Venulele postcapilare

VENULELE POSTCAPILARE

Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie.

Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.

a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in tunica medie si intima).

b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)

c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.

Trombusul rosu, puternic fixat pe perete, duce la stenoza persistenta a lumenului vascular ;

b ) prin embolia arterelor ( este o obliterare vasculara printr-o particula solida, lichida sau gazoasa vehiculata de la distanta de circulatia sangvina ) . Se deosebesc :

- tromboemboliile in care particulele solide sunt trombii rosii ( porniti de la inima in cadrul cardiopatiilor emboligene ) ;

- ateroemboliile ( placa de aterom ulcerata de la arterele mari, aorta, artere  de la baza gatului ) ;

- emboliile grasoase, uleioase ;

- embolii aerice .

Infarctele cerebrale mai pot fi date si de tromboza venoasa cerebrala si de unele surse embolice foarte variate ca : septicemii, neoplazii , etc.

B.Simptomatologie

Diagnosticul se bazeaza in general pe bruschetea debutului ( debut brusc in majoritatea cazurilor ) .

● Hemiplegie ( paralizia unei jumatati a corpului-stanga sau dreapta ) sau semipareza, hemiparestezii ( parestezii= furnicaturi ) . In partea hemiplegica extremitatile ridicate cad rapid inerte .

● Tulburari senzitive ( subiectivi : tot ceea ce spune bolnavul ca simte ( furnicaturi, arsuri, senzatie de caldura,rece,etc.; obiective : se pun in evidenta, se obiectiveaza de examinator) .

● Tulburari senzoriale ( tot ce tine de organele de simt ) : de vaz : pierderea monoculara sau binoculara a vederii, scaderea acuitatii vizuale, diplopie ( vedere dubla ) ; de auz, de gust, de tact, de miros .

● Tulburarile d vorbire in leziuni ale emisferei stangi ( distazie, afazie ) .

● Tulburari sfincteriene ( bolnavii nu-si pot controla emisiunea de urina, de scaun ) .

Observatii : simptomatologia are multe particularitati in functie de etiologia A.V.C. Astfel, este bine ca si cadrele medii sa cunoasca, in mare cateva semne mai caracteristice ale ischemiei cerebrale, ale hemoragiei cerebrale sau ale hemoragiei subarahnoidiene , pentru a putea informa cat mai exact medicul, in vederea diagnosticului diferential .

Prezentarea unor elemente de diagnostic ( chiar sumar ) al acestor afectiuni pot oferi cateva date clinice care sa constituie criterii de diferentiere . Sora medicala trebuie sa stie modalitatea de instalare a debutului, care are o mare valoare in orientarea medicului solicitat sa acorde asistenta de urgenta . Astfel :

B.1. Ischemia cerebrala

Apare la bolnavii in varsta de peste 60 de ani, cu ateroscleroza cerebrala tranzitorie .                ● Semne predomale :

pareze sau parestezii

defecte de vorbire

tulburari de vedere

vertij .

( Aceste semne predomale nu preceda hemoragia cerebrala )

● Debutul poate fi acut sau intermitent acut .

● Semnele pot sa apara noaptea in somn . Bolnavii care nu-si pierd starea de cunostinta se trezesc dimineata cu deficit motor de tip hemiplegic .

● Daca apare coma este superficiala .

● Lichidul cefalorahidian clar se pune in evidenta dupa punctia rahidiana, pe care o executa medicul .

Observatie : Ischemia prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri sau de varsta  mijlocie cu valvulopatii reumatice,

d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane, neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.

Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:

-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate sanguine

-celula endoteliala propriu-zisa

-membrana bazala capilara

Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.

*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.