Fitoterapie - principii referitoare la fitomedicamente

FITOTERAPIE (Generalitati)

INTRODUCERE

Fitoterapia este tratamentul bolilor cu ajutorul plantelor; asta insemnand ca fitoterapia se refera la toate formele de administrare ale plantelor medicinale. Medicamentul fitoterapeutic sau fitomedicamentul trebuie sa aiba, ca orice medicament, 'calitate farmeceutica'; aceasta este garantata de numeroase teste facute de fabricant, anume controlul materiei prime, a produsului finit si incercari de stabilitate, precum si garantarea absentei contaminarii cu reziduuri fitosanitare pesticide, microbi, metale grele, nitrati, ca sa citam doar cateva.

PRINCIPII REFERITOARE LA FITOMEDICAMENTE

1. Definitii

a) Medicamentele pe baza de plante sunt medicamente ale caror principii active sunt exclusiv substante vegetale si/sau preparate pe baza de 'droguri' vegetale.

b) Drogurile <<Drog este termenul folosit pentru a desemna materia prima de origine vegetala, animala sau minerala, care foloseste la obtinerea preparatelor farmaceutice. In afara acestei definitii, termenul de drog nu trebuie sa fie folosit in sensul de medicament, ci doar ca sa denumeasca produsele care pot sa provoace o toxicomanie(n.a.).>> vegetale sunt substante vegetale provenite din plante proaspete sau uscate, utilizate in scopuri terapeutice.

c) Preparatele de droguri vegetale sunt constituite din vegetale sub forma de fragmente sau pulberi, extracte sau tincturi. Componentii izolati chimic sau amestecul lor nu sunt considerati preparate pe baza de droguri vegetale.

Preparatele pe baza de droguri vegetale cuprind:

* Tizanele, al caror mod de prepararea trebuie sa fie codificat. Cantitatea de drog folosita este in general de 5-20 g/l. Realizarea apeleaza la mai multe procedee:

- decoctul consta in punerea plantei in apa adusa in clocot, acoperirea si mentinerea fierberii in general timp de cinci minute, dupa care se strecoara;

- infuzia consta in clocotirea apei, apoi varsarea ei peste planta, acoperirea, dupa care se asteapta in general timp de 5-15 minute si se strecoara;

- macerarea consta in punerea plantei in apa rece si, agitand din cand in cand, mentinerea ei timp de treizeci de minute pana la o ora, dupa care se strecoara.

Tizanele trebuie sa fie preparate imediat inainte de consumarea lor. Ele sunt extracte apoase slab concentrate.

* Pulberile reprezinta totalitatea plantei. Ele prezinta avantajul de a fi sensibil constante in ceea ce priveste compozitia chimica calitativa si cantitativa, dar evolutia lor in organism ramane putin cunoscuta pentru majoritatea dintre ele.

* Extractele sunt rezultatul unei extractii din drogul vegetal cu ajutorul unui solvent; eliminarea completa a acestuia din urma duce la extracte uscate. Extractele pot sa fie diferite in functie de natura solventului folosit: apa, alcool, etc. Acestea din urma extrag in general mult mai bine principiile active.

2. Asocierile

Sunt posibile amestecuri. Ele ar trebuie sa se limiteze la doua-trei droguri cu scop terapeutic, insotite de doua-trei droguri corectoare ale gustului si aspectului.

3. Indicatiile terapeutice

Ele trebuie sa fie relativ limitate si sa nu tinteasca decat tulburari benigne, precum:

- constipatia, stiind ca unele plante contin laxative iritante, care nu ar trebui sa fie folosite decat in mod exceptional (vezi Constipatie);

- tulburari circulatorii venoase;

- tulburari ale somnului sau nervozitate;

- tulburari digestive de tip digestie dificila;

- tuse trecatoare.

Alte indicatii, desi recunoscute oficial, ni se par lipsite de fundament si fara interes pentru consumator. Trebuie sa reamintim ca orivce patologie grava trebuie sa fie exclusa din campul fitoterapiei, precum diabetul, bolile infectioase, hipertensiunea, insuficienta cardiaca, starile depresive etc.

CONCLUZIE

Un fitomedicament trebuie sa respecte azi mai multe criterii, in special:

1. Sa aiba o singura indicatie terapeutica, in mod exceptional doua.

2. Fitomedicamentul trebuie sa fie perfect definit, in special in ceea ce priveste modul de preparare, compozitia sa trebuie sa fie descrisa perfect si sa diferentieze principiile active de corectorii gustului sau aspectului.

3. Daca este vorba de un amestrec de droguri vegetale in asociere, asocierea realizata va trebui sa fie coerenta atat pe planul plantelor cat si pe planul indicatiilor revendicate.

4. Fitomedicamentul nu va putea revendica in nici un caz o indicatie intr-o patologie majora.

5. Notita care il insoteste va trebui sa semnaleze periocolul unui tratament anarhic si prelungit, mai ales in cazul drogurilor vegetale laxative iritante (risc important de interactiune cu alte medicamente).

6. In caz de tulburari persistente, trbuie neaparat sa se consulte medicul, precum si de fiecare data cand se banuieste o afectiune grava.