Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Compozitia Propolisului



Compozitia Propolisului


Compozitia Propolisului



Compozitia propolisului este un subiect fascinant. Dintre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai "medicinal". Compozitia sa, proprietatile farmacologice si indicatiile au fost studiate de mii de cercetatori.

Aici, in lectia noastra, nu vom insista asupra detalierii aspectelor. "Particularitatile" (relatia "substanta - efect") va fi discutata in lectiile viitoare.


COMPOZITIA CANTITATIVA A PROPOLISULUI


Exista un numar mare de compusi ce pot apare in propolis. Greenaway si colab., 1990, a spus ca avand in vedere ca exudatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frecvent asemanatoare in ceea ce priveste compozitia calitativa; pot fi foarte diferite in ceea ce priveste compozitia cantitativa, iar aceste diferente se reflecta in compozitia propolisului ce include exudatul din muguri. Aceste variatii in compozitia propolisului pot fi considerabile.

Propolisul contine aproximativ:

55 % rasini [2] si balsamuri



7,5 - 35 % ceara [4]

10 % uleiuri volatile [5]

5 % polen [6]

5 % acizi grasi

4,40 - 19 % impuritati [7]

terpene

substante tip tanin [8], secretia glandelor salivare ale albinelor si componente accidentale


COMPOZITIA CALITATIVA A PROPOLISULUI


Flavonoide

Acizi alifatici si esterii lor

Acizi alifatici cu lant lung

Uleiuri volatile cu lanturi scurte

Esteri unor uleiuri volatile cu lanturi scurte

Acizi aromatici si esterii lor

Acid benzoic si derivatii

Aldehide

Alcooli

Acid cinamic si derivatii

Alti acizi si derivatii

Cetone, fenoli si compusi aromatici

Terpene, alcooli sesquiterpenici si derivatii lor

Terpenoide si alti compusi

Compusi volatili

Hidrocarburi

Hidrocarburi alifatice

Steroli si hidrocarburi steroide

Zaharuri

Lactone

Alfa si Beta - amilaze

Aminoacizi

Derivati ai acizilor nucleici

Vitamine

Minerale

Transhidrogenaze anaerobe

Substante H donoare

Alte substante insolubile in apa si solventi organici

Poluanti .


Compozitia laptisorului de matca

(Lectia 29, nivelul 1)


Laptisorul de matca are o compozitie foarte stabila in mod obisnuit, chiar si cel obtinut de la rase de albine sau colonii de albine diferite.

Stabilitatea sa probabil ca sta la baza stabilitatii genetice a coloniei de albine.

El este extrem de important pentru viata coloniei de albine dupa cum stim din lectiile trecute.

Principalii constituenti ai laptisorului de matca sunt: apa, proteine, zaharuri, lipide si saruri minerale (Rainer Krell, "Value added products from beekeeping, FAO, 1996).

Apa constituie aproximativ 2/3 din laptisorul de matca proaspat, dar din partea uscata, proteinele si zaharurile sunt de departe fractiunile cele mai mari.

Toti aminoacizii esentiali pentru oameni sunt prezenti; au fost identificati in total 29 de aminoacizi si derivati ai acestora, cei mai importanti fiind acidul aspartic si acidul glutamic (Howe si colab., 1985).

Cateva enzime sunt de asemenea prezente, incluzand glucozo-oxidaza (Nye si colab., 1973), fosfataza si colinesteraza (Ammon si Zoch, 1957). Substante insulin-like au fost identificate de Kramer si colab. (1977 si 1982).

Zaharurile sunt constituite in principal din fructoza si glucoza intr-o proportie relativ constanta, asemanatoare cu aceea din miere. Fructoza este predominanta. In multe cazuri fructoza si glucoza insumeaza impreuna 90 % din totalul zaharurilor. Alte zaharuri prezente in cantitati mult mai mici sunt maltoza, trehaloza, melibioza, riboza si erloza (Lercker si colab., 1984, 1986 si 1992).

Continutul lipidic este unic si din multe puncte de vedere, o foarte interesanta trasatura a laptisorului de matca.

Fractiunea lipidica este alcatuita in proportie de 80-90 % (din greutatea uscata) din acizi grasi liberi cu structura neobisnuita. Ei sunt mai ales hidroxi - acizi grasi sau acizi dicarboxilici cu lanturi scurte (8-10 atomi de carbon), spre deosebire de acizii grasi cu 14-20 atomi de carbon gasiti obisnuit la animale si plante. Acesti acizi grasi sunt responsabili pentru cele mai multe dintre proprietatile inregistrate ale laptisorului de matca (Schmidt si Buchmann, 1992). Principalul acid este acidul 10-hidroxi-2-decanoic, urmat de echivalentul sau saturat, acidul 10-hidroxidecanoic. In plus,fata de acesti acizi grasi liberi, fractiunea lipidica contine unele lipide neutre, steroli (inclusiv colesterol) si o fractiune nesaponificabila de hidrocarburi asemanatoare cu extractul de ceara de albine (Lercker si colab., 1981, 1982, 1984 si 1992).


Cenusa totala continuta de laptisorul de matca proaspat este de aproximativ 1 %, iar din cel uscat de 2-3 %.

Principalele saruri minerale sunt, in ordine descrescatoare: K, Ca, Na, Zn, Fe, Cu si Mn, cu o puternica prevalenta a potasiului (K) (Benfenati si colab., 1986).

Continutul de vitamine a fost obiectul unor studii numeroase, incepand din momentul in care primul cercetator (Aeppler, 1922) a aratat ca laptisorul de matca este extrem de bogat in vitamine:

Tiamina (vitamina B1) mg/g din greutatea proaspata) (Vecchi si colab., 1988);

Riboflavina (vitamina B2): mg/g din greutatea proaspata;

Acid pantothenic (vitamina B5 mg/g din greutatea proaspata;

Piridoxina (vitamina B6 mg/g din greutatea proaspata;

Niacina mg/g din greutatea proaspata;

Acid folic (vitamina M mg/g din greutatea proaspata;


Inozitol mg/g din greutatea proaspata;

Biotina (vitamina H mg/g din greutatea proaspata.

Vitamina C a fost gasita de asemenea, dar numai in cantitati foarte mici.

Vitaminele A,D,E,K sunt absente (Melampy si Jones, 1939).

Hormonii (progesteron, estrogeni, testosteron) sunt prezenti, dar in mici cantitati; de exemplu testosteronul a fost gasit intr-o concentratie de 0,012 mg/g din greutatea proaspata (Vittek si Slomiany, 1984).

Iata mai jos un tabel ce este auto - explicativ pentru compozitia medie a laptisorului de matca.


Component                            mg./gram % Nivel % DZR/gram*


pH 3.8

apa 670 67

Proteine 125 12.5 .25

Carbohidrati 110 11 .036

Acizi grasi 50 5 .076

Cenusa 10 1

Potasiu 5.5 .55 .16+

Calcium .3 .03 .003

Magneziu .7 .07 .175

Sodiu .6 .06 .025

Fier .03 .003 .166

Mangan .007 .0007

Zinc .08 .008 .53

Cupru .025 .0025 1.25

Nedeterminate 35 3.5

A 0 0 0

B1 .006 .0006 .4

B2 .009 .0009 .53

B3 .05 .005 .025

B6 .003 .0003 .45

Pantothenat [10] .1 .01 1

Folat [11] .002 .0002 .5

Biotina[12] .015 .0015 5

Inozitol .1 .01

C 0 0 0

D 0 0 0

E 0 0 0

K 0 0 0


dupa National Academy of Sciences 1989 DZR pentru femei de 25-50 ani

dupa National Academy of Sciences 1968 DZR pentru adulti si copii peste 4 ani

Sursa: The Hive and the Honey Bee, Joe M. Graham, Editor. 1992. Dadant and Sons, Hamilton, IL


O alta substanta foarte importanta, prezenta in laptisorul de matca, este acidul 10 - hidroxi - decenoic.

Concentratia acidului 10 - hidroxi - decenoic este un bun indicativ pentru verificarea calitatii laptisorului de matca. In productia organica de laptisor de matca, aceasta trebuie sa fie mai mare de 1,8% din materia uscata.

Compozitia Apilarnilului

(Lectia 30, Nivelul 1)


Apilarnilul, extractul din larvele de trantor are o compozitie foarte complexa , asemanatoare cu a laptisorului de matca. Iata mai jos unele informatii despre el.

COMPOZITIA CANTITATIVA GENERALA (a apilarnilului proaspat recoltat)

Apa


Substante uscate


Total proteine

9 - 12 g%

Total carbohidrati

6 - 10 g %

Total lipide (grasimi)

5 - 8 g %

Cenusa

max. 2 %

Substante nedeterminate

max 3 %


COMPOZITIA CANTITATIVA (a apilarnilului liofilizat)


Vitamine


Betacaroten

4.0 mg/kg

Total carotenoizi


Vitamina A

5400 IU/g

Vitamina E

13 mg/kg

Vitamina B1

2.0 mg/kg

Vitamina B2

9.0 mg/kg

Vitamina B6

urme

Colina

1790 mg/kg


Minerale


Macro-elemente


Calciu

0.36 g %

Fosfor


Sodiu


Potasiu


Magneziu


Urme de elemente


Plumb

0.2 mg/kg

Cupru

22.5 mg/kg

Cadmiu

0.01 mg/kg

Fier

48 mg/kg

Zinc

54.1 mg/kg


Aminoacizi


Lizina **


Histidina **


Arginina *


Acid aspartic


Treonina **


Serina


Acid glutamic


Prolina


Glicina


Alanina


Cistina *

urme

Valina


Metionina **


Izoleucina **


Leucina **


Tirozina *


Fenilalanina **


Hidroxiprolina

absent

Hidroxilizina

absent


Legenda: * Indispensabili si esentiali

** Partial indispensabili


Exista si alte substante in apilarnil care au importanta lor in apiterapie. Concluzia generala este ca apilarnilul este un aliment excelent, fiind asemanator din acest punct de vedere cu laptisorul de matca.


Privire de ansamblu asupra lectiilor anterioare

(lectia 31, nivelul 1)


In lectiile anterioare am discutat despre istoricul apiterapiei, biologia albinelor, importanta produselor apicole, originea lor, caracteristicile si compozitia acestora.

Desigur, nu am putut "atinge" toate aspectele legate de aceste subiecte.

Este important sa memoram "spiritul" acestor lectii si esenta lor.

Iata mai jos cateva dintre aceste "particularitati":

Albinele au o viata extrem de complexa, si o importanta imensa pentru viata pe Pamant.

Sunt "carausi" extraordinari ai informatiei de la domeniul vegetal catre cel uman sau animal.

Albinele au o viata sociala extraordinara, un model real sub multe aspecte pentru noi toti.

Produsele lor au compozitie si caracteristici foarte complexe.

Efectele si uzul terapeutic al produselor apicole depind aproape in intregime de compozitia si caracteristicile lor.

Toate produsele apicole sunt mai mult sau mai putin folositoare pentru noi.




Asemenea diferente majore in compozitia propolisului au efecte considerabile asupra proprietatilor. Presupunerea ca uneori compozitia polenului este asemanatoare cu originea sa (sursa) este incorecta si orice experiment asupra propolisului presupus a fi stiintific trebuie sa fie detaliat asupra constituentilor propolisului (Greenaway si colab, 1990)

rasina este un termen folosit pentru substante care sunt in mod obisnuit lipicioase si insolubile, sau foarte putin solubile, in apa sau in solventi organici; datorita acestei insolubilitati, par sa fie importante numai pentru proprietatile lor structurale.

Balsamurile sunt lichide naturale sau substante semi-lichide obtinute uzual din scoarta copacilor prin metode speciale (Opris, 1990).

Ushkalova si Topalova (1978) au aratat ca ceara este un component indispensabil al propolisului, desi proportia sa depinde de regiunea de unde a fost extrasa de albine, metoda de colectare si de alti factori; ei au gasit de asemenea in mostrele de polen colectate din trei regiuni ale fostei URSS patru tipuri de ceara, diferite una de alta sub aspectul greutatii specifice si solubilitatii in alcool etilic (Ivanov, 1981)

Uleiurile volatile sunt compusi ce au in mod uzual mirosuri placute

Nakashima T. si Nakashima N., 1989, au aratat ca propolisul Brazilian obtinut de la albinele Africane contin cantitati mai mari de polen decat cel obtinut de la albinele Europene

Ivanov,1981

Tihonov, 1978

Nikolaev, 1978

Vitamina B5

Vitamina M (acid folic)

Vitamina H.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright