Demersuri, proceduri, tehnici si metode clasice de creatie

Demersuri, proceduri, tehnici si metode clasice de creatie

Analiza bazelor psihognoseologice ale sintezei creative, a obstacolelor de baza in fata creatiei, a bazelor psihopedagogice, psihosocioculturale, precum si a bazelor logice, a permis elaborarea unor demersuri, proceduri, tehnici si metode de creatie, constituite ca mijloace de eficientizare a proceselor creative in toate domeniile de activitate umana.

In functie de raportul dintre euristic si algoritmic, dintre intuitie si logica, dintre aportul subconstientului si cel al constientului, exista mijloace intuitive, mijloace logico-intuitive si mijloace logice de creatie. La baza structurarii tehnicilor si metodelor intuitive si logico-intuitive se afla demersuri euristice (modificari cantitative, de forma, in spatiu, in timp, ale miscarii, de materiale, prin eliminare, prin adaugire sau inlocuire, prin diferentiere sau integrare, prin folosirea mijloacelor profilactice; folosirea rezervelor, transformari analogice; modificari prin combinare si sinteza complexa).

O tehnica de creatie reprezinta un repertoriu de demersuri euristice (asocierea, consonanta; analogia si extrapolarea; inversia; empatia; combinarea; modificarea-ameliorarea-dezvoltarea; imout-autput, listele interogative Osborn; demersuri euristice), iar o metoda de creatie (Brainstorming, Sinectica, Philips 66, Discutia Panel, Metoda 6-3-5, Frisco, Oracolul Delphi, Metoda demersurilor euristice, Metoda ghirlandelor de asociatii, Metoda euristica generalizata, Sinteza morfologica, Metoda obiectului generalizat, Sinteza automata a solutiilor optime, Sinteza solutiilor prin eliminarea contradictiilor, Metoda creativa EFI-ROM) reprezinta o imbinare de tehnici de creatie. La baza structurarii tehnicilor si metodelor logice de creatie stau procedurile logice de cautare (cercetarea morfologica: prin matrici, secvential-selectiva, ponderata-selectiva, prin enumerare ordonata, prin avansare aleatorie, prin asemanare, prin diagrame de idei; calcul optimal si calcul variational).

Demersurile, tehnicile si metodele intuitive de creatie s-au dezvoltat vertiginos de-a lungul timpului, mai ales dupa al doilea razboi mondial. Astazi sunt cunoscute sute de tehnici si metode intuitive de creatie - care se bazeaza mai putin pe logica si mai mult pe activarea capacitatilor creatoare, pe intuitie, fantezie, afinitate fata de analogii si metafore, pe capacitatea de conlucrare a constientului cu subconstientul, pe implicarea laturii emotionale a omului.

Multi ani a dominat conceptia potrivit careia euristicul si algoritmicul constituie o dihotomie divergenta. Conceptia a fost stimulata de faptul ca procesele creative sunt deosebit de complexe, cuprinzand, pe langa latura intelectuala o latura emotionala, precum si o latura inspirativa - rezultat al conlucrarii dintre constient si subconstient. In creatie intervine toata fiinta creatorului (emotia, intelectul, inspiratia, simturile etc.) In creatia tehnica latura rationala, intelectuala are o pondere mult mai mare decat in creatia artistica. Algoritmii cautarilor creative pot fi subanpartiti in algoritmi integral formalizati (care pot fi direct concretizati si in programe de calculator) si metode euristice partial formalizate - euritmuri (la care o parte din tehnicile de creatie sunt algoritmizate, iar  o alta parte rezolvate numai de catre om).

Metodele si tehnicile intuitive de creatie devin uneori mai productive atunci cand sunt combinate cu tehnicile logico-combinatorice. Aparent paradoxal, euristicul devine tot mai algoritmic, iar algoritmicul tot mai euristic. Numai intelegandu-se si aplicandu-se cu pricepere acest principiu al unitatii dintre euristic si algoritmic, intre logic si intuitiv, intre analiza si sinteza, deductie si inductie, se poate ajunge la o inalta eficienta a muncii de creatie.

Metodele si tehnicile intuitive prezinta un avantaj substantial: operativitatea. Tehnicile si metodele logice presupun o intensa activitate preliminara informationala laborioasa si uneori de lunga durata, si nu se folosc practic decat in foarte mica masura aptitudinile si calitatile creatorului. Tehnicile si metodele intuitive presupun o pregatire informationala minimala si asigura utilizarea in mai mare masura a personalitatii complexe a creatorului.

Acesta este si argumentul pentru elaborarea unor metode si tehnici logico-intuitive de creatie, care sa puna in valoare maximal capacitatile creative individuale, cat si a unor programe complexe de stimulare a creativitatii. Algoritmicul impreuna cu euristicul reprezinta laturi complementare, interferente, ale unui proces unic al elaborarii noului. Este bine ca dezvoltarea creativitatii sa cuprinda ambele laturi a procesului, contribuind la elaborarea si dezvoltarea atat a demersurilor, tehnicilor si metodelor euristice cat si a procedurilor, tehnicilor si metodelor logice-algoritmice de creatie. Algoritmul generalizat al inventicii - realizat la Iasi - presupune trei cai posibile (euristica, logica, logico-euristica) si permite unificarea conceptiilor privind creatia. ()

Incercarile de logicizare a tehnicilor intuitive sunt numeroase.

Tehnica listelor interogative Osborn se bazeaza pe elaborarea unei liste sintetice de intrebari, care sa puna in valoare tehnicile intuitive de tipul asocierii, analogiei, extrapolarii, inversiei, empatiei, combinarii, modificarii, ameliorarii si dezvoltarii.

Tehnica demersurilor euristice reprezinta o dezvoltare fireasca a tehnicii listelor interogative de verificare ale lui Osborn, pe linia continuarii procesului de logicizare a abordarilor creative. Se pleaca de la constatarea ca toate tehnicile si metodele intuitive si logico-intuitive au in structura o gama de demersuri euristice (demersuri creative) si ca fiecare creator, inventator luat in parte isi structureaza, in timp indelungat, un repertoriu specific de demersuri euristice. Ca atare, pentru a scurta timpul de structurare a repertoriului propriu si pentru a largi orizontul propriu al managerului/antreprenorului creativ, suntem preocupati sa realizam - dupa modele existente - un fond interdisciplinar de demersuri si proceduri creative, constituit din grupe cu demersuri si proceduri creative.

Prin demers euristic intelegem actiunea-tip de modificare a solutiilor existente, constituita intr-o prima parte, care descrie spatiul (multimea variabilelor) si raspunde la intrebarea 'ce sa se schimbe' si dintr-o a doua parte care descrie modalitatile de modificare a variabilelor, raspunzand la intrebarea 'cum sa se schimbe'. Multe demersuri euristice contin indicatii asupra catorva modalitati de modificare a acestora. Demersul euristic unitar este acela care se refera la un singur spatiu al variabilelor si la o modalitate unica a modificarii acestora - procedura de cautare. Mai multe proceduri de cautare inrudite vor constitui un demers euristic, iar mai multe demersuri creative de aceeasi categorie vor constitui grupa de demersuri creative, care - sub aspectul continutului - corespunde in mare masura unei tehnici intuitive de creatie.

Tehnica demersurilor euristice consta in selectarea si utilizarea deliberata de catre doritorii cu experienta a unei selectii de cateva demersuri creative - specifice anumitor teme de creatie. Aceasta metoda este relativ simpla si fireasca in aplicare, intrucat majoritatea managerilor creativi, constient sau inconstient, se folosesc de arsenalul propriu de demersuri creative, constituit din experienta proceselor personale de cautari creative. Un intreprinzator sau manager incepator, intalnindu-se cu o problema netraditionala de conceptie, este nevoit sa-si gaseasca, dupa o cautare mai mult sau mai putin indelungata, un demers creativ eficient, care sa-i permita o rezolvare creativa usoara. Atunci cand intalneste o alta problema si nu o poate rezolva cu demersul creativ precedent, el este nevoit sa parcurga din nou drumul greu al cautarii si gasirii demersului creativ adecvat. In felul acesta, la majoritatea practicienilor se constituie un fond individual al demersurilor creative, care, corelat cu fondul de solutii analoage si cu fondul de solutii - constituite intr-un mod similar, reprezinta baza elaborarii solutiilor originale, creative proprii.

De multe ori metodele complete, logico-intuitive, de tipul metodei demersurilor euristice, ca urmare a caracterului deosebit de laborios al acestora, sunt inoperante; in acest caz se poate apela la tehnicile si metodele intuitive clasice, a caror probabilitate a succesului este relativ redusa sau la unele metode logico-intuitive concentrate, in categoria carora intra si 'metoda ghirlandelor de asociatii' - autor inventologul G. I. Bus. Aceasta metoda presupune o pregatire informationala minima si asigura folosirea in mare masura a potentialului creativ. Aplicarea metodei, care reprezinta o extindere a tehnicii asocierii libere, presupune parcurgerea unor etape de baza.

Specialistii au ajuns la concluzia ca:

Fiecare metoda sau tehnica poate fi subimpartita in etape succesive, dominate de anumite demersuri euristice si destinate unor subprobleme de cautare si prelucrare a informatiilor, fiecare etapa continand o gama de proceduri de prelucrare a informatiilor;

In multe metode si tehnici de cautare euristica exista etape si proceduri identice sau apropiate, precum si o anumita ordine invarianta de succesiune a acestora;

Intr-un sir intreg de metode se folosesc fonduri informationale, care maresc eficienta cautarii.