MINISTERUL EDUCATIEI SI
CERCETARII
PROGRAMA SCOLARA PENTRU CLASA A III-A
NOTA DE PREZENTARE
Documentul de fata reprezinta
curriculum-ul de Educatie
muzicala pentru clasa III-a. Acesta are rolul de a regla activitatea
cadrelor didactice care predau aceasta disciplina si de a furniza informatii privind ce
anume se intentioneaza sa stie si sa fie capabili
sa faca elevii la sfarsitul anului scolar.
Scopul educatiei
muzicale consta in dezvoltarea sensibilitatii estetice a
elevilor, a capacitatilor de receptare si exprimare
muzicala, prin activitati practice de cantare (vocala
si instrumentala) si prin auditii muzicale, in contexte de
invatare, care sa permita manifestarea spontana,
creativa a elevilor si exprimarea preferintelor acestora pentru
audiere si reaudiere.
Noul curriculum continua
coerent curriculumul pentru clasele I si a II-a, accentuand
importanta activitatilor concrete, a jocului, a
miscarii, a obiectelor si a instrumentelor care produc diverse
sunete, pentru receptarea muzicii si pentru exprimarea prin muzica.
Un aspect pozitiv ce se poate remarca este acela ca, prin sugestiile de
activitati de invatare, se directioneaza
schimbarea practicilor educationale in clasa de elevi, in sensul unei
abordari didactice integrate a educatiei muzicale.
Educatia muzicala,
componenta de baza a educatiei artistice in scoala
primara, dispune de valente formative multiple, vizand toate
resorturile personalitatii umane, atat pe cele afective cat si
pe cele psiho-motrice si intelectuale.
Educatia muzicala se
desfasoara in doua etape: etapa oral intuitiva (a prenotatiei), in care muzica se
invata exclusiv dupa auz, prin ascultare si cantare,
miscare si acompaniament ritmic de jucarii sonore sau
instrumente de percutie, si etapa
notatiei (a scris-cititului muzical), in care cunoasterea si
aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaza in mod
constient. Acompaniamentul muzical si ritmic este asigurat atat de
invatatori, cat si de elevi.
Forma actuala a curriculum-ului
de Educatie muzicala reflecta
adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare
curriculara care au menirea sa asigure coerenta acestei
discipline, principii care constituie, in fapt, dominantele noului curriculum.
In
acest context, documentul prezinta urmatoarea structura:
Obiective cadru, urmarite pe intreg parcursul
ciclului primar;
Obiective de
referinta
insotite de exemple de
activitati de invatare, prezentate pentru fiecare an de studiu;
Continuturi ale
invatarii, prezentate
pentru fiecare an de studiu;
Sugestii pentru
repertoriul de cantece si pentru auditii muzicale, prezentate pentru fiecare an de
studiu;
Standarde curriculare ca repere necesare pentru construirea
descriptorilor de performanta in vederea evaluarii rezultatelor
invatarii la finele invatamantului primar.
NOTA:
Prezenta programa este valabila si
pentru unitatile de invatamant / clasele in care
predarea se face in limbile minoritatilor nationale. In activitatile
de invatare se poate valorifica material muzical, vocal si
instrumental, conform specificului national, atat in reproducerea cantecelor,
cat si prin auditii.
obiective cadru
1. Valorificarea
in practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj
muzical receptate
2. Exprimarea prin muzica
|
CLASA a III-a
OBIECTIVE
DE REFERINTA SI ACTIVITATI DE INVATARE
1. Valorificarea in
practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical
receptate
|
Obiective de referinta
|
Exemple de activitati de
invatare
|
|
La sfarsitul clasei a III-a, elevul va
fi capabil:
|
Pe parcursul clasei a III-a, se
recomanda urmatoarele activitati:
|
|
sa
reproduca un repertoriu de cantece receptate dupa auz, respectand
cerintele unei emisii, intonatii si dictii corecte
|
redarea
fragmentara si integrala, in colectiv, in grupuri mici si
individual, a unui repertoriu de 15-20 de cantece, cu ambitusul cuprins intre
do1-do2;
exersarea
deprinderilor de cantare in colectiv si de tehnica vocala
(emisie naturala, dictie, respiratie);
|
|
sa diversifice miscarile prin care
evidentiaza elementele de limbaj muzical intalnite in melodii
|
marcarea strofei si a refrenului cantecului, prin
respiratie, prin miscare si prin modalitatile de
interpretare armonico-polifonica (exemplu:solist-cor)
exersarea prin joc a miscarii sugerate de ritm, mersul
melodic, metru si text, cantand sau audiind
recunoasterea unor elemente de structura muzicala
(inceput, sfarsit, repetitii etc.), prin asocierea lor cu anumite
miscari corporale
|
|
sa diferentieze auditiv si in cantare
calitatile sunetului muzical (inaltime, intensitate,
durata si timbru)
|
audierea
comparata (prin jocuri) a unor:
sunete emise de
voci umane (adult-copil, barbat-femeie);
timbruri
instrumente (pian, vioara);
audierea
comparata (prin jocuri) a sunetelor de intensitati diferite:
tare - mediu - incet;
reproducerea
vocala/cu jucarii muzicale/cu batai din palme a unor
onomatopee si recitative/formule ritmice (doua-patru masuri);
audierea
comparata (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a
mersului melodic ascendent si descendent;
|
|
sa redea instrumental (blockflöte, xilofon, clape, instrumente specifice zonei etc.) sunete de
inaltimi diferite si melodii simple (din folclorul copiilor)
|
asocierea pozitiei mainii pe
instrument cu sunetul (4-5 sunete)
redarea instrumentala a
cantecelor invatate vocal, in limitele sunetelor cunoscute, a duratelor
de patrime si optime si a pauzei de patrime, in
masura de 2/4
|
|
sa identifice prin auditie elemente de limbaj muzical
(timbru, ritm, melodie)
|
sesizarea
nuantelor contrastante (tare-incet);
sesizarea
timbrurilor diferite (vocal-instrumental);
sesizarea
tempo-urilor contrastante (lent-repede);
|
|
|
audierea unor
piese folclorice variate: obiceiuri de iarna, dansuri (inregistrari
sau direct);
audierea unor
lucrari din creatia culta.
|
2. Exprimarea
prin muzica
|
Obiective de referinta
|
Exemple de activitati de
invatare
|
|
La sfarsitul clasei a III-a, elevul va
fi capabil:
|
Pe parcursul clasei a III-a, se
recomanda urmatoarele activitati:
|
|
sa
utilizeze nuanta si tempo-ul adecvate in interpretarea cantecelor
din repertoriu, corelandu-le cu continutul de idei al cantecului
|
cantarea cu
nuanta si tempo-ul potrivite, in interpretarea vocala si
vocal-instrumentala individuala si colectiva
|
|
sa cante la unison si in aranjamente armonico-polifonice
|
cantarea vocala la unison, pe grupe (alternativ, in lant, in
dialog), cu solist si cor;
cantarea pe grupe
(vocale si instrumentale), utilizand alternativ sau concomitent
instrumentele melodice si de percutie alese;
|
|
|
stabilirea
corespondentelor intre continutul de idei si caracterul
melodiei;
diferentierea
tematica a cantecelor;
|
|
sa cante vocal, cu
acompaniament instrumental realizat de catre cadrul didactic
|
interpretarea cantecelor cu acompaniamentul instrumentului manuit de cadrul didactic;
|
|
sa acompanieze cantecele ritmic
si metric
|
acompanierea cu
miscari corporale (batai din palme, pe genunchi, pe
piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)
acompanierea cu
jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu,
tamburina, gong, castagneta);
confectionarea de jucarii muzicale;
|
|
sa isi exprime argumentat preferinta pentru anumite cantece,
pentru un anumit gen de muzica
|
compararea
cantecelor din repertoriu, alegerea cantecelor adecvate pentru diferite
evenimente din viata clasei sau a scolii, a celor preferate;
dialog dirijat pe
tema preferintelor muzicale;
|
|
sa redea prin onomatopee si/sau
prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.
|
crearea unui joc
pe muzica, inspirat de continutul de idei, de caracterul melodiei,
sau de anumite elemente de limbaj
asocierea
timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din
natura etc.;
|
|
sa improvizeze scurte melodii
|
improvizatia melodica pe o tema muzicala data (2-4 masuri)
|
CONTINUTURILE
INVATARII
Cantarea vocala
deprinderi specifice
de cant (emisia naturala, dictia, respiratia corecta)
deprinderi de
cantare in colectiv
*Cantarea instrumentala
jucarii
muzicale
instrumente muzicale
melodice si de percutie
Ritmul
Duratele de patrime, optime, doime
si pauza de patrime, structuri ritmice
Masura de 2/4
Melodia
Sunetele La, Sol, Mi, Do
Legatura dintre text si melodie
(strofa si refrenul, versul)
Elemente de constructie a
melodiei: inceput, sfarsit, repetitii
Improvizatia melodica pe o tema
muzicala data
Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Vocea de adult si de copil, vocea
de barbat si de femeie
Solistul si corul
Pianul, vioara
Genuri muzicale
Genuri muzicale de factura culta: valsul, rapsodia.
Repertoriu
de cantece (sugestii)
1. Cu mingea
|
2. Barza - ***
|
3. Melcul suparat
- d.f.c.
|
4. Bondarul - Gr. Teodosiu
|
5. Foaie verde busuioc
- I. D. Vicol
|
6. Saniuta -
I. D. Vicol
|
7. Mamei -
Martian Negrea
|
8. Canta iar - I.
D. Vicol
|
9. Glasul instrumentelor
- Al. Husanide
|
10. Trec ostasii
- Ion Chioreanu
|
11. In padure -
***
|
12. Primavara a sosit
- N. Oancea
|
13. Zidarul - C. Lungu
|
14. Iepuras,
dragalas - dupa Al. Voevidca
|
15. Dogarul - G.
Breazul
|
16. Canta iar in
cranguri - Ion D. Vicol
|
17. Primavara a sosit
- N. Oancea |
18. Misca vantul
frunzele - D. Cuclin
|
19. Vulpea si
rata - Gh. Mugur
|
20. Saniuta
- ***
|
21. Ceasul - Al.
Voevidca
|
22. In clasa -
Al. Voevidca
|
23. Glasul florilor -
T. Vasilache
|
Auditii muzicale
(sugestii)
A. Vivaldi
|
Anotimpurile, fragmente
|
Leopold Mozart
|
Simfonia jucariilor, fragmente
|
W. A. Mozart
|
Mica serenada, fragmente
|
J. Haydn
|
Simfonia Ceasornicul, fragmente
Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
|
R. Schumann
|
Scene pentru copii (pian),
fragmente
|
F. Mendelssohn-Bartholdy
|
Uvertura la Visul unei nopti de vara
|
G. Enescu
|
Rapsodia I si II,
fragmente;
Suita Impresii
din copilarie, fragmente
|
N. Rimski-Korsakov
|
Zborul carabusului, fragmente
|
A. Dvorák
|
Humoresca, fragmente
|
Sabin Dragoi
|
Divertisment rustic, fragmente
|
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA
la sfarsitul ciclului primar
|
Obiective cadru
|
Standarde
|
|
Valorificarea in practica muzicala vocala si
instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate
|
S1. Cantarea vocala in colectiv si in grupe mici a unui repertoriu de cantece pentru copii
format din 10 cantece
S2. Citirea si acompanierea unor cantece cu o problematica
muzicala redusa
|
|
Exprimarea prin muzica
|
S3. Interpretarea repertoriului in aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice, vocale si
vocal-instrumentale, sub forma de joc
S4. Transpunerea elementelor de limbaj muzical si a propriilor
trairi in miscarea corporala (libera, dirijata, de
dans)
|