Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu glaucom

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU GLAUCOM

Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice , au nevoie de ingrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita, temandu-se ca interventia nu va reusi si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava. Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati.

Ingrijirile preoperatorii.

Este bine ca bolnavul sa cunoasca inainte de operatie personalul pentru a-l recunoaste dupa operatie chiar daca are ochii acoperiti, sa cunoasca foarte bine topologia camerei si a spatiilor din jur, a grupului sanitar, modul de asezare a mobilierului si a obiectelor din camera. Inainte de operatie asistenta va ocluziona ochii pacientului si va face impreuna cu acesta exercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente, va exersa utilizarea fara a le vedea a obiectelor personale, a veselei, ii va arata cum se actioneaza butonul de chemare.

Toate acestea se fac in scopul de a adapta bolnavul la situatia de dupa operatie si pentru a-l face sa priveasca mai usor aceasta operatie.

Conditiile de mediu.

Camera bolnavului trebuie sa aiba jaluzele pentru a se putea crea in camera semiobscuritate, pentru a-l obisnui cu situatia in care se va afla imediat dupa operatie, de altfel si dupa scoaterea pansamentelor oculare bolnavul trebuie sa stea mai intai in semiobscuritate camera fiind luminata treptat in zilele urmatoare.

Patul bolnavului va fi asezat astfel incat lumina sa vina lateral; patul trebuie sa aiba margini laterale care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat. Bolnavul trebuie sa aiba o lampa la capatul patului cu sticla mata.

Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala sa se desfasoare bine este foarte importanta in faza preoperatorie.

In scopul explorarii capacitatii de aparare a organismului si a gradului de rezistenta fata de socul operator se va executa cateva examene obligatorii:

radioscopie pulmonara pentru a depista o eventuala boala pulmonara care poate complica interventia chirurgicala ;

se va face o electrocardiograma, se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa pulsului si in caz de tulburari se va face tratament adecvat ;

asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavilor, despre ritmul si aspectul acestora si orice tulburari vor fi semnalate medicului ;

se va controla zilnic temperatura bolnavului ;

se vor face analize pentru examenul complet de urina care vor da informatii asupra starii functionale a rinichilor, prezenta de glucoza in urina care poate sesiza un diabet, boala ce va fi tratata inainte si in timpul interventiei chirurgicale, aceasta afectiune poate fi depistata si prin examenul sangelui (glicemia) ;

se vor face recoltari de sange pentru examenul complet: numarul globulelor rosii, hemoglobina, hematocrit, formula sanguina, leucograma, timp de sangerare, timp de coagulare, timpii Quick si Howell, V.D.R.L. , examen L.C.R. (albumina,globuline,presiune): In cazul prezentei unei anemii aceasta se va corecta prin transfuzii de sange sau preparate de fier ;

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

se va determina grupa sanguina si factorul Rh ;

pentru persoanele trecute de 50 ani se vor face probe hepatice : Tymol, fosfataza alcalina si transaminaze (TGO, TGP) ;

se va testa daca bolnavul are alergie la unele medicamente sau substante ce se vor utiliza pentru anestezie ;

intarirea rezistentei organismului daca este cazul prin reechilibrare hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizare si la nevoie alimentatie speciala ;

Cu o zi inainte de operatie bolnavul va fi imbaiat schimbandui-se lenjeria de corp si de pat, regimul alimentar va fi compus din lichide, iar in ziua interventiei nu va manca de loc. Somnul bolnavului din noaptea premergatoare operatiei va fi asigurat de medicamente hipnotice (Ciclobarbital sau Fenobarbital eventual Romergan cate o tableta).

Inainte de a duce bolnavul in sala de operatie se va face un semn cu un creion dermatograf pe fruntea bolnavului, de partea ochiului ce urmeaza a fi operat, pentru evitarea unor confuzii.

Ingrijirea postoperatorie.

Aceasta este foarte greu de efectuat, datorita nelinistii bolnavilor, a durerii pe care acestia o resimt, a intunericului complet in care se gasesc, a faptului ca pansamentul trebuie sa stea nemiscat pe ochi, uneori greu de realizat din cauza miscarilor involuntare, in special in timpul somnului. Se va recurge la calmante si somnifere ori de cate ori operatul nu poate sta linistit. Dupa operatie bolnavul trebuie sa stea cu capul complet nemiscat, nu trebuie sa tuseasca, sa stranute, sa vomite, nu are voie sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare, pentru ca toate acestea pot provoca tractiuni pe regiunea opearata care pot compromite operatia. Bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, ca sa impeidice orice presiuni asupra ochiului operat sau imbibarea pansamentului cu secretii nazale sau cu lichidul unei eventuale vome.

Dupa 24 de ore capatul patului se ridica treptat si bolnavul poate sta culcat si pe spate, se va urmari ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi in tot acest timp. El va primi urinarul ori de cate ori are nevoie.

Ridicarea bolnavului din pat se permite de chirurgul oftamolog mai devreme sau mai tarziu, in functie de tipul operatiei efectuate. Dupa ce este permisa ridicarea, miscarile bolnavului se fac numai cu sprijinul si indrumarea asistentei medicale. Dupa ce ochiul sanatos nu mai este acoperit bolnavul poate face si singur unele miscari , insa doar dupa ce asistenta s-a convins ca el se poate misca singur, corect.

Se va avea grija ca bolnavul sa nu se aplece cel putin 3-4 saptamani, deoarece acestea cresc tensiunea intraoculara si pot compromite interventia chirurgicala, motiv pentru care bolnavul va trebui sa aiba incaltaminte fara sireturi. Este foarte indicat ca bolnavul sa aiba la dispozitie un aparat de radio, care-l va ajuta sa treaca mai usor perioada postoperatorie, de asemenea fiind utila prezenta familiei si a prietenilor pentru a-i face corespondenta si a-i citi carti si ziare.

Regimul alimentar va fi inceput numai cu lichid, apoi de consistenta moale pentru a nu solicita muschi masticatori care ar putea exercita tractiuni in regiunea operata. Din aceleasi motive bolnavul trebie sa aiba scaune moi (la nevoie administrandu-se laxative).

Supravegherea starii generale.

Asistenta va trebui sa observe pulsul, temperatura, se va interesa de starea regiunii operate, senzatii de presiune accentuate in ochi indicand posibilitatea unei hemoragii. Durerile vii indica aparitia unei hemoragii sau infectii simptome ce trebuiesc semnalate medicului imediat.

La desfacerea pansamentului se poate constata ca rezultatul acuitatii vizuale sa nu fie cel asteptat de bolnav , fie ca gradul de acuitate dorit de bolnav nu va putea fi realizat, fie ca pentru atingerea unui grad bun de vedere va trebui sa treaca mai mult timp.

Asistenta numai la indicatia medicului va discuta cu bolnavul acest lucru, cautand sa-i creeze starea de spirit corespunzatoare pentru ca el sa primeasca linistit rezultatul operatiei. In covalescenta asistenta va urmarii evolutia bolnavului si-l va sfatui sa respecte prescriptiile medicale si sa se prezinte periodic la consultatie.

Educatia sanitara.

Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular. Mesele trebuie sa fie moderate lipsite de excitante (cafea, ciocolata), evitand excesul de brannzeturi, grasimi, sare, zahar. Bauturile alcoolice sunt interzise, in special berea, dealtfel orice lichid consumat in cantitate mare fiind daunator. Se interzice categoric fumatul, de asemenea la bolnavii cu glaucom nu se administreaza atropina chiar daca este indicata pentru alte boli. Nici fructele nu trebuie consumate excesiv, fiind indicat sa se consume cat mai multe verdeturi proaspete. Dintre fructele cele mai benefice sunt afinele iar dintre legume morcovul si ceapa.

Se recomanda infuziile din frunze de afin (2 cani pe zi) sau ceai format din urmatorul amestec : urzica + ventilica + galbenele + coada soricelului, (2-3 cani pe zi), cura de suc proaspat de morcovi dimineata pe nemancate sau cura de grau incoltit.

Bolnavul mai poate face bai de abur oculare cu flori de soc si musetel. Ochii vor fi feriti de razele ultraviolete prin ochelari de soare cu lentile de culoare verde sau gri, excluzand lentilele de culoare inchisa. Bolnavul nu trebuie sa poarte imbracaminte prea stransa pe corp, nu trebuie sa ridice greutati mari, trebuie sa evite constipatia si se va prezenta periodic la control in policlinica, conform indicatiilor medicale.