. Personalitatea hipertimica poate duce, prin accentuare, prin agravare la:
a. distimie
b. depresie
c. hipomanie *

64. Tendinta patologica, de agravare, este in cazul firii distimice spre:
a. depresie *
b. distimie
c. anxietate

65. Persoanele care pot fi caracterizate de firea distimica sunt afectate mai ales de evenimentele:
a. triste *
b. vesele
c. neutre

66. Care din urmatoarele sunt caractersitici ce apartin firii exaltate?
a. reactioneaza cu intensitate ridicata in fata evenimentelor pe care le traiesc *
b. se entuziasmeaza foarte usor *
c. sunt detasate fata de suferinta celorlalti
d. sunt persoane altruiste *
a. a+c
b. a+b+d *
c. b+c+d

67. K. Leonhard reduce manifestarile anxietatii la cele legate de:
a. timiditate sau fobie sociala *
b. anxietatea generalizata
c. atacurile de panica

68. Una din caracteristicile esentiale ale firii emotive este:
a. rigiditatea algoritmilor
b. mobilitatea mimicii *
c. fixitatea functionala

69. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:
a. chestionare *
b. sondaje de opinie
c. teste obiective *
d. observatii directe *
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. *
a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d+e *

70. In viziunea lui R.B. Cattell factorul este descris ca fiind:

a. o trasatura-sursa de baza
b. un pattern de variabile ce poate varia de la o cercetare la alta, sub influenta anumitor factori *
c. o constelatie de trasaturi caracteriale

71. In viziunea lui R.B. Cattell fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii sunt:
a. caracterul
b. sentimentele *
c. ergii *
a. b+c *
b. a+c
c. a+b

72. Factorii cuprinsi in testul 16PF sunt:
a. factori de natura exclusiv ereditara
b. factori ce pot fi diferentiati calitativ
c. constructe bipolare *

73. Tehnicile principale folosite in cercetarile ce au vizat problema varstei si a stabilitatii factoriale, realizate de autori cum sunt Cattell, Peterson, Eysenck au fost urmatoarele:
a. metoda longitudinala, prin care se stabilesc corelatii intre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite *
b. tehnica bazata pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceasi perioada de timp *
c. chestionarul de atitudini
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

74. Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia de :
a. factori calitativi
b. trasaturi de suprafata *
c. abilitati rezolutive

75. Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diferite in functie de sex, astfel:
a. rolul feminin devine tot mai accentuat odata cu varstele mai mari *
b. baietii devin tot mai hotarati *
c. baietii devin mai nesiguri odata cu apropierea de varsta de 18 ani
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b *

76. Conditiile esentiale cuprinse in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii, conditii ce au fost sintetizate de Porot sunt urmatoarele:
a. starea de atentie fata de un pericol *
b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare *
c. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice. *
a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c

77. Chestionarul C de anxietat, elaborat de R.B. Cattell cuprinde 40 de itemi organizati dupa:
a. 5 factori primari *
b. caracterul manifest sau voalat al simptomelor anxietatii *
c. caracterul deschis sau inchis al intrebarilor

a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

78. R. B. Cattell, in urma cercetarilor extinse a stabilit unele corectii ale notei generale de anxietate din Chestionarul C, corectii ce se impun in functie de urmatoarele criterii:
a. varsta *
b. validarea dupa alegerea raspunsurilor afirmative
c. sexul *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

79. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele:
a. tensiunea interioara *
b. stabilitatea emotionala
c. lipsa de incredere in sine *
d. manifestari psihosomatice *
a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b

80. Pentru Cattell, anxietatea este considerata ca fiind un factor:
a. primar
b. secundar *
c. calitativ

81. Notele standard foarte mici, de 0 sau 1, obtinute la Chestionarul “C” al lui Cattell, sunt semnificative pentru:
a. lipsa de motivatie *
b. un nivel redus al coeficientului de inteligenta
c. starea de apatie *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c

82. Se poate vorbi de instalarea anxietatii, atunci cand notele standard obtinute la Chestioanrul “C” Cattell sunt peste valoarea:
a. 6
b. 5
c. 7 *

83. Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a fost elaborat de:
a. G. Allport
b. H. Gough *
c. R.B. Cattell

84. Unul din punctele de plecare pentru H. Gough, in elaborarea CPI,. a fost reprezentat de:
a. “conceptele populare” *
b. fenomenul serendipitatii
c. “feed-back”

85. CPI a fost conceput pentru a evalua normalitatea psihica inteleasa ca o realitate dinamica, aflata in interrelationare, fiind construit ca un instrument paralel pentru un alt instrument destinat psihopatologiei, si anume:
a. FPI
b. EPI
c. MMPI *

86. Forma de baza a CPI este cea publicata in 1972, fiind cel mai frecvent folosita si cuprinzand un numar de:
a. 16 scale
b. 18 scale *
c. 14 scale

87. CPI permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:
a. interpretarea separata, exclusiv pe note brute a scalelor
b. intercorelarea scalelor *
c. scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *
88. Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de:
a. validarea protocolului *
b. analiza de pattern
c. interpretarea perceptiei sociale a comportamentului

89. Un scor sub nota T 25 la Cm poate sa ne indice:
a. subiectul nu a inteles continutul itemilor, datorita unui QI sub medie *
b. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in modul cum evalueaza lucrurile obisnuite *
c. subiectul a raspuns la intamplare *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c

90. In interpretarea foii de profil CPI, scorurile mari la toate scalele, in special Gi apar in cazul in care:
a. subiectul nu a inteles raspunsurile
b. subiectul falsifica raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina favorabila *
c. tendinta de a accepta itemii nefavorabili

91. In analiza configuratiei unui profil CPI, scorurile peste medie ne indica:
a. o adaptare pozitiva *
b. o adaptare negativa
c. o inadaptare

92. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe *

93. Prima grupa de scale, din foaia de profil CPI, grupa ce se refera la ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine, cuprinde scalele:
a. de la Do la Wb *
b. de la Re la Cm
c. de la Ac la Ie

94. Ultima grupa din foaia de profil CPI, cea de a IV-a, se refera la:
a. eficienta interpesonala
b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor *
c. aspecte motivationale

95. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI se refera la aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant si cuprinde scalele:
a. de la Re la Cm
b. de la Do la Wb
c. de la Ac la Ie *

96. Interpretarea corelativa a scalelor din profilul CPI, care permite o analiza structurala, o analiza de pattern se realizeaza pe grupari cum sunt:
a. Do in raport de Gi si Sy *
b. So cu Sc *
c. Re cu Cs *
d. Ie cu Ac
a. b+c+d
b. a+b+c *
c. a+b

97. Interpretarea perceptiei sociale a comportamentului din foaia de profil CPI, este valabila pentru scoruri:
a. medii
b. extremizate (note T sub 35 sau peste 75) *
c. peste medie

98. Printre domeniile in care se poate aplica cel mai mult CPI se afla si urmatoarele:
a. scoli *
b. industrie *
c. birouri de consiliere *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

99. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii prezentat de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid *

Sa verificati va rog.

http://www.ush.ro/phpbb3/