Protetica fixa - grile

PROTETICA FIXA - GRILE

COMPLEMENT SIMPLU

1.     *Restaurarile unidentare intracoronare indirecte:

1. se realizeaza in laborator in urma amprentarii
2. se realizeaza in cabinet de catre medicul dentist
3. se pot realiza si fara amrentarea prealabila
4. se realizeaza doar din aliaje nobile
5. nici un raspuns corect

2.     *Incrustatiile sunt:

1. coroane de invelis realizate din aliaje nobile
2. restaurari unidentare extracoronare
3. o alternativa la obturatiile plastice
4. realizate numai din aliaje de Cr-Co
5. nefizionomice

3.     *Incrustatiile metalice:

1. se realizeaza din aliaje de Cr-Co
2. se realizeaza din aliaje nobile si titan
3. din aur se fractureaza daca solicitarea aplicata depaseste limita elastica
4. se bruniseaza inainte de cimentare
5. nu pot reface punctele de contact.

4.     *Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile din amalgam sunt:

1. coloreaza tesuturile dentare
2. modelarea extrabucala permite refacerea unei bune morfologii ocluzale
3. pot fi realizate de catre medicul dentist
4. sensibilitatea tehnologica privind turnarea si prelucrarea
5. nici un raspuns corect.

5.     *Pinlay-urile sunt:

A. dispozitive corono-radiculare

B. coroane de substitutie

C. incrustatii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retentie

D. bonturi mobilizabile

E. restaurari protetice mobilizabile

6.     *Onlay-urile se indica:

1. la molari tratati endodontic care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate
2. la molari tratati endodontic care mai au doar 1 perete restant
3. ca elemente de agregare in edentatii intinse
4. cel mai frecvent in leziunile mezio-palatinale la frontali
5. variantele A si C.

7.     *Tehnicile directe fata de cele indirecte de realizare a incrustatiilor prezinta urmatoarele avantaje:

1. adaptare marginala imbunatatita
2. realizarea in conditii optime a ariei de contact
3. realizarea unei suprafete optime de contact
4. posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
5. nici un raspuns corect

8.     *Obturatiile de baza in cazul incrustatiilor din rasini compozite:

1. nu sunt necesare
2. asigura protectia pulpara in cazul cavitatilor profunde
3. se realizeaza inaintea prepararii cavitatii pentru incrustatie
4. trebuie extinse pana la nivelul marginilor cavitatii
5. se realizeaza din amalgam.

9.     *Amprentarea in cazul incrustatiilor din rasini compozite se realizeaza cu:

1. acrilate termo-baro polimerizabile
2. alginate
3. ploieteri sau siliconi cu rectie de aditie
4. gutaperca
5. hidrocoloizi ireversibili

10.  *Incrustatiile ceramice sunt contraindicate in:

1. parafunctii
2. leziuni carioase mici sau moderate
3. leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute
4. dinti cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si prognosticul dintelui
5. caitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva

11.  *Grosimea inlay-urilor

1. ceramice creste rezistenta
2. metalice scade rezistenta
3. ceramice ofera rezistenta acceptabila cand este de 1-2,5 mm
4. nu are relevanta
5. variantele A si B sunt corecte

12.  *La inlay-urile compozite

1. prepararea cavitatii este mutilanta
2. limita poate fi subgingivala
3. se bizoteaza marginile
4. fixarea este adeziva cu cimenturi diacrilice
5. amprenta se realizeaza cu hidrocoloizi ireversibili

13.  *Pregatirea dintelui in vederea cimentarii prevede:

1. curatarea cavitatii dupa gravare
2. gravarea cavitatii cu acid fluorhidric 37%
3. degresarea cu alcool a cavitatii urmata de o uscare cu un jet de aer timp de 10 secunde
4. aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumina (lampa halogen, cu plasma, dioda sau laser)
5. izolarea campului operator

14.  *Restaurarile extracoronare:

1. nu implica laboratorul de tehnica dentara
2. necesita sacrificii mai importante de tesuturi dure
3. sunt dominate de onlay-uri
4. sunt nefizionomice
5. nici o varianta corecta

15.  *Prin procedeul de fatetare:

1. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-ceramice
2. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-acrilice
3. se urmareste schimbarea fatetelor coroanelor metalo-diacrilice
4. variantele A, B si C
5. se urmareste sacrificiul minim de tesut dentar sanatos.

16.  *Avantajele fatetelor sunt:

1. economie de tesuturi dentare
2. corecteaza bruxismul
3. reaslizeaza stopuri ocluzale stabile
4. retentia lor pe suprafata dintelui se realizeaza prin efectul de perla
5. se realizeaza din aliaje de Cr-Co.

17.  *Coroanele partiale:

1. necesita preparatii intempestive
2. permit verificarea ulterioara a vitalitatii dintelui
3. ½ acopera fata vestibulara si jumatate din fetele proximale
4. adaptarea pe bont se face mai greu datorita efectului hidraulic
5. au retentie si rezistenta mecanica sporita fata de coroana totala

18.  *Coroanele partiale ¾:

1. se folosesc mai ales la dintii frontali
2. acopera marginea ocluzala a suprafetei vestibulare
3. are marginile preparatiei la nivelul punctelor de contact
4. permit mentinerea vitalitatii pulpare
5. acopera toate suprafetele in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare

19.  *Coroanele de invelis:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

A.      metalice acopera toate fetele dintelui cu exceptia celei vestibulare care se realizeaza din acrilat (coroane din doua bucati)

B.      nemetalice se realizeaza prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanica sau computerizata)

C.      se agrega la preparatiile dentare prin cimentarea sau insurubare

D.      metalice cu grosime dirijata au pereti de grosime inegala

E.      se folosesc pe dinti cu modificari de pozitie de peste 30⁰ fata de campul ocluzal.

20.  *Indicatiile coroanelor de invelis:

1. ca elemente de agregare in protezarea fixa
2. pe dinti cu tratamente endodontice si patologie periapicala
3. pe dinti cu rezorbtii alveolare care ating treimea apicala
4. pe dinti foarte scurti
5. variantele B si C

21.  *Coroanele turnate cu grosime totala:

1. au pereti laterali de dimensiuni egale
2. contactul cu bontul se realizeaza doar in zona coletului
3. contactul cu bontul se realizeaza si pe fata vestibulara
4. nu se utilizeaza foarte frecvent
5. necesita tehnologii si aliaje speciale.

22.  *Coroanele de invelis nemetalice

A. mai sunt cunoscute si sub numele de coroane estetice sau fizionomice

B. folosesc aliaje de Cr-Co

C. nu se pot realiza din rasini compozite datorita contractie la polimerizare

D. sunt nefizionomice

E. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare

23.  *Contraindicatiile coroanei Jacket din ceramica sunt:

1. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refacute cu materiale plastice de restaurare coronara
2. anomalii de forma si de pozitie
3. discromiile
4. pacienti tineri la care camera pulpara fiind voluminoasa exista riscul lezarii pulpei
5. nici o varianta corecta

24.  *Coroanele Jacket din rasini compozite

1. se realizeaza prin sinterizare
2. la realizarea preparatiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru coroanele de acoperire
3. este recomandata terminatia in lama de cutit la nivel cervical
4. variantele B si C
5. se realizeaza din rasini cu umplutura anorganica redusa

25.  *Coroanele mixte:

1. nu trebuie sa satisfaca functia de sprijin datorita functiei sale mai mult fizionomice
2. metalo-ceramice utilizeaza polimetilmetacrilatul ca material de placare
3. trebuie sa evite modificarea raporturilor ocluzale
4. coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizare
5. nu trebuie sa mentina neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutitiei

COMPLEMENT MULTIPLU

26.  Incrustatiile :

1. sunt proteze unidentare care se folosesc in tratamentul leziunilor coronare
2. sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare
3. acopera fata vestibulara a dintilor frontali
4. au indicatii protetice
5. metalice se realizeaza din aliaje nobile si titan

27.  Incrustatiile se clasifica in:

1. coroane partiale ¾
2. inlay sau incrustatie intracoronara
3. pinlay
4. pinlay (sau incrustatie extracoronara)
5. onlay (numit si inlay cu crampoane)

28.  Pinlay-urile:

1. sunt incrustatii cu crampoane
2. utilizeaza elemente suplimentare de retentie
3. sunt incrustatii extracoronare
4. se mai numesc si inlay-uri cu crampoane
5. variantele B si C

29.  Onlay-urile se indica :

1. in leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intacti
2. la pacienti cu igiena deficitara
3. cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-orala
4. la tineri cand exista pericolul deschiderii camerei pulpare
5. ca element de agreagare in edentatii intinse

30.  Contraindicatiile incrustatiilor sunt

1. elemente de agregare in edentatii reduse
2. igiena deficitara
3. elemente de agregare in edentatii extinse
4. leziuni coronare reduse
5. variantele B si D

31.  Incrustatiile din rasini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmatoarele avantaje fata de tehnicile directe:

1. timpul de lucru mai scurt
2. pretul de cost mai redus
3. adaptare marginala imbunatatita
4. realizarea in conditii optime a ariei de contact
5. posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime

32.  Tehnica semidirecta intraorala de realizare a incrustatiilor din rasini compozite prevad:

1. realizarea de catre tehnician
2. fotopolimerizarea in situ
3. brunisarea incrustatiilor dupa cimentare
4. aplicarea unui agent de izolare inaintea inserarii si polimerizarii compozitului
5. prepararea cavitatii si aplicarea obturatiei de baza

33.  Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:

1. timp de lucru indelungat
2. aspectul estetic lasa de dorit
3. posibilitatea fracturarii in timpul fazelor de laborator
4. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
5. corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii initiale

34.  In vederea cimentarii incrustatiilor ceramice se fac urmatoarele pregatiri:

1. degresarea dintelui cu spirt
2. gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secunde
3. izolarea campului operator
4. se usuca cu jet de aer timp de 15 secunde
5. variantele A, B si C

35.  Restaurarile extracoronare:

1. reclama sacrificii mai importante de tesuturi dure
2. se realizeaza prin tehnici aproape exclusiv indirecte
3. sunt dominate de onlay-uri
4. sunt dominate de inlay-uri
5. sunt dominate de pinlay-uri

36.  Fatetele vestibulare

1. ceramice combina cerintele conservative cu cele de stabilitate cromatica
2. prezinta risc mare de iritatie pulpara
3. pot fi realizate doar indirect de catre medic
4. elimina prepararea circulara de pe fata orala
5. se folosesc la dinti cu anomalii de forma

37.  Contraindicatiile fatetelor sunt:

1. prezenta de fisuri amelare
2. anomaliile de forma
3. predispozitii la carii dentare
4. igiena bucala defectuoasa
5. indicatii de diastema

38.  Concluzia lui Chirstensen dupa aplicarea a mii de fatete a fost:

1. in discromiile severe tetraciclinice se obtin rezultate mai bune cu ajutorul fatetelor decat cu ajutorul coroanelor de invelis
2. atunci cand stigmatele distrofice afecteaza structural coroanele dentare, se obtin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de invelis
3. in discromiile severe tetraciclinice se obtin rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de invelis decat cu ajutorul fatetelor
4. in anomaliile dentare de forma fatetele trebuie plasate subgingival pentru a creste rezistenta si efectul estetic
5. variantele A si B

39.  Coroanele partiale:

1. sunt reprezentate de fatete
2. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural
3. nu necesita preparatii intempestive
4. permit verificarea ulterioara a vitalitatii
5. sunt reprezentate de onlay-uri.

40.  Coroanele partiale:

1. 7/8 acopera toate suprafetele in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare.
2. 4/5 acopera in plus fata de coroana ¾ marginea ocluzala a suprafetei vestibulare
3. 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind fata ocluzala pana la nivelul cuspizilor vestibulari
4. pastreaza "placajul natural" al dintelui
5. permit testarea vitalitatii dintelui

41.  Indicatiile coroanelor partiale sunt:

1. indice de carie crescut sau igiena necorespunzatoare
2. coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduse
3. elemente de ancorare in cadrul unor punti extinse
4. realizarea unor sisteme de contentie pentru imobilizarea dintilor in boala parodontala
5. ancora in protezarea mobilizabila

42.  Referitor la statica ancorarii coroanelor partiale

1. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin santurile de pe suprafata ocluzala
2. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin peretii axiali paraleli
3. retentia impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin santuri si puturi parapulpare
4. retentia impotriva fortelor de desprindere orale se realizeaza prin santurile de pe fata ocluzala
5. retentia impotriva fortelor de desprindere orale se realizeaza prin rigidizare impotriva incovoierii

43.  Coroanele de invelis

1. acopera in totalitate suprafetele preparate ale unui bont natural
2. metalice se pot confectiona prin turnare
3. metalice se pot confectiona prin polimerizare
4. metalice cu grosime dirijata are contact cu bontul doar la nivelul fetei vestibulare
5. variantele B si C

44.  Coroanele de invelis

1. se folosesc la dinti cu parodontiul afectati
2. se folosesc in scop de refacere morfofunctionala
3. se folosesc in scop protetic
4. se folosesc in scop profilactic
5. se folosesc la pacienti cu afectiuni generale care nu suporta sedinte lungi de preparari.

45.  Coroanele metalice turnate:

1. pot fi cu grosime dirijata
2. pot fi cu grosime totala
3. nu se pot confectiona din titan
4. cu grosime dirijata consuma mai putin aliaj decat cele totale
5. variantele A si B

46.  Adaptarea axiala a coroanei:

A.      la preparatia cu prag nu sunt permise discrepante marginale decelabile macroscopic

B.       se verifica prin urmarirea punctelor de contact proximale si rezistenta fatetelor vestibulare

C.       se verifica prin urmarirea inchiderii marginale in zona cervicala

D.      in preparatiile tangentiale, coroana nu trebuie sa patrunda excesiv in santul gingival

E.       lungimea excesiva a coroanei se evidentiaza prin ischemierea marginii gingivale

47.  Deficientele in adaptarea marginala:

1. pot fi eliminate doar de catre medic
2. pot apare si datorita greselilor de modelaj in laborator
3. macheta nu trebuie sa prezinte o adaptare marginala perfecta in zona marginala deoarece in urma prelucrarii si finisarii poate rezulta o treapta pozitiva.
4. se datoreaza numai greselilor medicului
5. pot rezulta in urma unei amprentari gresite

48.  Coroanele din doua bucati

1. mai sunt cunoscute si coroane din inel si capac
2. mai sunt cunoscute si coroane cu fenestratie vestibulara
3. se confectioneaza numai din aliaje nobile
4. capacul se modeleaza in cabinet
5. au fost folosite in trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet si exactitatea reliefului ocluzal

49.  Coroanele de invelis nemetalice

1. nu se mai folosesc
2. se folosesc doar pentru restaurari provizorii
3. sunt cunoscute si sub numele de coroane estetice
4. se realizeaza si din polimeri
5. se realizeaza si din rasini compozite

50.  Defectele coroanelor de invelis din rasini acrilice sunt:

1. dificultatea de realizare
2. contractie mare la polimerizare
3. rezistenta slaba la uzura
4. absorbtie crescuta de apa
5. polimerizarea reticulata a acrilatelor

51.  Indicatiile coroanelor Jacket ceramice sunt:

1. pacientii tineri cu camere pulpare voluminoase
2. discromii ale frontalilor
3. molarii
4. anomalii de forma
5. anomalii de pozitie

52.  Coroanele Jacket acrilice:

1. sunt folosite la ora actuala doar ca restaurari provizorii
2. sunt folosite la ora actuala doar ca restaurari permanente
3. sunt folosite ca restaurari permanente sau provizorii
4. pot fi utilizate la adolescenti ca restaurari de temporizare
5. nu se pot realiza in cabinet

53.  Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezinta urmatoarele avantaje:

1. relieful ocluzal corect realizat de catre tehnician
2. scurtarea timpului de lucru
3. evitarea erorilor din cursul machetarii
4. adaptare marginala imbunatatita
5. posibilitatea paralelizarii dintilor de catre tehnician

54.  Coroanele mixte:

1. asigura functia de sprijin
2. se realizeaza din doua tipuri de ceramica feldspatica
3. evita modificarea raporturilor ocluzale
4. se realizeaza din doua bucati
5. rezistenta lor este asigurata de componenta metalica

55.  Coroanele mixte:

1. pot fi metalo-ceramice
2. pot fi metalo-acrilice
3. componenta metalica se poate realiza prin galvanizare
4. componenta metalica se poate realiza prin termopolimerizare
5. componenta fizionomica poate sa adere de componenta metalica si prin retentie mecanica

56.  Avantajele coroanelor mixte sunt:

1. sunt identice cu ale coroanelor acrilice
2. combina rezistenta mecanica cu aspectul fizionomic
3. rezistenta in timp a placarii cu acrilat a intregii suprafete coronare
4. aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurari
5. pot fi utilizate la dintii oralizati

57.  Elementele componente ale coroanei mixte sunt:

1. bontul dentar
2. componenta metalica
3. componenta fizionomica
4. inelul ocluzal
5. fateta linguala

58.  Componenta fizionomica a coroanei mixte:

1. confera un aspect estetic
2. asigura rezistenta coroanei mixte
3. nu participa intotdeauna la realizarea ariilor de contact proximale
4. se poate realiza din ceramica
5. se ralizeaza prin turnarea ceramicii

59.  Prepararea bontului pentru o coroana mixta trebuie sa respecte:

1. conditiile biologice
2. conditiile mecanice
3. conditiile fizionomice
4. conditiile financiare
5. dorintele pacientului

60.  Dezavantajele coroanelor mixte sunt:

1. sunt inestetice
2. agregare mai slaba fata de cororanele de invelis metalice turnate datorita sacrificiului mai mare substanta dura de la nivelul dintilor
3. aparitia uneori a fenomenului de separare la interfata dintre cele doua materiale
4. nu pot fi utlizate ca element de agregare in cazul puntilor
5. nu pot fi folosite individual

61.  Componenta metalica a coroanei mixte:

1. asigura efectul estetic
2. se realizeaza din ceramica
3. delimiteaza componenta fizionomica
4. reconstituie ariile proximale de contact (cu unele exceptii la CMMC)
5. acopera in totalitate bontul dentar, cu unele exceptii pentru CMMC

62.  Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ:

1. confectionarea modelului
2. realizarea machetei componentei metalice
3. indicatia de tratament si stabilirea planului terapeutic
4. prelucrarea finala a CMMC
5. cimentarea provizorie (daca este cazul)

63.  Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ:

A. examenul clinic

B. amprentarea campului protetic

C. ambalarea, tiparul si turnarea componentei metalice

D. verificarea adaptarii protezei (in cele 3 sfere) pe campul protetic

E. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice

64.  Dupa procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM al caror schelet rezulta prin:

1. termopolimerizare
2. ambutisare
3. fotopolimerizare
4. sinterizare
5. galvanizare

65.  Dupa procedeul de realizare a componentei fizionomice, exista CM ale caror componente se obtin prin:

1. termopolimerizare
2. ambutisare
3. fotopolimerizare
4. sinterizare
5. galvanizare