Ingrijirea bolnavilor varstnici

Batranetea este inevitabila si se poate spune ca se  instaleaza in jurul varstei de 65 de ani, odata cu osificarea ultimului punct de osificare din stern. Imbatranirea reprezinta o uzura a organelor si tesuturilor organismului uman sau vegetal.

Exista bolnavi la care varsta biologica nu corespunde cu varsta cronologica. Acesti bolnavi au o suferinta cronica, care isi pune amprenta pe biologicul bolnavului, chiar daca numarul anilor nu este asa mare. Omul batran sau varstnic are o serie de particularitati :

are o sensibilitate marcata fata de pierderile de proteine si tulburarile electrolitice

are o  frecventa mai mare a bolilor degenerative: ateroscleroza, osteoporoza, bolile articulare

scade capacitatea de regenerare a organismului

se accentueaza imunodepresia cu cresterea riscului la infectii

scad fortele de rezerva a organismului

scade reactivitatea fata de noxele mediului inconjurator

capacitatea de acomodare scade, se reduce pana la disparitie totala

circulatia generala este mai incetinita

scade necesarul caloric

metabolismele sunt diminuate

decompensarile bolilor sunt mai rapide

Datorita impotentelor fizice bolnavul invarsta se subalimenteaza, avitaminozele sunt tot mai frecvente si bolnavii ajung de obicei la spital in urgente cu pluriafectiuni.  Deoarece reactivitatea organismului este modificata omul invarsta poate contracta toate bolile atat ale copilariei cit si ale varstei inaintate dar cu debut mai insidios care pot marca o boala acuta.

Din cauza aterosclerozei , circulatia cerebrala este deficitara, irigatia SNC facandu-se tot mai precar, aparand  astfel tulburari de memorie. Din aceasta cauza cand schimba mediul lor familial se dezechilibreaza mai ales in orele de seara cand devin agitati, nelinistiti, nemultumiti sau dezorientati in timp si spatiu. De aceea este recomandat pentru acesti bolnavi ca spitalizarea sa fie cat mai scurta. Pentru acesti bolnavi personalul sanitar trebuie sa aiba mai multa intelegere si rabdare.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Cum ne comportam cu bolnavul varstnic la primirea pe sectie

sa  fie primit cu multa amabilitate si caldura

nu i se vor scoate in evidenta deficientele de nici un fel

dezbracarea sa si imbracarea sa cu pijamaua de spital se va face cu multa rabdare

in primele ore si zile bolnavul varstnic va fi condus de catre asistenta la sala de mese, la sala de tratament, la WC, la plimbare, etc.

in saloane se va evita zgomotul

va fi internat in functie de afectiune si sex, de preferinte cu bolnavi cat mai apropiati de varsta lor, in nici un caz cu persoane tinere care sa ii derenjeze

deoarece termoreglarea lor este influentata si se face mai precar vor fi feriti de frig, nu vor fi plasati in paturile de langa fereastra sau usa

vor fi insotiti la examenele paraclinice, ajutati sa coboare din pat si nu vor fi lasati sa coboare singuri scarile

asistenta trebuie sa aiba multa rabdare cu omul varstnic, sa ii urmareasca miscarile, obiceiurile, tabieturile si sa ii ajute la anumite miscari pe care el nu le poate duce la bun sfarsit

unii bolnavi invarsta isi inteleg boala, cauta sa o primeasca si sa o trateze disciplinat

altii nu isi recunosc boala, se complexeaza si devin nelinistiti si banuitori, refuzand tratamentul si ajutorul

In ceea ce priveste importanta investigatiilor paraclinice bolnavul varstnic trebuie convins mai mult decat tinerii, deci psihologia lui este mult modificata, mai labila. Igiena bolnavului varstnic va fi supravegheata de asistenta medicala. Pielea lor este uscata, atrofiata si  nu tolereaza baia zilnica. De aceea baia generala se face de 2-3 ori pe saptamana cu sapun neutru, apa sa nu fie fierbinte. Bolnavul invarsta va fi insotit de asistenta si ajutat in timpul baii generale. La baia partiala la pat se va tine cont de adaptarea grea la frig a bolnavului si de cum vor fi acoperite imediat dupa spalare partile organismului care au fost spalate.

Barbieritul la barbati si pieptanatul la femei are un mare rol si trebuie efectuat cu mare atentie acestea dand un confort mai mare bolnavului. Se vor spala protezele si se vor dezinfecta. Se va efectua zilnic masajul partial sau general pentru imbunatatirea circulatiei si tonificarea pilelii. Nu se va badijona pielea cu alcool care o usuca mai tare.

Odihna pasiva

Se va desfasura in pat, care este facut dupa dorinta bolnavului (cu perna mai inalta sau fara perna, salteaua mai moale sau mai tare, etc.). Pozitia si-o stabileste singur fara a i se impune o anumita pozitie, el avand inca din viata lui cotidiana o pozitie preferata. Deoarece nutritia pielii este tot mai precara, bolnavul varstnic are predilectie pentru escare. De aceea el va fi mereu ridicat din pat, plimbat sau asezat in fotoliu.  

Somnul bolnavului varstnic este modificat. El adoarme ziua, iar noaptea se trezeste mereu. Unii varstnici reactioneaza la medicamente sedative sau calmante. La cei cu dureri care se accentueaza noaptea se vor administra alaturi de sedative si analgetice.

Vizitarea bolnavilor de mai multe ori seara inainte de a adormi de catre asistenta ii creaza o siguranta mai mare a bolnavului.

Alimentatia bolnavului varstnic:

Apetitul bolnavului varstnic este diminuat atat datorita varstei cat si bolii care a aparut, sau datorita schimbarii mediului.  Aici intervine perspicacitatea asistentei medicale care ii creaza un mediu ambiant placut, ii respecta suferintele in limita regimului care trebuie respectat in functie de afectiuni. Deasemenea insistenta pentru a-i asigura alimentele si lichidele necesare organismului la varsta respectiva.

Se va respecta necesarul caloric cat si cantitatea de alimente si lichide. Se va respecta in primul rand necesarul de proteine care va fi completat cu glucide si lipide. Bolnavul varstnic este labil si se dezhidrateaza foarte repede. De aceea este necesar a se pastra corect echilibrul hidroelectrolitic prin urmarirea bilantului hidroelectrolitic.

Bolnavii care se deshidrateaza dintr-un anumit motiv si nu au toleranta gastrica, sau refuza hidratarea vor fi hidratati artificial prin perfuzie cu solutii hidroelectrolitice molare.

Tranzitul intestinal si urinar

Este foarte important si se supravegheaza atent. Ei nu retin exact numarul scaunelor sau a emisiunilor de urina. De aceea se noteaza fiecare emisiune. Ei pretind purgative care nu sunt justificate. Tranzitul intestinal  incetinit sau absent se caracterizeaza prin dieta echilibrata.

Stabilirea diagnosticului

Simptomatologia bolnavului varstnic este mai diminuata desi boala poate fi destul de avansata. Pentru stabilirea diagnosticului intreg personalul sanitar trebuie sa investigheze bolnavul cu mare rabdare si cu ajutorul examenelor paraclinice si clinice sa stabileasca diagnosticul.

Dupa stabilirea diagnosticului si in timpul tratamentului complicatiile bolnavului varstnic sunt mult mai frecvente si rapide datorita particularitatilor descrise la acesti bolnavi. Si pozitia in pat a bolnavului varstnic ii ingreuneaza circulatia, ventilatia pulmonara, infectiile sunt mai frecvente, tranzitul intestinal modificat, pneumonia hipostatica mai frecventa.

Recuperarea bolnavului varstnic tine de imbinarea corecta a medicatiei, masurilor de ingrijire, alimentatiei cat si a mediului ambiant in care traieste.