Expertiza criminalistica a scrisului de mana - raport de expertiza criminalistica – model orientativ

Expertiza criminalistica a scrisului de mana - Raport de expertiza criminalistica – model orientativ

RAPORT DE EXPERTIZA CRIMINALISTICA

Nr. 18 din 20 mai 1978

Dosar nr. 184/1978 al Inspectoratului Judetean Alba al Ministerului de

Interne.

Expert grafic: Dr. Vasile Stan

OBIECTUL EXPERTIZEI

Prin rezolutia motivata nr, 108 din 7 mai 1978 aorganului de cecetare penala s-a solicitat o expertiza prin care sa se stabileasca daca scrisul dupa biletul gasit la locul savarsirii furtului apartine numitului I. R.

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII:

un bilet cu scris cursiv executat prin imitarea caracterelor tipografice, descoperit la locul savarsirii furtului;

modele de comparatie experimentate preluate de la numitul I. R.

CONSTATARI

La examinarea scrisului in litigiu si scrisului de comparatie (plansa 1) sau :onstatat urmatoarele caracteristici coincidente:

a)  Caracteristici generale:

gradul de evolutie > mare;

dimensiunea literelor > normala;

pozitia literelor fata de linia de baza > verticala;

REFERAT: Drept constitutional - subiecte si raspunsuri pentru examen REFERAT: Omisiunea sesizarilor organelor judiciare - arte 263 Cod penal

Infractorul ocazional se caracterizeaza prin: sugestibilitate, sensibilitate, impresionabilitate, autocontrol psihocomportamental scazut, luarea rapida a deciziilor etc.

In functie de contextul situational si genul infractiunilor, acest tip de infractor este de mai multe feluri:

a). infractorul ocazional comun care, sub presiunea unor trebuinte imediate si prezenta unor circumstante defavorabile, comite furturi din magazine, incalca ordinea publica sau, pentru obtinerea unor beneficii ilegale, savarseste activitati frauduloase;

b). infractorul care savarseste fapte penale sub presiunea unor stari emotive puternice (manie, furie, ura, jignire etc.), pe care nu le poate stapani;

c). infractorul care sub influenta unor conditii personale critice si defavorabile (situatie materiala precara, criza financiara momentana etc.), poate comite o infractiune;

d). infractorul care comite un delict din imprudenta, din neprevedere (automobilistul care incalca regulile de circulatie).

Infractorul profesional

Infractorul profesional sau de “cariera” este format si socializat in directia comiterii infractiunii. Unica lui sursa de existenta o constituie infractiunea. Refuzul muncii cinstite si legale apare ca o trasatura esentiala a acestui tip de infractor. Obiectul principal al activitatilor sale infractionale il constituie castigurile financiare, neimplicandu-se in infractiuni cu violenta, in afara de cazul in care violenta este “specialitatea” sa (talharia). De obicei debuteaza in calitate de copil delincvent, provenind dintr-un mediu social disfunctional.

In cadrul acestei specialitati infractionale se intalnesc doua categorii: a). infractorul profesional pasiv, care nu desfasoara o activitate sociala utila, castigandu-si existenta din savarsirea unor infractiuni, din practicarea unor activitati parazitare (cersetoria, vagabondajul, prostitutia, jocurile de noroc etc.).

Infractorul profesional pasiv se caracterizeaza prin: nivel scazut atat al inteligentei, cat si a pregatirii scolare, capacitate redusa de rezolvare a dificultatilor zilnice, structura caracteriala labila, sugestibilitate, tendinta de supunere, motivatie scazuta, autocontrol comportamental oscilant etc. b). infractorul profesional activ, dinamic si organizat, isi castiga existenta din infractiuni mai complexe (furt din buzunare, fals si uz de fals, proxenetism etc.).

Infractorul profesional activ isi formeaza deprinderi si abilitati tehnice de inalt specialist, este capabil sa-si planifice activitatile, sa-si aleaga victimele si sa-si indeplineasca planul de comitere a infractiunii in asa fel incat sa evite depistarea ei. El planifica actiunea infractionala mult mai amplu decat o face infractorul obisnuit. De cele mai multe ori comite infractiuni actionand in mod organizat si in banda (furturi prin spargere din locuinte, magazine, hoteluri, banci, case de bani, furturi de autovehicule, contrabanda, escrocherii etc.). Se caracterizeaza printr-un nivel de inteligenta mediu sau chiar ridicat, este insensibil, indiferent afectiv, lipsit de simpatie si compasiune, este impulsiv, egocentric, tupeist, pervers, razbunator, are un autocontrol general scazut, manifesta intoleranta la frustrare si nu poate realiza afectul asteptarii etc.

In general, infractorul profesional este pregatit pentru arest si judecata, fiind mereu in expectativa unei pedepse privative de libertate, considerand aceasta ca facand parte din viata sa. In penitenciar, intrand in contact cu alti infractori, are posibilitatea de a invata noi metode de comitere a infractiunilor, participand la un adevarat schimb de experienta, profesorii lui fiind infractorii profesionisti mai in varsta. Ca rezultat al infractiunii, el isi pastreaza o parte din bani pentru cheltuieli de judecata si pentru perioada post-detentie.

La infractorul profesional afectul atinge o forma pasionala pronuntata, iar actiunea este profund dirijata de ratiune. Infractorul se deosebeste de ceilalti oameni, nu printr-o functionare deosebita a proceselor sale psihice, ci prin faptul ca actiunile lui au un continut antisocial. Aptitudinile lui specifice, elaborate in urma unei practici indelungate, care il situeaza in unele privinte deasupra omului normal, obisnuit, nu-i determina actiunea infractionala fara un mediu favorabil, reprezentat de conditiile socio-economice.

7. Infractorul recidivist

Infractorul recidivist comite infractiunea in mod repetat, din obisnuinta. Dupa comiterea unei infractiuni, fiind descoperit si pedepsit, comite din nou alte infractiuni. Acesta se caracterizeaza prin: imaturitate intelectuala, impulsivitate, agresivitate, egocentrism, scepticism, tendinta de opozitie, indiferena afectiva etc.   

Infractorii recidivisti au tendinta de a percepe realitatea intr-un mod neobisnuit si deformat, avand impresia ca nimeni nu le ofera ajutor si ca

apasare mare si constanta pe tot traseul grafic;

forma si directia randurilor > dreapta;

forma scrisului > semirotunjita.

b)  Caracteristici individuale:

B : bucla reala la nivelul jonctiunii celor doua parti ale volutei. Trasatura finala se rasfrange spre dreapta prin formarea unei bucle -reale sau virtuale;

C : carlig in incipienta. Traseul prezinta o covexitate in partea mediana. Trasatura finala se dirijeaza alungit si eterat;

E : corpul si grama inferioara sunt executate dintr-o miscare neintrerupta a instumentului scriptural, avand o formade linie curba. Celelalte doua grame sunt de forma convexa, cea mijlocie fiind alungita;

G : bucla in finalul literei, deasupra careia se plaseaza o linie orizontala;

M :forma convexa a celei de-a patra grame;

R : bucla virtuala in partea mediana a volutei. Trasatura finala se dirijeaza usor ascendent;

S : carligul in final;

V : forma sinuoasa a primei grame. Trasatura finala se dirijeaza descendent, formand astfel o bucla semiovala.