Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Protezarea pe implante - grile



Protezarea pe implante - grile


PROTEZAREA PE IMPLANTE - GRILE



1.     Rangert si colaboratorii au stabilit ca lungimea extensiei in cazul      unei restaurari protetice pe implante nu trebuie sa depaseasca:

a. Distanta dintre implantele situate anterior de aceasta

b. Diametrul ultimului implant situat anterior de aceasta

c. Dublul distantei dintre ultimele doua implantele situate anterior de aceasta

d. Dublul diametrului ultimului implant situat anterior de aceasta

e. Suma diametrelor ultimelor doua implante




2.     Care din urmatoarele sisteme de implante permite vindecarea transgingivala:

a. Sistemul Bränemark

b. Sistemul Frialit 2

c. Sistemul ITI - Straumann

d. Sistemul IMZ

e. Sistemul Zimmer


3.     In cazul implantelor endoosoase la amprentarea finala se      recomanda:

a. Siliconi de condensare

b. Alginate

c. Polieteri

d. Siliconi de aditie

e. combinatii intre siliconi si polieteri


4.     Angulatia fata de planul de ocluzie la nivelul mandibulei este de:

a. 100 la premolarul doi inferior

b. 250 la molarul 1 inferior

c. 150 la primul molar inferior

d. 20-25 0 la molarul 2 inferior

e. 30 0 la nivelul premolarului 2 inferior


5.     Cea mai slaba densitate osoasa se intilneste la:

a. Regiunea laterala a mandibulei

b. Tuberozitate

c. Regiunea laterala a maxilarului

d. Regiunea mentoniera

e. Regiunea tuberculuilui piriform


6.     Din grupa membranelor nerezorbabile fac parte:

a. Membranele de colagen

b. Membranele de celuloza hibrida

c. Membranele de PTFE

d. Membranele din acid poliglicolic

e. Membranele de pericard bovin


7.     Mobilitatea clinica axiala a unui implant endoosos este de

a. 0,11 mm

b. 5 µm

c. 100 µm

d. 30 µm

e. 0,05 µm


8.     Dupa extractie se pierde din latimea osoasa. Aceasta pierdere dupa un an este de pana la:

a. 20%

b. 30%

c. 40%

d. 10%

e. 50%


9.     Care este cantitatea minima de os necesara in jurul oricarui implant?

a. 1 mm

b. 2 mm

c. 3 mm

d. 0.5 mm

e. 0,3 mm


10.  In cazul unei densitati osoase reduse se recomanda:

a. utilizarea implantelor bifide

b. inserarea implantelor surub cu spire adanci

c. subdimensionarea putului implantar in raport cu diametrul implantului


d. implantele conice

e. renuntarea la serului fiziologic pentru racire


11.  Membranele in implantologie:

a. impiedica proliferarea celulelor osoase in interiorul lamboului

b. au rol de a delimita spatiul biologic necesar formarii osului

c. cele neresorbabile pot fi din: polimeri ai acizilor lactic si glicolic, colagen

d. cele din PTFE sunt resorbabile in trei luni

e. cele din PTFE sunt resorbabile in sase luni


12.  Care este varsta minima de la care se poate recomanda inserarea implantelor endoosoase la sexul masculin:

a. 15 ani

b. 18 ani

c. 24 ani

d. 12 ani

e. 20 ani


13.  Ortopantomografia

a. ofera date despre oferta osoasa in grosime

b. nu ofera date despre angulatia crestelor edentate

c. ofera o imagine micsorata cu 30-70 % in sens vertical si cu 20 - 30% in sens orizontal fata de situatia clinica

d. se utilizeaza pentru determinarea lungimii implantelor

e. are dezavantajul ca nu poate oferi date cu privire la pozitia canalului mandibular in plan orizontal


14.  Canalul mandibular:

a. poate prezenta o bucla anterior de emegenta lui prin gaura mentoniera

b. are traiect dinspre lingual spre vestibular in sens postero-anterior

c. are traiect dinspre vestibular spre lingual in sens postero-anterior

d. daca este perforat in timplul frezajului se recomanda condensarea materialului de augmantare osoasa prin perforatie.

e. tebuie evitat prin pozitionarea implantului la distanta de doi milimetri de corticala sa superioara.


15.  Daca un implant nu are stabilitate primara optima se poate recurge la:

a. augmentarea vestibulara a zonei

b. extragerea lui.

c. alegerea unui implant cu diametru mai mare

d. extragerea lui detoxifierea suprafetei cu acid citric si reinserarea lui

e. inserarea lui cu cheia dinamometrica


16.  Cimentarea suprastructurilor fixe pe mai multi stalpi implantari se realizeaza cu:

a. ciment ionomer de sticla

b. ciment provizoriu fara eugenol

c. ciment oxifosfat de zinc

d. ciment poliuretanic

e. ciment diacrilic


17.  Inserarea unui implant cu vindecare transgingivala:

a. presupune realizarea unei incizii decalate de pe muchia crestei

b. zona de electie pentru acest tip de implante este edentatia unidentara de incisiv central superior.

c. se recomanda in edentatiile terminale mandibulare

d. se recomanda la pacientii care vor beneficia de supraprotezari pe implante

e. are avantajul ca nu necesita interventie de descoperire


18.  In amprentarea cu lingura deschisa:

a. surubul de fixare a stalpilor de transfer trebuie sa fie scurt

b. stalpii de amprenta se repozitioneaza in materialul de amprenta dupa dezinserarea ampentei de pe camp

c. se recomanda utilizarea polieterilor

d. se recomanda folosirea lingurilor universale metalice

e. se recomanda la pacienti cu amplitudine redusa a deschiderii gurii.


19.  Implantele imediate:

a. de obicei se aleg implante cu diametru redus

b. reprezinta o contraindicatie la pacientii care au pierdut 1/3 din procesul alveolar

c. prepararea patului implantar trebuie sa depaseasca fundul alveolei.

d. trebuie sa fie transgingivale

e. in timpul forajului nu necesita racire


20.  Descoperirea implantelor

a. se poate face cu bisturiul sau cu stanta gingivala

b. in cazul unei mucoase mobile se va face in totdeauna cu stanta gingivala

c. in cazul unei mucoase groase si aderente se poate face cu stanta gingivala

d. in cazul implantelor cu vindecare transgingivala se recomanda utilizarea bisturiului

e. este urmata de fixarea suruburilor de vindecare


21.    Pentru a realiza o restaurare protetica fixa cimentata in cazul protezarii            edentatiei totale este necesara inserarea unui minimum de:

a. 14 implante

b.4 implante

c.6 implante

d.8 implante

e. 10 implante


22.  Resorbtia oaselor maxilare:

a. este minima in primele saptamani de la extractie

b. la mandibula este mai accentuata vestibular

c. golfurile sinusale apar in special in urma extractiei molarilor primi maxilari

d. la maxilar este mai accentuata oral

e. este centrifuga la maxilar


23.  Din categoria materialelor de aditie omologe fac parte:

a. osul bovin liofilizat

b. blocuri osoase de hidroxiapatita

c. osul uman din bancile de oase

d. colagen din pericard porcin

e. fragmente osoase ale aceluiasi pacient recoltate intraoperator


24.  Din categoria membranelor neresorbabile fac parte:

a. membranele de latex

b. membranele de PTFE

c. membranele din celuloza hibrida

d. membranele din proteine ale matricii amelare

e. membrane din acid polilactic in combinatie cu esteri ai acidului citric


25.  In cazul inserarii unui implant endoosos de stadiul II cu vindecare transgingivala:

a. incizia se realizeaza decalat la 3 -4 mm de mijlocul crestei

b. se insera in os pana la nivelul coletului lucios al implantului

c. sutura se realizeaza in jurul coletului evazat al implantului

d. se insera astfel incat o parte din suprafata rugoasa a implantului sa nu fie complet introdusa in os

e. nu necesita surub de acoperire


26.  Dupa perioada de osteointegrare un implant surub trebuie inlaturat daca:

a. suprastructura fixata prin cimentare este mobila

b. prezinta mobilitate decelabila clinic dar nu doare

c. gingia din jurul implantului este inflamata

d. pe periotest are valori pozitive si prezinta radiotransparenta periimplantara

e. la percutie doare dar nu prezinta mobilitate


27.  In cazur supraprotezarilor pe implante Ce tip de conexiune are retentia cea mai mare:

a. calaretii pe bara Dolder

b. bilele cu oringuri din teflon

c. telescoapele galvanoformate

d. magnetii

e. culise


28.  Principalele avantaje ale telescoapelor galvanoformate sunt

a. obtinerea pasivitatii suprastructurilor

b. pretul de cost redus

c. procedeu tehnologic facil

d. uzura redusa comparativ cu telescoaple turnate

e. suprastructura nu necesita schelet metalic


29.  Printre avantajele tehnicii de amprentare indirecta se numara:

a. este usor de aplicat la pacientii cu amplitudine mica a deschiderii gurii.

b. prezinta posibilitatea verificarii repozitionarii ansamblului dispozitiv transfer indirect - implant analog

c. este recomandata in cazul implantelor angulate

d. risc redus de repozitionare gresita a ansamblului dispozitiv transfer indirect - implant analog

e. poate apare posibilitatea deformarii materialului de amprenta la dezinsertia lingurii de pe campul protetic


30.  In cazul unei brese edentate in zona molara :

a. daca lungimea bresei este de 10 mm se vor insera doua implante de 4 mm

b. daca lungimea bresei este mai mare de 12 mm se va insera un implant de 5 mm

c. daca lungimea bresei este de 12 mm se vor insera doua implante de 5 mm

d. daca lungimea bresei este de 14 mm se vor insera doua implante

e. daca lungimea bresei este de 14 mm se insera un implant




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright