Diareea este definita in mod curent, prin cresterea cantitatii de fecale mai mult de 200g/ zi. In clinica , termenul descrie reducerea consistentei materiilor fecale asociata de obicei cu cresterea cantitativa , precum si cu frecventa emisiilor.

Epidemiologie

Cei mai infectati sunt copii. Sursa de infectie este reprezentata bolnavul BDAI, dar nu trebuie inlaturat nici rezervorul animal.

Transmiterea interumana se face prin contact direct cu sursa de infectie , sau prin intermediul diverselor elemente de mediu contaminate.

Animalele constituie rezervoare intense de microbi mai ales de Salmonella, care intr-un context favorabil, pot ajunge la om direct, sau prin consumul unor alimente sau apei contaminate.

Mainile murdare favorizeaza transmiterea infectiilor digestive. Vectorii (muste, rozatoare) - pot fi si ele implicate in procesul de transmitere al microbilor. BDAI pot apare si in urma consumului de toxine microbiene preformate in alimente.

Receptivitatea- copii sub 5 ani sunt cei mai expusi.

Etiologie

o       Bacterii- shigella, salmonella, E. Coli, Vibrio Holerae, Ps Aeruginosa

o       Virusuri- rotavirusuri, astrovirusuri, CMV

o       Fungi - candida

o       Paraziti - giardia, trichinella spiralis

Patogenia BDAI

Expresia clinica a unei infectii intestinale, reprezinta rezultanta interactiunii dintre mecanismele de aparare a gazdei + proprietatile de virulenta + patogenitate ale microbului.

Mecanismele de aparare ale gazdei sunt complexe specifice + nespecifice.

Mecanismele nespecifice sunt:

• Aciditatea gastrica
• Enzimele digestive
• Peristaltismul intestinal
• Invelisul de mucus , bogat in glicoproteine

Mecanisme Specifice Imune sunt:

• Limfocitele T intraepiteliale CD8+
• Limfocitele T din lamina propria CD4+
• Limfocitele B
• Tesutul limfatic asociat I
• Sistemul IgA secretor

Referat: Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala Lucrare: Determinarea aciditatii laptelui cu alcool etilic

Proprietatile agentilor patogeni sunt:

• Aderenta microbiana
• Enterotoxinele
• Citotoxinele
• Invazivitatea

I

In general BDAI inflamatorii sunt produse prin mecanism citotoxic si / sau invaziv al Muc I.

Clinica + Diagnosticul BDAI

Dak diagnosticul de diaree se pune relativ usor, incadrarea acesteia etiopatogenica a acesteia, nu este relativ usoara.

Anamneza- momentul + modalitatea de debut, evolutia simptomatologiei. Se noteaza prezenta sau absenta febrei, durerilor abdominale + caracterul lor, varsaturilor, nr + aspectul scaunelor.

Prezenta scaunelor apoase , abundente + continut de fecale ne orienteaza spre o diaree neinfectioasa, sau la una infectioasa cu mecanism enterotoxic , neinflamator.

O diaree cu scaune cantitativ reduse, afecaloide, cu continut de mucus, puroi + sange de orienteaza la o diaree prin mecanism invaziv, citotoxinic, inflamator.

La examenul fizic incercam sa gasim niste forme severe de boala care impun tratament de urgenta.

La examenul coprocitologic sustine eficient incadrarea patogenica a cazului. Prezenta in fecale a PMN- mecanism invaziv sau citotoxic. Dak nu sunt leucocite- mecanism neinflamator.

Examene de laborator

• Frotiul colorat Gram- permite diag rapid de BDA stafilococica si este util in holera.
• Coprocultura- esentiala in BDA. Coproculturile negative nu exclud etiologia infectioasa a unei BDA.

Indicatii:

1. prezenta sindromului dezenteriform
2. diaree febrila , care depaseste 3 zile
3. contextul unor izbugniri epidemice
4. in cazul unor bolnavi recent intorsi din stranatate
• Culturile din varsaturi + alimente- se practica in cazul toxico-infectiilor alimentare.
• Hemocultura- este utila in cazul febrei tifoide si a BDA cu potential invaziv sistemic
• Rectosigmoidoscopia + RX

Diagnostic diferential

• Intoxicatii alimentare
• Ingestia unor produse toxice
• Intoxicatii cu sarurile metalelor grele
• Consumul unor medicamente

Principii de Tratament

Tratamentul BDAI se bazeaza pe regimul igienico-dietetic , aportul substituiv de apa, electroliti + substante nutritive, combaterea simptomelor suparatoare, administrarea de agenti antimicrobieni.

• Regim igienico-dietetic- initial se administreaza o alimentatie lichida(ceaiuri, supe de orez, de cereale, de zarzavat, la care se mai adauga un adaos de sare + glucoza). Se administreaza cantitati mici + repetate. Cat mai curand se introduce carnea + legumele bine fierte, painea prajita, branza nefermentata.
• RHE - este cheia in tratamentul oricarei diarei. Se evalueaza gradul deshidratarilor.
• Medicatia antidiareica- tinctura de opiu, beladona, atropina
• CAOLINUL + PECTINELE - cresc volumul scaunului, dar nu reduc durata bolii, nici pierderile de apa + electroliti la nivel I.
• LACTOBACILI- -pentru modificarea florei endogene
• Tratamentul antimicrobian- are ca scop scurtarea evolutiei bolii, dar s-a dovedit eficient la 1/10 din pacienti. Se adm Florochinolone.

Profilaxia

o       Masuri igienico-sanitare

o       Aprovizionare cu apa potabila

o       Igiena alimentatiei