Cauzele fenomenului social al criminalitatii

Cauzele fenomenului social al criminalitatii

1. Factorii criminogeni

Abordarea individuala a factorilor criminogeni trebuie canalizata spre un anumit scop, si anume acela de a releva corelatiile existente intre o conditie sau o diversitate de conditii si criminalitate.

J. Pinatel clasifica factorii criminogeni in factori geografici, economici, culturali si politici. R. Gassin este sceptic cu privire la faptul ca mediul geografic ar constitui un factor criminogen relevant la nivelul fenomenului infractional. H. Mannheim trateaza cauzele de ordin social ale criminalitatii.

D. Szabo analizeaza problema cauzalitatii, neevidentiind cauzele criminalitatii ca fenomen social si cauzele actului infractional concret.

Din perspectiva celor afirmate, in ceea ce priveste analiza factorilor care determina criminalitatea ca fenomen social, acestia se pot clasifica in factori economici, demografici, culturali si politici.

Factori economici

Starea economica a unui stat, a unei zone mai restranse, poate determina sau influenta anumite comportamente umane, inclusiv comportamentul infractional. Factorii economici ce pot fi considerati cu continut criminogen sunt industria­lizarea, somajul, nivelul de trai si crizele economice.

Industrializarea este cea care ofera locuri de munca, posibilitati de instruire si specializare oferind cresterea nivelului de trai al oamenilor. Fenomenul de industrializare produce unele efecte secundare, cum ar fi:

- cresterea masiva a mobilitatii orizontale a unei intregi populatii rurale, care se deplaseaza spre zonele industrializate. Inlocuirea mediului social rural cu cel urban, in care individul a devenit un necunoscut, este de natura sa produca efecte negative asupra acestei categorii de oameni, provocand modificari in structura lor de personalitate;

- industrializarea produce o specializare cu efecte de instrainare;

- industrializarea afecteaza grav echilibrul ecologic, producand efecte care accentueaza starea de stres a muncitorilor si a celorlalti membrii ai societatii.

Somajul exercita o influenta negativa prin scaderea nivelului de trai, dar si prin instabi­litatea emotionala pe care o determina, il pune pe individ sa nu-si mai poata realiza, prin mijloace legale, aspiratiile sale.

Somajul are implicatii si asupra structurii familiale. Autoritatea tatalui scade, rolul sau de 'cap' al familiei fiind alterat.

Nivelul de trai. Saracia nu are doar o dimensiune economica obiectiva, ci si o dimensiune spirituala. Dimensiunea obiectiva se raporteaza la un nivel de trai mediu intr-o societate data. Dimensiunea subiectiva se refera la perceptia individuala, la evaluarea personala pe care individul o face statutului sau economic. Astfel, acelasi salariu poate fi considerat foarte bun de unele persoane, in timp ce altele il pot considera insuficient pentru un trai decent. Alaturi de saracie, care ii poate determina pe unii indivizi sa comita infractiuni, se adauga si dorinta de imbogatire, care, si ea, poate impinge spre delincventa.

Crizele economice. Scaderea nivelului de trai al paturilor sociale defavorizate se accentueaza in timpul crizelor economice, care afecteaza atat productia, cat si nivelul salariilor si rata somajului. In lipsa unei protectii sociale, persoanele afectate pot fi foarte vulnerabile in ceea ce priveste predilectia spre criminalitate.

Factorii demografici

Statistic, s-a constatat ca exploziile in rata natalitatii, structura demografica a sexelor, mobilitatea geografica si sociala a populatiei reprezinta factori criminogeni importanti.

Relatia existenta intre rata natalitatii si criminalitate este de natura indirecta, la amplificarea delincventei juvenile contribuind o multitudine de alti factori, intre care putem evidentia structura familiala, carentele instructiv-educative, rolul negativ al mass-media s.a.

Mobilitatea sociala si urbanizarea

Mobilitatea sociala este determinata cel mai adesea de urbanizare si are astfel consecinte criminogene certe. Mobilitatea conduce la dezorganizarea institutiilor sociale existente si la crearea altora noi.                      

Cresterea rapida a mediului urban care nu permite amenajarea cartierelor; mediul tehnic urban, manifestat in forme multiple, cu structuri modificate permanent; rapiditatea transformarilor social-culturale; toate acestea supun personalitatea umana la perturbatii evidente.

Scaderea controlului social atat informal, cat si formal determina cresterea delincventei.

Factorii socio-culturali

'In sens larg, cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de societatea omeneasca de-a lungul istoriei. In criminologie intereseaza in mod deosebit acei factori culturali care au un rol predominant in socializarea pozitiva sau negativa a indivizilor si care, finalmente, ii conduc la savarsirea faptelor antisociale'[1].

Familia

Familia este un grup care isi are originea in casatorie, fiind alcatuita din sot-sotie si copiii nascuti din unirea lor (grup caruia i se pot adauga si alte rude), pe care ii unesc drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale.

Astazi, familia tinde tot mai mult sa se reduca la un cuplu orientat unidirectional spre viitor, chiar daca acest viitor are multe incertitudini. Simbolismul casei stramosesti este loc sacru unde se reinnoiesc si intaresc legaturile de rudenie; este din ce in ce mai putin perceput in aglomerarile urbane. Odata cu mobilitatea societatii moderne, casa copilariei ramane pana la urma o simpla amintire.

Opiniile asupra familiei sunt insotite de numeroase paradoxuri si contradictii. O parte din studiile pe aceasta tema, precum si presa, televiziunea repetau obsesiv: 'disparitia familiei', 'familia in bucati', 'familie asistata', 'familia destramata', accentuand asocierea intre familie si criza. Ramane totusi o certitudine ca familia contemporana si-a micsorat atat dimensiunile, cat si rolurile, restrangandu-se in buna parte la cuplul conjugal. Din punct de vedere economic, ea a incetat sa devina o comunitate de productie, fiind doar una de consum. De mentionat faptul ca nici functia de asistenta pe care o realiza altadata: ingrijirea batranilor, a rudelor bolnave, astazi familia nu o mai indeplineste, fiind alarmanta situatia in care Romania, se pare, nu este pregatita sa suporte o astfel de schimbare a raporturilor sociale interfamiliale.

Remarcat este ca functia pe care o pastreaza, totusi (dar chiar si aceasta este impartita cu alte institutii), in pondere destul de mare, este aceea de socializare si educare a copiilor.

'Astfel, una din cele mai importante functii ale familiei consta in educarea si formarea tinerilor, in  vederea integrarii lor optime in viata si activitatea sociala'.

Dupa cum am observat, familia, celula de baza a societatii, cum a mai fost numita, are o serie de valente, rolul de socializare imprimand copilului un anumit standard valoric, precum si atitudini de aderare ori de lipsa de cooperare fata de anumite valori sociale.

'Familia asigura copilului siguranta indispensabila atingerii maturitatii intelectuale, sociale si culturale, precum si o identitate proprie in baza careia va fi acceptat ca partener social'[2].

In ultimul timp insa, un asemenea punct de vedere a fost depasit, consideran-du-se ca, de fapt, in cazul familiilor dezorganizate, nu structura familiei ca atare se face vinovata de aparitia conduitelor deviante, ci marile ei lipsuri: 'carenta familiei constand in incapacitatea ei psihologica, pedagogica si morala'.

PROIECT: Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul PROIECT: Ipoteca mobiliara asupra mobilelor detinute de soti

'Ce este de fapt familia dezorganizata? Este familia care isi pierde integritatea ca urmare a separarii parintilor datorita unor motive precum: desfacerea casatoriei prin divort, decesul unuia din parinti'.

Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca, in mare masura, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritatii parintesti, a controlului, precum si a afectiunii acestora, ca urmare a divortului, i-au determinat pe copii la adoptarea unor acte antisociale. Astfel, divortul, care duce la dezorganizarea familiei, poate contura serioase tulburari afective si tulburari comportamentale, ce conduc la neadaptarea sociala.

Numeroase date de ancheta efectuata pe copii delincventi demonstreaza faptul ca, in mare masura, comportamentul deviant este determinat de dezorganizarea vietii familiale ca o consecinta a divortului.

Nu de putine ori, copiii care resimt puternic influentele climatului conflictual familial fug de acasa si cauta sa gaseasca diferite grupuri de apartenenta care, la randul lor, pot fi orientate antisocial. Situatia este mult mai dramatica in cazul in care, in cadrul familiei, sunt cazuri de alcoolism, imoralitate si promiscuitate. Astfel, dupa unii cercetatori, alcoolismul in familiile din care provin delincventii se manifesta intr-o proportie de aproape trei ori mai mare decat in celelalte familii.

Familiile caracterizate printr-un potential conflictogen ridicat si puternic carentiale din punct de vedere psihoafectiv si psihomoral afecteaza in cea mai mare masura procesul de maturizare psihologica si psihosociala a personalitatii copiilor. Fuga de acasa a copiilor, asociata cu lipsa de supraveghere parentala, ii determina sa adere la unele medii si grupuri extrafamiliale cu un mare potential delincvential.

Esecuri privind integrarea scolara

Chiar daca nu in totalitate, un mod de validare a strategiilor educationale utilizate in cadrul familiei il constituie adaptarea si integrarea scolara. Nivelul de adaptare si integrare scolara, la randul lui, poate fi analizat in functie de doi indicatori mai importanti:

a) randamentul scolar (note, medii, rezultate, performante etc);

b) gradul de satisfactie resimtit de elev (motivatie, interese, atitudini pozitive, atractie-preferinta in raport cu viata si activitatea scolara).

Copiii inadaptati scolar intra in categoria 'copiilor problema', care adopta o conduita devianta in raport cu cerintele vietii si activitatii scolare.

'Acesti copii se caracterizeaza de obicei prin: insubordonare in raport cu regulile si normele scolare; lipsa de interes fata de cerintele si obligatiile scolare;  absenteismul, frecventa redusa; repetentia; conduita agresiva in raport cu colegii si cadrele didactice'.

Cercetarile efectuate confirma faptul ca exista o corelatie intre conduita delincventa si nivelul pregatirii scolare, in sensul ca delincventii minori, de regula, prezinta un nivel de pregatire scolara foarte scazuta.

Impactul activitatilor din timpul liber

Majoritatea minorilor infractori prezinta serioase deficiente de socializare familiala si scolara, concretizate prin fuga de acasa, abandon scolar, vagabondaj, consumul de alcool, anturaje negative, care, accentuate cu labilitatea psihica, morala si afectiva, se structureaza in comportamente specifice delincventilor. In cadrul acestui proces, timpul liber reprezinta un factor important ce poate face diferenta in formarea caracterului si personalitatii intre cele normale si cele delincvente.

Pentru copiii si tinerii din Romania, o mare parte a timpului liber il constituie: vacantele scolare, sarbatorile, zilele nelucratoare, dar si timpul liber zilnic. Jocul este activitatea fundamentala a copilului pana la intrarea in scoala. Interesul pentru joc satisface si impregneaza distanta intre realitate si posibilitate cu activitati si conduite, trairi intense si un fel de fericire a acestora.

Interesele culturale (fata de produsele culturii) se dezvolta si sub influenta mass-media, prin cartile cu povesti, povestiri, teatru. Odata cu introducerea televi­ziunii prin cablu, singura modalitate de a petrece timpul liber de catre multi copii o constituie programele TV, internetul etc.

Un alt centru de interes, mult mai benefic decat televizorul, il constituie calcu­latorul. Putini insa beneficiaza de calculator personal.

Timpul liber este petrecut din ce in ce mai putin in cadrul familiei. De asemenea, au fost identificate noi si potential periculoase forme de petrecere a timpului liber, cum ar fi asocierea in grupuri care se angajeaza deliberat in comiterea de infractiuni. Cercetatorii afirma ca aceste fapte trebuie vazute ca forma de infractiune intre tineri, altfel spus, ca o forma de a petrece timpul liber impreuna.

Impactul mijloacelor de informare in masa

Mijloacele de informare in masa moderne permit nu numai influentarea unui mare numar de indivizi, ci si difuzarea unor stiri proaspete din cele mai diferite domenii si arii geografice. Aceasta rapiditate este un extraordinar mijloc de seductie, iar celor care s-au obisnuit cu ea le vine adesea greu in absenta ei. Totodata, rapiditatea plateste tribut superficialitatii in materie de control a surselor si usurintei in aprecierile facute asupra evenimentelor. In plus, ea produce cresterea considerabila a numarului de informatii, fie si numai pentru a satisface cererile unui public devenit exigent, antrenand astfel riscul suprainformarii. Publicul pare ca a devenit sensibil la placerea simultana pe care i-o produce un anumit ritual al informarii si caracterul surprinzator al stirii care i se transmite. Veridicitatea si importanta faptelor trec (in afara unor exceptii) pe plan secundar, in timp ce o anumita dramatizare a subiectului, oricare ar fi acesta, focalizeaza imediat atentia.

a) Radioul, care a fost unul din primele suporturi de masa pentru informare, a inregistrat o crestere considerabila in importanta odata cu aparitia receptoa­relor portative, performante si usoare.

b) Televiziunea este, de departe, cel mai popular mijloc de informare in masa, desi se pare ca este apreciata mai mult ca sursa de distractii si de cultura decat ca vector informational. Principala sa deficienta consta in volumul si greutatea relativ mare a mijloacelor de inregistrare. Imaginile nu sunt decat puncte de vedere partiale ale evenimentelor, care adesea nu pot fi 'prinse' decat cu conditia ca evenimentul respectiv sa fi fost prevazut.

c) Presa scrisa pare, totusi, sa fi pastrat serioase avantaje. Diversitatea reprezinta atuul principal al presei scrise si, sa nu uitam, foarte des ilustrate. Cotidianele, publicatiile saptamanale, lunare sau trimestriale, chiar si atunci cand trateaza subiecte asemanatoare, o fac in moduri diferite. Mai multe decat concurentul lor audiovizual, publicatiile au o posibilitate de retragere si, deci, de critica mai serioasa, mai bine argumentata. In acelasi ziar sunt intalnite modalitati diferite de prezentare: scurte informatii de actualitate, reportaje aprofundate, cronici mai mult sau mai putin specializate, editoriale, comentarii, articole de popularizare, care sunt oferite impreuna cititorului, lasandu-i posibilitatea de a alege ceea ce-1 intereseaza.

Studiile efectuate au relevat influenta, deseori negativa, exercitata de mijloacele de informare in masa. Criminologii occidentali au mentionat pe primele locuri violenta in mass-media si, in special, video-violenta.

Cercetarile s-au concentrat asupra acestui aspect, rezultand ca violenta pe micul sau marele ecran furnizeaza modelele de comportament negativ. Este demn de remarcat ca aceste filme sunt comerciale, facute pentru a se obtine cat mai multi bani din vanzarea lor si, in consecinta, abordeaza fara nici o retinere acele teme cu efecte in planul instinctului, al inconstientului uman. influenta este mai puternica asupra spectatorului tanar. Totodata, se observa cresterea nivelului agresiv in randul celor ce urmaresc asemenea filme sau emisiuni, desensibilizarea acestora cu privire la gravele prejudicii pe care le produce violenta. Programele 'violente' determina o 'dezinhibatie' a privitorului si il scot din real, determinandu-1 sa savarseasca, pe calea imitatiei, fapte violente, spontane si neplanificate.

In totalitatea lor, mass-media pot reprezenta un factor determinant in evolutia delincventei juvenile, fiind formatoare de conceptii, idei si modele sociale, contri­buind la realizarea unei culturi de masa.

Cercetarile psihosociologice au relevat faptul ca receptarea mesajelor mass-media se realizeaza si interpreteaza in functie de propriile nevoi, atitudini si imagini despre lume, astfel ca aceste mesaje vor produce efecte doar asupra celor care au inclinatii spre actul delictual, deci trebuie avuti in vedere si ceilalti factori implicati.

Toxicomania

Registrul infractional cunoaste, pe zi ce trece, o diversificare tot mai larga.

'Delincventa, mai mult decat orice alt fenomen, se dezvolta si patrunde in zone si medii de mare subtilitate umana, in principal in mediul adolescentilor si tinerilor'[3].

In ultima perioada, alaturi de celelalte infractiuni isi anunta tot mai insistent prezenta, pe spatiul national, un nou flagel, extrem de 'perfid si periculos' - consumul de droguri.

Cei vizati direct sunt in primul rand tinerii, care, pe fondul unor particularitati ale varstei - teribilism, curiozitate, discernamant atenuat, tendinta de a imita, anumite probleme sociale inerente, cat si o anumita fragilitate psihica -, cedeaza tentatiei de a consuma droguri, dupa care devin dependenti. Cand realizeaza dimensiunea dezastrului fizic si psihic pe care si l-au autoadministrat, de foarte multe ori este prea tarziu pentru a se reface si a reveni la normal.

Alcoolismul este o tulburare cronica a comportamentului, manifestata prin preocuparea continua pentru consumul de alcool, in detrimentul sanatatii fizice si mentale.

Alcoolismul intervine in viata de familie perturband legaturile si relatiile stabilite prin casatorie, afectand me4diul familial si comunicarea in relatiile interpersonale. Cei mai importanti factori psiho-familiali care sunt incriminati in motivarea consumului abuziv de bauturi alcoolice: neintelegeri intre partenerii conjugali, pierderi de bunuri, lipsuri materiale, decese, divorturi, despartiri, situatii psihotraumatizante etc.

Pe de alta parte, alcoolismul, prin crearea unor relatii interfamiliale neconforta­bile si pline de tensiune, influenteaza in mod negativ persoanele apropiate alcoo­licilor (sotie, copii). Copiii proveniti din mediul familial alcoolic pot prezenta tulburari de comportament, initial la nivel familial, extinzandu-se mai apoi si in sfera sociala. Familia alcoolica nu face fata decat partial si deficitar functiilor sale de baza.

Alcoolismul se afla deseori la geneza actelor imputabile si a infractiunilor de toate categoriile, cu pierderi materiale si de vieti omenesti. Intoxicatia alcoolica acuta sau cronica, prin diminuarea pana la abolirea simtului uman si social, cu cresterea iritabilitatii si exacerbarea impulsivitatii instinctuale, devine sursa de conflicte si agresiuni prin scaderea criticii fata de propriul comportament, realizand un comportament patologic.

Un rol important in instalarea si mentinerea consumului cronic si abuziv de bauturi alcoolice il detine structura de personalitate, personalitatile cu o adaptabilitate optima la ansamblul influentelor stresante ale mediului intern sau extern utilizeaza alcoolul in cantitate mica (moderata) comparativ cu personalitati inadaptate vietii socio-familiale si care utilizeaza abuziv alcoolul ca modalitate de relaxare a starilor de recadere psihica, a anxietatii, a devierii morale si a diverselor stari conflictuale.

Alcoolismul poate fi definit ca 'ingerinta intermitenta si permanenta de alcool, ce conduce la dependenta si antreneaza efecte nefaste'[4]. Formele clinice de manifestare depind de cantitatea, calitatea si durata utilizarii toxicului. Ele se pot clasifica:

- intoxicatie etilica acuta - definita ca fiind starea de betie completa, cu un grad avansat de paralizare a energiei fizice si de intoxicare a functiilor psihice, cu lipsa temporara a capacitatii de a intelege si de a discerne, datorita tulburarilor psihice produse de alcool;                       

intoxicatia alcoolica supraacuta - produsa prin ingestia rapida a unei cantitati mari de alcool, in scop de suicid sau accidental, se manifesta prin agitatie psihomotorie insotita de amnezie totala;

- intoxicatia etilica cronica - caracterizata prin consumul abuziv si cronic de bauturi alcoolice care, in evolutia sa dinamica, duce la dependenta cu degradare fizica si psihica.

In evolutia fenomenului infractional se observa o crestere a ponderii delincventei juvenile, iar alcoolismul a fost identificat si mentionat din ce in ce mai des ca fiind un factor important in influentarea negativa a comportamentului minorilor si tinerilor. S-a observat ca cei ce provin din familii alcoolice sunt predispusi la consumul de bauturi, din aceasta categorie avand mai apoi o atitudine antisociala, devenind chiar autori ale unor astfel de fapte.

Flagelul drogurilor este unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde si mai tragice ale lumii contemporane. An de an, miliarde de dolari sunt deturnati spre scopuri antisociale, umfla buzunarele unor traficanti si bande de criminali care sfideaza autoritatile si legile. An de an, milioane de oameni cad prada drogurilor si o proportie mereu mai mare dintre ei sunt cu desavarsire pierduti pentru societate. An de an se inmultesc apelurile, intrunirile, conferintele care isi propun sa gaseasca cele mai adecvate metode pentru a pune capat flagelului drogurilor. Pe masura ce se agraveaza, situatia devine si mai cunoscuta sub toate aspectele ei.

Referindu-ne la zona Romaniei, retinem ca, datorita pozitiei sale geografice si conflictelor militare din fosta Iugoslavie, a devenit un segment important al 'Rutei Balcanice' de traficare a drogurilor, cu precadere pe varianta nordica a acesteia, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda si chiar mai departe. Acest fapt prezinta un pericol pentru societatea roma­neasca, care a devenit de cativa ani consumatoare, piata de desfacere pe teritoriul Romaniei devenind profitabila datorita puterii de cumparare a unor persoane cu posibilitati materiale'.        

Pentru prevenirea eficienta a consumului si traficului de droguri si implicit pentru protejarea minorilor de efectele stupefiantelor este necesara cunoasterea principalelor tipuri de substante de aceasta natura prezente in traficul intern.

Heroina: este un drog care creeaza o dependenta foarte puternica, provine din morfina. Afecteaza centrul cerebral al placerii si capacitatea creierului de a percepe durerea.

Cocaina: este un drog obtinut din frunzele de coca. Stimuleaza foarte puternic creierul si creeaza cea mai puternica dependenta.

Marijuana: obtinuta din frunzele si florile plantei de canepa; in strada este vanduta ca un amestec de frunze maruntite.

L.S.D.: drog halucinogen care se obtine din acid lisergic, care, la randul sau, se prepara dintr-o ciuperca dezvoltata pe spicele de secara. Se vinde sub forma de tablete colorate, lichid, sau pe diferite suporturi.

Factorii politici

Exista doua situatii specifice, si anume: razboiul si revolutia, care determina influenta factorilor politici in crimiriogeneza.

Razboiul

Indiferent de natura conflictului (fie politica, etnica sau religioasa), in timpul razboiului civil[5] se creeaza centri antagonici de putere, sistemul legislativ fiind ignorat se instaureaza haosul, anarhia sociala si economica, violenta inregistrand cotele cele mai inalte. In acest context, profitand de disolutia autoritatilor, infractorii gasesc conditii prielnice de actiune.

Ca forma a luptei pentru putere, in imprejurarile mentionate isi face aparitia terorismul, cu implicatiile sale devastatoare.

Revolutia reprezinta acea stare de criza politica de mare amploare care se finalizeaza pe cale conflictuala, urmarindu-se inlaturarea de la putere a unui grup conducator, cucerirea puterii politice si schimbarea oranduirii sociale.

Momentul de criza creat prin intermediul revolutiei are repercusiuni grave asupra intregului sistem legislativ, care, nemaifiind respectat, impiedica autoritatile sa-si mai poata exercita atributiile, care uneori pot fi usor eliminate.

Perioada din timpul revolutiei, cat si cea de tranzitie confera criminalitatii oportunitati de crestere la cote alarmante.

Nu lipsite de importanta raman acele eforturi substantiale care vizeaza readaptarea structurilor de personalitate a indivizilor.