Traumatismele partilor moi

Traumatismele partilor moi

In functie de starea tegumentului traumatismele pot fi inchise - contuzii - sau deschise - plagi.

1. Contuziile

Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrand insa integritatea tegumentelor. In fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte.

Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care in cateva zile isi modifica culoarea, devenind vanata, apoi galben-verzuie).

Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii intre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sange, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.

2. Plagile

Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. In cazul plagilor, o mare importanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se aplica tratament intr-un interval de 6-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest interval majoritatea plagilor fiind infectate.

Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie de intensitate variabila, care o insoteste.

Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari cat mai rapide si de buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.

3. Hemoragii

Hemoragia reprezinta scurgerea sangelui in afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate.

Dupa tipul vasului lezat poate fi:

-arteriala: in care sangele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tasneste ritmic, sincron cu bataile inimii;

-venoasa: sangele de culoare rosu inchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;

-capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei;

In functie de sediul sangerarii:

-externa: sangele se scurge in afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga )

-interna: sangele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale organismului;

-exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sangelui la exterior pe cai naturale

epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;

hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sange amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare;

In hemoragii puternice poate fi sange rosu, proaspat, nealterat, sau in sangerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea ( cand sangele stagneaza in stomac).

melena: exteriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.

hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;

Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoaragia poate fi:

-mica: se pierde o cantitate de sange pana la 500 ml

-medie: se pierde 500-1000 ml de sange si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli in ortostatism;

Analiza: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare Document online: Clasificarea drajeurilor

-mari: cantitea de sange pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;

-cataclismice: pierderi de sange de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

4. Hemostaza

Oprirea sangerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana in cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.

Hemostaza proviorie se poate realiza prin:

- compresiune digitala

- pansament compresiv

- garou

Compresiunea digitala Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii in cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga in cazul unei hemoragii venoase, tinand cont de sensul circulatiei. Cand hemoragia nu poate fi stapanita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa in care caz compresiunea vasului ce sangereaza se face cu degetul introdus direct in plaga. Aceasta metoda nu poate fi decat de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.

Cateva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

                  

                

Pansament compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie. In lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o carpa curata, peste care se strange pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar in cazuri extreme si in situatia in care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu oprirea sangerarii, produce oprirea circulatiei sangelui in portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care insoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.

Ridicarea garoului se face doar in conditii de spital si de personal competent.

Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sangereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

Pansamente

Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:

La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care incepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv inainte si inapoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pana cand acopera tot capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu cateva ture circulare.

Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament 'in prastie', cu ajutorul unei fasii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legand capetele taiate incrucisate.

La nivelul toracelui si abdomenului se face in functie de tipul plagii si localizare.

In cazul plagilor penetrante (adanci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decat plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitand pansamentului sa functioneze ca o supapa. In timpul inspirului, cand toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitand intrarea aerului. In timpul expirului, cand toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitand iesirea aerului si la acest nivel.

              

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data il vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale in exterior) vom folosi un pansament umed.

La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, in spirala.

     

Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla inca in plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat in pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.