Dezvoltarea inteligentei copilului nou nascut

Dezvoltarea inteligentei copilului nou nascut

Conceptia lui Piaget privind dezvoltarea inteligentei copilului propune o maniera de abordare a dezvoltarii inteligentei si gandirii copilului de la primele semne la judecati complexe. Conform teoriei sale dezvoltarea cognitiva se imparte in 4 stadii sau etape mari fiecare marcand un progres fata de celelalte:

1.     Stadiul senzorio-motor ( 0 - 2 ani)

2.     Stadiul preoperational ( 2 - 7 ani)

3.     Stadiul operatiilor concrete ( 7/8 ani la 11/12 ani)

4.     Stadiul operatiilor abstracte (11/12 ani la 18/20 ani)

q      Stadiul senzorio-motor

Caracterizare generala

0-2 ani

copilul dispune doar de perceptii si motricitate

Parerea generala a psihologilor este aceea ca pana la aparitia limbajului copilul nu dispune de gandire dar au admis (si Piaget este printre acestia) ca apare inteligenta.

Inteligenta caracterizeaza dupa Piaget , acele acte in care exista o urmarire a unui scop vizat de la bun inceput, apoi cautarea unor mijloace corespunzatoare care detin caracterul de noutate pentru situatia respectiva.

Inteligenta copilului este practica, tinde spre reusita nu spre enuntarea de adevaruri.

q      Substadii

1.     Stadiul exercitiului reflexelor (0- 1 luna)

2.     Stadiul primelor deprinderi si al reactiilor circulare primare (1 luna - 4,5 luni)

3.     Stadiul reactiilor circulare secundare si al deprinderii “procedeelor destinate a face sa dureze spectacolele interesante“ (4,5 - 8/9 luni)

4.     Stadiul coordonarii schemelor secundare si al aplicarii lor la situatii noi (8 - 11/12 luni)

5.     Stadiul reactiilor circualre tertiare si descoperirea de mijloace noi prin experimentare activa (11/12 luni - 18 luni)

6.     Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18 -24 luni)

1. Exercitiul reflexelor (0 - 1 luna)

Reflexe care prin exercitiu se consolideaza si se dezvolta

Exe: reflexul suptului si reflexul palmar

2.     Stadiul primelor deprinderi si al reactiilor circulare primare (1 luna - 4,5 luni)

Aparitia unei noi deprinderi - suptul degetului diferita de actiunea intamplatoare, aceasta se realizeaza prin coordonarea miscarilor bratului, mainii si gurii

Deprinderea nu este un act ce caracterizeaza inteligenta ci se bazeaza pe o schema senzorio-motorie de ansamblu in care nu exista o diferentiere intre mijloace si scopuri

Copilul nu cauta la acest nivel, in vederea atingerii unui scop mijloacele potrivite

Trecerea de la reflexe primare la reactii circulare primare se realizeaza treptat prin descoperirea intamplatoare a unui rezultat si prin incercarile de repetare si retinere

Prin reactie circulara se intelege o actiune care se produce si in care efectul este gratificant pentru subiectul care o executa

Reactie circulara primara este aceea care se aplica la propriul corp

3.     Stadiul reactiilor circulare secundare si al deprinderii “procedeelor destinate a face sa dureze spectacolele interesante“

(4,5 - 8/9 luni)

Coordonarea intre vedere si apucare

Reflexul palmar se perfectioneaza , apare prehensiunea

De la inchiderea reflexa a palmei peste degetul ce atinge palma, la apucare si apoi indreptarea obiectului spre gura fara a fi privit este etapa coordonarii intre prehensiune si supt

O alta etapa este cea in care copilul apuca un obiect doar daca este in campul vizual (vedrea simultana a mainii si obiectului conduc la apucare)

Ultima etapa a prehensiunii(4,5 luni) veritabile este aceea in care toate obiectele care-l intereseaza pe copil conduc la prehensiune chiar daca mana nu este in campul vizual

In primele luni de viata copilul nu face diferenta intre corpul sau si mediul inconjurator , treptat se streuctureaza relatia cu propriul corp apoi cu mediul inconjurator

Acum apar reactiile circulare secundare care se refera la actiunea in care intervine un obiect din mediu si care produce un rezultat in mediul extern, ii face placere copilului si acesta tinde sa il repete

“procedeele destinate a face sa dureze spectacolele interesante“ consituie un caz particular

Piaget a constatat ca daca inceteaza sa pocneasca din degete, fiul sau pe care il amuzau pocniturile, va incerca sa le reproduca lovind din ce in ce mai tare o perna

4.     Stadiul coordonarii schemelor secundare si al aplicarii lor la situatii noi(8 - 11/12 luni)

Treptat se contureaza din ce in ce mai mult scopul actiunilor

Pentru a atinge scopul este nevoie de coordonarea unor scheme de actiune pe care copilul le-a folosit in alte situatii

Exe: pentru a apuca un obiect aflat in spatele unui ecran, copilul va inlatura mai intai ecranul (utilizand scheme de apucare sau lovire) dupa care va lua obiectul (utilizand alta schema de actiune).

In acest moment vorbim de conduite inteligente