Efecte ale dependentei persoanelor varstince

Efecte ale dependentei persoanelor varstince

Efectele dependentei sunt numeroase si pot fi analizate din doua perspective : efecte asupra persoanei varstnice si efecte asupra comunitatii / societatii. Din efectele care apar la  persoana varstnica dependenta se pot identifica trai mizer, risc de agravare a diferitelor boli, conditii insalubre de viata, autoizolare, pierderea contactului cu lumea, risc de deces si sinucidere, abuz ; iar in ceea ce privesc efectele le nivelul societatii se pot identifica o crestere a mortalitatii si a cresterii necesarului dezvoltarii serviciilor sociale pentru aceasta categorie de beneficiari.

Traiul mizer si conditiile insalubre de viata, ca si consecinte a dependentei in cazul persoanelor varstnice, se datoreaza de cele mai multe ori insuficientei resurselor materiale, ca urmare fie a unei pensionari anticipate pe caz de boala, fie a unei pensii mici cu care varstnicul nu reuseste sa-si acopere cheltuielile zilnice. De asemenea din cauza incapacitatii de deplasare specifica varstnicilor dependenti, imobilizati la pat, acestia nu reusesc sa apeleze nici la serviciile sociale in vederea obtinerii diferitelor tipuri de beneficii si servicii. In aceste conditii varstnicii ajung sa se hraneasca neadecvat, sa nu-si trateze corespunzator bolile, apeland la tratamente ieftine, necorespunzatoare. Tot din cauza dependentei si a diferitelor boli invalidante, acestia nu reusesc sa-si mentina igiena in locuinta, uneori aflandu-se in incapacitatea de a-si realiza toaleta proprie.

Un alt efect al dependentei persoanelor varstnice il constituie diferitele forme de abuz care se pot instala. Din cauza faptului ca sunt dependenti fizic, material si uneori chiar psihic de o alta persoana, riscul ca persoana varstnica sa fie abuzata creste considerabil. Putem astfel identifica urmatoare tipuri de abuz :

Abuzul medical se refera in general la conditii precare de asistenta si ingrijire, tratament necorespunzator din partea persoanei care se ocupa de ingrijirea varstnicului.

Abuzul fizic se refera la cazurile multiple, atat de vehiculate prin mass-media, in care batranii dependenti sunt victime ale agresiunilor sexuale, traumatismelor, fracturilor, ranilor sau oricaror semne de constrangere fizica. Tot in cadrul acestui tip de abuz se inscrie si neacordarea ingrijirii.

Abuzul psihologic se refera la cazurile in care batranului dependent nu ii este respectata demnitatea, este marginalizat si exclus social, ii sunt ignorate drepturile si libertatile. De asemenea este vorba de situatiile in care batranii dependenti fara capacitatea de aparare sunt tinta atacurilor verbale, hartuirilor prin episoade terorizante pentru varstnic, inducerea unor stari de frica, umilinta prin determinarea persoanei sa se rusineze de comportamentele involuntare sau blamarea atitudinilor batranilor.

Abuzul legal se refera la situatiile in care din cauza incapacitatii de deplasare si apelare la persoane autorizate, lipsa informarii sau a gradului prea mare de dependenta fata de abuzatori, varstnicul devine victima abuzului social, a exploatarii materiale, a diferitelor furturi sau folosirea ilegala a bunurilor sale.

Aceste tipuri de abuz se desfasoara pe fondul senilitatii, a depresiilor acute sau a scaderii capacitatii de discernamant, moment prielnic pe care abuzatorul il foloseste pentru violarea drepturilor persoanelor varstnice in vederea obtinerii diferitelor beneficii materiale dupa care varstnicul este complet neglijat. In ceea ce priveste numeroasele afectiuni, parte dintre ele validante care se instaleaza odata cu varsta a treia, acestea fara un tratament adecvat caruia sa i se adauge o ingrijire adecvata, degenereaza. "Etiologia morbiditatii la aceasta grupa  de populatie cuprinde o serie de factori genetici, personali, psihologici, familiali si socio-economici care favorizeaza agravarea bolilor preexistente, infirmitatile si in cele din urma decesul." [1]

Sinuciderile la persoanele in etate ca o expresie a gravitatii unor depresii datorate starii de dependenta sunt relativ frecvente. Accentuarea comportamentului autodistructiv la acest grup de populatie comparativ cu celelalte varste are explicatii multiple de natura psiho-socio-familiala. "S-a aratat ca persoanele dependente, in varsta de peste 85 de ani se sinucid de 13 ori mai mult decat restul populatiei. O statistica franceza constata 44 de sinucideri la 100.000 de persoane din grupa de varsta 55 - 64 de ani si 144 la varsta de peste 85 de ani."[2]

La noi in tara in urma unor cercetari recente, s-a stabilit ca si grupa de varsta cu ponderea cea mai mare a sinuciderilor, grupa de peste 65 de ani, numarul barbatilor care se sinucid fiind de 1,8 ori mai mare decat al femeilor.

In realitate numarul sinuciderilor, pe fondul dependentei cauzate de o serie de boli incurabile, crize emotionale, relatii defectuoase cu familia, persoane varstnice suferinde de boli cronice, care traiesc in izolare si neajunsuri materiale, este mult mai mare deoarece la aceasta varsta decesul devine firesc, nedeterminand intotdeauna anchete care sa stabileasca daca a fost vorba de o moarte naturala sau de un suicid.

In cazul persoanelor dependente, care au detinut in tinerete pozitii ierarhice superioare la locul de munca, cu o putere mare de actiune dependenta este de nesuportat, neacceptand nici un fel de ajutor din partea nimanui. Acestea sunt poate cele care inregistreaza numarul cel mai mare de tentative de sinucidere.

Cel mai adesea in cazul persoanelor dependente survine fenomenul autoizolarii, care se datoreaza in majoritatea cazurilor, unei capacitati limitate de deplasare in afara locuintei. Acest lucru duce la scaderea contactelor personale. De asemenea starea de dependenta asociata unor crize provocate de exemplul mortii partenerului de viata sau a cunostintelor apropiate, duce la autoizolare si la pierderea contactului cu lumea.

La nivelul societatii, efectele dependentei sunt reprezentate de cresterea necesitatii de asistenta sociala destinata persoanelor varstnice dependente, cresterea fenomenului mortalitatii si costuri ridicate pentru mentinerea calitatii vietii acestui grup de populatie. Se impune in acest moment dezvoltarea serviciilor sociale destinate varstnicilor dependenti, in special a acelor servicii integrate, socio-medicale de ingrijire la domiciliu, a dezvoltarii unor astfel de servicii dar si crearea unui cadru legislativ care sa legifereze toate aceste servicii.

Ocrotirea si asistenta medico-sociala a batranilor reprezinta probleme complexe si variate ce trebuie solutionate. In acest sens trebuie luate masuri pentru asigurarea batranilor cu mijloace decente de existenta, de adaptare la diversele forme de dependenta, de alimentare, de corelare a activitatilor si serviciilor publice cu necesitatile acestei

categorii populationale, asigurarea accesibilitatii la medicamente, asigurarea asistentei medicale si tehnica medicala, dezvoltare geriatrica si gerontologie.

Toate aceste masuri ar putea duce la diminuarea sau chiar inlaturarea atat a efectelor asupra persoanelor varstnice dependente, cat si a celor care afecteaza societatea.