Tulburarile de statica vertebrala la copiii de 6 - 16 ani

TULBURARILE DE STATICA VERTEBRALA LA COPIII DE 6 - 16 ANI

Raportarea datelor obtinute in cabinetul Spitalului Clinic de Copii Oradea, la un esantion reprezentativ din populatia scolara a orasului Oradea.

Studiul s-a efectuat in perioada 1999-2002 pe un lot de 1700 de cazuri clinice cu afectiuni ale aparatului locomotor (copiii-pacienti) care s-au prezentat la Spitalul Clinic de Copii Oradea si in perioada februarie-aprilie 2003 pe un lot de 398 de elevi (copiii-esantion) selectionat aleator din scolile M. Eminescu, O. Ghibu, N. Balcescu, Generala 8 si 12. Ponderea importanta pentru ambele loturi revine grupei de varsta 11-14 ani.

Pentru lotul de copii-pacienti, la un numar de 1700 de cazuri studiate am obtinut o structurare dupa cum urmeaza:

Din totalul acestor copii un numar de 775 de cazuri (45,5%) au prezentat asocierea acestor modificari dublu sau triplu sau chiar asocierea a patru uneori cinci tipuri de afectiuni. Cea mai frecventa este asocierea scoliozei cu cifoza in 309 cazuri, reprezentand 28% din totalul cazurilor de scolioza. Seminificativa este asocierea scoliozei si cu: piciorul plat - 86 cazuri (7,8%), osteocondrita - 83 cazuri (7,5%), lordoza - 74 cazuri (6,7%), supraponderalitatea+obezitatea - 49 cazuri (4,4%), precum si asocierea tripla de scolioza-cifoza-osteocondrita - la 36 de cazuri (4,6%).

Studiind lotul de elevi-esantion se constata urmatoarea repartitie a afectiunilor aparatului locomotor:

Se remarca la lotul copiilor-esantion frecventa mare a cazurilor de picior plat. Prin compararea datelor celor doua loturi in ceea ce priveste scolioza se observa ca frecventa cea mai mare a acesteia in cadrul tulburarilor de statica a coloanei vertebrale. Formele clinice ale scoliozelor, evaluate dupa criteriul clinic + radiologic la copiii-pacienti si doar clinic la copiii-esantion, au prezentat o repartitie dupa cum urmeaza:

la lotul de copii-pacienti:

forme de atitudine scoliotica -52 de cazuri (4,8%),

forme de gradul I - 791 de cazuri (72%),

forme grave, de stadiu II + III, in S, decompensate - 257 de cazuri (23,2), din care 51 de cazuri (19,8%) au necesitat si metode ortopedice de corsetare, iar 4 cazuri dintre acestea au necesitat si interventie chirurgicala.

la lotul de copii-esantion:

forme de atitudine scoliotica - 87 de cazuri (88,8%),

forme de gradul I - 10 de cazuri (10,2%),

forme grave stadiu II + III - 1 caz (1%).

Raporturi asemanatoare in ceea ce priveste formele de atitudine si formele avansate se intalnesc si in cazul celorlalte tulburari de statica vertebrala; astfel, pentru:

- cifoza, raportul procentual este de 93, 2% forme de atitudine - 6,8% forme de gradul I

- lordoza, raportul procentual este de 88% forme de atitudine - 12% forme de gradul I

Se remarca ca la lotul de copii-esantion numarul scoliozelor usoare, de atitudine, reprezinta 88,8% din totalul scoliozelor, fata de numai 4,8% a celor din lotul de copii-pacienti. La acestia din urma predomina scolioze de gradul I (72% din totalul scoliozelor), ele fiind de natura idiopatica (s-au inregistrat doar 10 cazuri de scolioze secundare prin malformatii vertebrale): Aceste corelatii demonstreaza insuficienta preocupare pentru profilaxia si depistarea precoce a acestor afectiuni, care ar fi putut ajunge la cabinetul de specialitate in stadiul de debut.

Concluzii:

frecventa mare a tulburarilor de statica vertebrala atat la subiectii prezentati la spital pentru consult de specialitate (90,6% din totalul cazurilor de afectiuni ale aparatului locomotor si 30,8% din totalul cazurilor prezentate in perioada sus amintita), cat si la cei din esantionul reprezentativ (52% din totalul elevilor investigati);

asocierea intr-un procentaj mare (45,4%) a mai multor tipuri de tulburari de statica vertebrala si a acestora cu alte afectiuni ale aparatului locomotor;

numar mic de copii din cadrul esantionului de elevi care nu prezinta afectiuni ale aparatului locomotor (din cadrul afectiunilor studiate si cel putin nu clinic vizibile), respectiv 108 cazuri (27,1%);

insuficienta preocupare pentru profilaxie si depistarea precoce a deficientelor si rolul important ce-i revine retelei de medicina scolara, precum si factorilor socio-economici, familiali si scolari; astfel, proiectand esantionul scolar studiat la totalul copiilor scolari din Oradea (35.087) reiese o cifra impresionanta de probabil 18.245 de copii cu tulburari de statica vertebrala, din care doar 1541 s-au prezentat la consult de specialitate. Se pune intrebarea: Unde sunt si ce facem cu 16.704 de copii cu tulburari de statica vertebrala nedepistati