Stomacul - structura si criteriile morfofunctionale de delimitare a regiunilor gastrice

Stomacul - structura si criteriile morfofunctionale de delimitare a regiunilor gastrice

Stomacul

- este localizat sub diafragm, delimitat de orificiile cardia si pilor, cu rol de rezervor de alimente, cu o importanta functie exocrina (1000-1500 ml suc gastric/24h), endocrina : peptide si amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz

- are rol in procesele de digestie si de absorbtie: unii ioni, apa, unele medicamente

Mucoasa

a) Epiteliul

- din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardiala, regiunea fundica si a corpului, regiunea pilorica cu antrum si canal piloric

- formeaza cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar cand stomacul se destinde

- la suprafata se afla santuri putin adanci ce delimiteaza ariile gastrice

- la nivelul fiecarei arii gastrice se afla numeroase orificii - cripte(foveole) gastrice, ce sunt invaginari ale epiteliului de acoperire

- epitelii simple cilindrice

- epitelii de acoperire formate dintr-un rand de celule - celule mucoase de suprafata

- acest tip de celule se afla si la nivelul criptelor

- celulele mucoase de suprafata : au forma cilindrica, nucleii usor oval si situat pre polul bazal al celulei; citoplasma are mucina spre polul apical dand o culoare palida, are apical granule de secretie mici delimitate de membrane golgiene si dense la fluxul de electroni; are reticul endoplasmatic rugos in zona bazala, cu mitocondrii printre cisternele lui; aparatul Golgi se afla supranuclear; are microvili scurti; pentru cele ce delimiteaza criptele gastrice numarul de granule de secretie este scazut; au rol in secretia de mucus neutru o parte in sucul gastric, iar alta parte formeaza o pelicula protectoare de mucus ce protejeaza mucoasa de aparitia ulcerului gastric

b) Corionul

- are continut mare in celule imunocompetente si in foliculi limfocitari solitari in regiunea pilorica

- are continut in glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice

- valoarea raportului nr. glande(15 milioane)/nr. cripte(3 milioane) este supraunitara

- glandele gastrice sunt simple, tubulare si ramificate, clasificandu-se dupa regiunea in care se afla : glande cardiale, glande gastrice propriu-zise, glande pilorice

- glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundica si a corpului gastric

- intre criptele gastrice si glandele gastrice se creaza un anumit raport

Regiunea cardiala

- criptele sunt putin adanci, acopera 1 din grosimea mucoasei

- glandele sunt lungi, sinuoase cu lumen larg

Regiunea pilorica

- cripta e adanca, acopera 1 din grosimea mucoasei

- glanda e scurta, sinuoasa cu lumen larg

- ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomina celulele mucoase)

- ocazional exista : celule parietale ce secreta HCl, celule secretoare de lizozim, celule endocrine(in regiunea pilorica), celule nediferentiate

Regiunea fundica si corpul gastric

- cripta e putin adanca, 1 din grosimea mucoasei

- glandele sunt lungi, rectilinii, tubulare, uneori bifurcate in partea profunda, cu lumen ingust

- aici gasim : celule mucoase ale colului, celule parietale (oxintice), celule principale (pepsinogen, zimogene), celule nediferentiate, celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz

- glanda gastrica este alcatuita din corp, col ce vine in raport cu cripta, baza

i) Celulele mucoase ale colului:

- Se afla printre celulele parietale in partea superioara a glandei gastrice propriu-zise, seamana foarte bine cu celulele mucoase de suprafata, au nucleul situat spre polul bazal si e rotund

- citoplasma din zona nucleului e mai putin intens bazofila, cu continut crescut in reticul endoplasmatic rugos

- granulele de secretie de la polul apical sunt mai putin dense la fluxul de electroni

- au rol in secretia mucusului acid

ii) Celulele parietale:

- se afla pe toata lungimea glandei

- predomina in partea superioara a glandei

- apar izolate sau in grupuri mici

- sunt celule sferice sau piramidale cu nucleu mare, rotund, central, pot fi binucleate

- citoplasma este intens acidofila

- polul bazal e in raport cu membrana bazala

- polul apical comunica cu glanda, gnu atinge suprafata epiteliului

- are mitocondrii, reticul endoplasmatic neted bine organizat

- reticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi slab reprezentat, sunt situate spre polul bazal

- apare un sistem canalicular cu microvili si altul tubulo-vezicular ce are membrane netede ce sintetizeaza rezerve membranoase ce pot fi transferate la nivelul canaliculelor formand microvili

- celula e implicata in sinteza si secretia de HCl

- in sinteza sistemul canalicular e bogat, cu microvili , iar sistemul tubulo-vezicular e aproape absent

- in repaus sistemul canalicular e redus, numarul microvililor e scazut, iar sistemul tubulo-vezicular e intens reprezentat

- celulele mai secreta si factor intrinsec

- contin multa anhidraza carbonica

- preia prin difuziune CO₂ din sange , formeaza acidul carbonic(H₂CO₃), disociaza in ioni de hidrogen si de bicarbonat, acesta din urma intorcandu-se in mediul intern, iar cel de H este pompat activ la nivel apical datorita pompei hidrogen/potasiu (omeprazolul inhiba activitatea pompei)

- clorul e transportat activ de-a lungul celulei parietale

- prin combinarea hidrogenului si clorului se formeaza HCl la suprafata sistemului canalicular , la nivelul microvililor

- celulele au receptori pentru histamina, gastrina

- factorul intrinsec este o glico-proteina indispensabila absorbtiei la nivelul ileonului de vitamina B₁₂

- aclorhidria poate fi provocata de : lipsa celulelor parietale, anemia perinicioasa Birmer

- in ficat se afla depozite importante de vitamina B₁₂