Tesutul limfoid asociat tubului digestiv

Tesutul limfoid

- poate apare sub doua forme : tesut limfatic difuz si tesut limfatic in foliculi

- apare initial in structura corionului, ulterior se poate extinde si in submucoasa

a) Tesutul limfatic difuz

- se afla la nivelul corionului, predomina limfocitele T , contine monocite, plasmocite, eozinofile, mastocite

- asigura corionului sediul major in procesele de aparare la nivelul tubului digestiv

b) Tesut limfatic in foliculi

- apare initial in mucoasa si se poate extinde pana in submucoasa

- foliculii pot fi T izolati (solitari): esofag, stomac-regiune pilorica, intestin subtire si gros

T grupati : ileon (placi Peyer), apendice

- contin limfocite T si limfocite B

- in epiteliul de acoperire ce se afla in dreptul agregatelor nodulare se afla celule M cu rol in initierea raspunsului imun local

- acest tesut are la polul apical microfalduri sau microvili in functie de momentul functional al celulei; microvilii sunt mai lungi, mai putini ca la celulele absorbante

- corpul celulei e adanc invaginat de limfocite migrate sau de pseudopodele unor monocite

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Situatia stadiilor de depistare a cancerului de corp uterin devine si mai sugestiva daca se prezinta intr-un grafic (figura 6.10).

In acest studiu clinico-statistic am urmarit ce relatie a existat intre varsta la care a fost depistat cancerul endometrial la lotul de femei studiate si stadiul bolii.

Astfel, s-a observat ca din cele 17 cazuri cu varste cuprinse intre 36-51 ani, 2 cazuri au fost in stadiul 0 (11,76%), 8 cazuri au fost in stadiul I (47,05%), 5 cazuri au fost in stadiul II (29,41%),2 in stadiul II si nici unul in cazul IV.

In intervalul de varsta 51-71 ani din cele 78 cazuri, 1 caz (1,2%) a fost depistat in stadiul O, 56 cazuri (71,79%) in stadiul I, 15 cazuri (19,2%) in stadiul II, 3 cazuri (3,8%) in stadiul III si 3 cazuri (3,8%) in stadiul IV.

Intr-un studiu realizat de K.Hoffman (1995) s-a aratat ca la femeile cu cancer endometrial avand varsta cuprinsa intre 75-92 ani, numai 23% din tumori erau in stadiul I, majoritatea de 77% erau adanc invazive sau stadii avansate (Ic-IV).

Pe statistica noastra, din cele 25 de cazuri studiate cu varsta cuprinsa intre 71-96 ani, 8 cazuri au fost in stadiul I (32%), iar restul(68%) au fost in stadii avansate (II-IV). Din cele 8 cazuri nici unul nu a fost in stadiul Ia, 4 au fost in stadiul Ib si 4 in stadiul Ic. Astfel, in acest interval de varsta 21 de cazuri (84%) au avut stadii avansate (Ic-IV).

Aceste valori se regasesc in tabelul 6.11

Tabelul 6.11

Datele din tabelul 6.11 sunt sugestiv reprezentate printr-un grafic (fig. 6.11)

Concluzia ar fi ca, in comparatie cu bolnavele cu varste cuprinse intre 51-71 ani la care 71,79% din tumori au fost in stadiul I, la cele cu varsta cuprinsa intre 71-96 ani, numai 32% din tumori erau in stadiul I restul fiind in stadii avansate (II-IV).

In urma calcularii varstei medii, dupa formula:

(6)

unde:

X_i: centrul de interval

F_I: frecventa observata a fiecarui interval

am obtinut rezultatele prezentate in tabelul 6.12.

Tabelul 6.12

Si in urma calcularii varstei medii, se constata ca stadiul O a fost depistat la o varsta medie de 48,5 ani, stadiul I la o varsta medie de 61,69 ani, stadiul II la o varsta medie de 71,35 ani si stadiul IV la o varsta medie de 67,25 ani. In concluzie, cu cat varsta medie a bolnavelor cu cancer endometrial creste, cu atat stadiul este mai avansat.

In ceea ce priveste gradul de diferentiere al cancerului de corp uterin, s-a observat ca din cele 120 de femei, la 52 (44%) de cazuri au avut gradul G1, 40 (33%) din cazuri au avut gradul G2 si 28 (23%) din cazuri au avut gradul G3.

Tabelul 6.13

In concluzie, cele mai multe din cazurile studiate - 52 (44%) au fost depistate in gradul G 1.

Reprezentarea grafica a tabelului 6.13 este redata in fig. 6.13.

Tinand cont de faptul ca gradul de diferentiere al tumorii este dependent de varsta la care apare cancerul de endometru, am dorit sa observam cum a depins acesta de varsta.

Astfel, la grupa de varsta 36-51 ani, din cele 17 cazuri 13 (76,47%) au fost cazuri cu gradul C1, 2 cazuri (11,76%) au fost G2 si 2 (11,76%) au fost G3.

Din cele 78 de cazuri cu varste cuprinse intre 51-71 ani, 37 de cazuri (47,7%) erau in gradul I, 25 de cazuri (32%) erau in gradul II, iar 16 din cazuri (20,5%) erau in gradul III.

Din cele 25 de cazuri studiate cu varste cuprinse intre 71-96 de ani, 2 cazuri (8%) erau in gradul I, 13 de cazuri (52%) erau in gradul II, iar 19 din cazuri (40%) erau in gradul III.

Tabelul 6.14

Concluzia ar fi ca, la bolnavele studiate cu varste cuprinse intre 71-96 ani, gradul de malignitate a fost ridicat, marea majoritate 23 de cazuri (92%) au avut un grad de malignitate ridicat (G2-G3) si numai 2 cazuri (8%) au fost in gradul G1.

In concluzie, la grupul de varsta 71-96 ani cancerul endometrial este mult mai agresiv, mai putin diferentiat histologic.

Calculand varstele medii la care au fost depistate gradele G1, G2 si G3 de cancer endometrial - dupa formula (6) - am obtinut urmatoare varste medii:

q      57,73 ani pentru gradul G1;

q      66,62 ani pentru gradul G2;

q      67,07 ani pentru gradul G3.

Cresterea agresivitatii cancerului endometrial la femeile in varsta poate fi in legatura cu independenta tumorii la factorii hormonali, cu diminuarea apararii imunologice impotriva cancerului in general la pacientii in varsta si/sau cu intarzierea stabilirii diagnosticului bolii.

In ceea ce priveste diagnosticul anatomopatologic la cele 120 se cazuri cu cancer de corp uterin, 101 cazuri (83%) au fost adenocarcinoame, 8 cazuri (7%) au fost carcinom papilifer, 6 cazuri (5%) carcinom cu celule clare, 1 caz (1%) carcinom adenoscuamos, 2 cazuri (2%) carcinom mixt si 2 cazuri (2%) carcinom "in situ".

Tabelul 6.15

Reprezentarea grafica a tabelului 6.15 este prezentata in fig. 6.15

Se observa ca marea majoritate a carcinoamelor endometriale au fost adenocarcinoame (83%), urmate de carcinom papilifer (7%), carcinom cu celule clare (5%), carcinom "in situ" (2%), carcinom mixt (2%) si carcinom adenoscuamos (1%). Adenocarcinoamele au fost diagnosticate la toate grupele de varsta 36-96 ani, dar a predominat la grupa 36-66 ani. Carcinomul papilifer a predominat la grupul de varsta 71-76 ani-fiind depistate 4 cazuri, iar carcinomul cu celule clare a fost mai intalnit in intervalul de varsta 66-81 ani-4 cazuri. Cele 2 cazuri cu carcinom "in situ" au fost depistate in intervalul 36-41 ani.

Astfel, se observa ca formele anatomopatologice cu un prognostic mai sever apar la varste avansate (dupa 66 ani).

Modalitatea de debut a cancerului de corp uterin

Referindu-ne la simptomatologia cancerului de corp uterin s-a constatat ca pe lotul studiat 112 bolnave (93%) s-au prezentat la medic pentru metroragii, doar 8 bolnave (7%) au prezentat si alte simptome (dureri in etajul inferior cu iradiere lombara, astenie, ameteli leucoree).

Tabelul 6.16

Frecventa factorilor de risc (hipertensiunea arteriala, diabet zaharat, obezitate, afectiuni ginecologice) implicati in aparitia cancerului de corp uterin

Hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat reprezinta factori de risc pentru cancerul endometrial si alaturi de obezitate formeaza o triada simptomatica clasica care se asociaza cancerului de endometru.

Tinand cont de acest fapt, am studiat in ce masura acesti factori de risc s-au regasit in lotul de paciente  studiat.

Astfel din cele 20 de cazuri, hipertensiunea arteriala a fost prezenta la 55 de din cazuri, diabetul zaharat la 17 cazuri, iar obezitatea la 19 cazuri. Se constata ca hipertensiunea arteriala s-a asociat cel mai frecvent cu cancerul endometrial, fiind urmata de obezitate si de diabetul zaharat.

Din cele 55 de cazuri care au prezentat hipertensiune arteriala doar 26 de cazuri au avut hipertensiune arteriala neasociata cu obezitatea, diabetul zaharat sau afectiuni ginecologice, la restul de 29 de cazuri hipertensiunea arteriala s-a asociat cu diabetul zaharat, obezitate sau afectiuni ginecologice.

Din cele 17 cazuri cu diabet zaharat asociat, doar 6 cazuri au avut doar diabet zaharat, la restul el asociindu-se cu hipertensiune arteriala, obezitate sau afectiuni ginecologice.

Din cele 19 cazuri cu obezitate asociata , doar 3 cazuri au avut doar obezitate, la 16 cazuri obezitate asociindu-se cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau afectiuni ginecologice.

Tabelul 6.17

Reprezentarea grafica a datele din tabelul 6.17 poate fi vazuta in fig. 6.17

Astfel pe lotul studiat s-au regasit bolnave care au prezentat asocieri ale hipertensiunii arteriale, obezitatii si diabetului zaharat. Din cele 120 de cazuri de paciente studiate, 5 cazuri au prezentat hipertensiune arteriala asociata cu diabet zaharat si obezitate, 5 cazuri au prezentat hipertensiune arteriala asociata cu diabet, 1 caz a avut diabet zaharat asociat cu obezitate si 10 cazuri hipertensiune arteriala asociata cu obezitate.

In literatura de specialitate se precizeaza ca riscul de boala este mult mai mare daca hipertensiunea arteriala s-ar asocia cu obezitatea si diabetul zaharat.

Tabelul 6.18

Reprezentarea grafica a tabelului 6.18 este prezentata in fig. 6.18.

Din graficul de mai inainte se observa ca pentru lotul studiat cea mai frecventa asociere a fost reprezentata de hipertensiunea arteriala-obezitate, urmate de asocierea obezitate-hipertensiune arteriala-diabet zaharat si asocierea hipertensiune arteriala-diabet zaharat.

Este cunoscut faptul ca intre factorii de risc exista o relatie de asociere.

Asocierea reprezinta o relatie de interdependenta dintre 2 variabile ambele exprimate calitativ sau una exprimata cantitativ si cealalta calitativ.

In cazul nostru, factorii de risc pot fi considerati de forma unor variabile alternative de tipul DA/NU.

Pentru masurarea interdependentelor statistice in aceste situatii se intocmesc in prealabil tabele de asociere:

Pentru masurarea statistica a gradului de asociere dintre cele 2 variabile am folosit coeficientul de asociere propus de Yule:

; -1< Casociere<1 (7)

In practica ne putem confrunta cu una din urmatoarele situatii:

q      independenta de asociere:

ad-bc=0T C_asociere = 0

q      asociere completa cu sens pozitiv:

b=0 sau c=0T C_asociere = 1

q      asociere completa cu sens negativ:

a = 0 sau d = 0T C_asociere = 1

Astfel am urmarit determinarea tipului de asociere existenta intre hipertensiunea arteriala, obezitate sau diabet zaharat.

Pentru masurarea interdependentei dintre obezitate si hipertensiune arteriala am intocmit tabelul de mai jos:

Tabelul 6.19

A rezultat ca: C_asociere= (61x15-4x40)/(61x15+4x40)=0,70

Valoarea C_asocire=0,70 denota ca intre cei doi factori de risc hipertensiune arteriala si obezitate exista o asociere stransa in sens pozitiv.

Tabelul 6.20

A rezultat ca: C_asociere= (58 x 10 - 7 x 45)/(58 x 10 + 7 x 45)=0,29

Valoarea C_asocire=0,29 arata ca intre cei doi factori de risc, hipertensiune arteriala si diabet zaharat, exista o asociere moderata in sens pozitiv.

Tabelul 6.21

A rezultat ca: C _asociere = (58 x 6 - 13 x 11)/(90 x 6 + 13 x 11)=0,58

valoarea C_asocire=0,58 arata ca intre cei doi factori de risc, diabet zaharat si obezitate, exista o asociere moderata in sens pozitiv.

Astfel, din calculele efectuate se observa ca la cele 120 de paciente cu cancer de corp uterin care au avut asociate hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau obezitate, cea mai stransa asociere a fost intre hipertensiunea arteriala si obezitate, urmata de hipertensiune arteriala si diabet zaharat si de asocierea slaba intre diabet zaharat si hipertensiunea arteriala.

Afectiuni ginecologice

Prin studii clinice si necropsice s-a aratat ca exista o frecventa asociere a cancerului de endometru cu fibroame uterine, care recunosc de asemenea, estrogenodependenta.

Polipii endometriali pot preceda sau se pot asocia cu cancerul endometrial. La cazurile studiate de noi am evidentiat polipi endometriali, 13 au avut fibrom uterin, 8 chist ovarian si 1 caz a avut cancer de col uterin.

Tabelul 6.22

Datele din tabelul 6.22 isi regasesc reprezentarea grafica in fig. 6.19

Din acest grafic se observa ca ceea mai frecventa afectiune ginecologica care s-a asociat cancerului endometrial a fost reprezentata de fibromul uterin (13 cazuri). Din lotul de 120 cazuri, 42 paciente au prezentat hipertensiune arteriala, obezitate, diabet zaharat sau afectiuni ginecologice asociate cu cancerul endometrial. Restul de 78 de bolnave au avut prezenti factorii de risc (HTA, obezitate, DZ) si afectiuni ginecologice. Aceste date sunt prezentate in tabelul 6.23.

Tabelul 6.23

Reprezentarea grafica a tabelului 6.23 este redata in fig. 6.20.

In concluzie, rezumand toti factorii de risc implicati in aparitia cancerului de endometru, care s-au regasit la pacientele din lotul studiat, s-a constatat ca:

Tabelul 6.24

Reprezentarea grafica a acestor date este ilustrata in fig. 6.21

Din acest grafic reiese ca la o varsta peste 50 de ani, hipertensiunea arterial, menopauza tardiva si nuliparitatea reprezinta factorii de risc cei mai frecventi care s-au asociat cu cancerul de corp uterin.

CONCLUZII

1.     Cancerul endometrial este un cancer al femeii cu varsta inaintata, fiind prezent in 85,83 % din cazuri la femei peste 50 de ani, varsta medie de aparitie este de 62 ani.

2.     Majoritatea pacientelor provin din mediul urban (56%).

3.     Menarha precoce (mai mic de 12 ani) a reprezentat un factor de risc doar pentru un numar mic de bolnave (3 cazuri).

4.     La cele mai multe din bolnave menopauza s-a instalat tardiv, varsta medie de instalare a menopauzei fiind de 51 de ani.

5.     Cancerul endometrial a fost cel mai frecvent depistat in perioada postmenopauzica (80%) din cazuri.

6.     Marea majoritate a bolnavelor au fost nulipare (34%), sau au avut paritate mica (28%).

7.     Factorul ereditar a fost prezent doar la 4,2% din paciente.

8.     Hipertensiunea arteriala s-a asociat cel mai frecvent cu cancerul endometrial fiind urmata de obezitate si de diabetul zaharat.

9.     Afectiunea ginecologica cea mai frecventa asociata cu cancerul endometrial a fost fibromul uterin.

10.  Marea majoritate a pacientelor au fost depistate in stadiul II.

11.  La grupa de varsta 71-90 ani, cancerul endometrial este mult mai agresiv si mai putin diferentiat histologic.

12.  Bolnavele au fost diagnosticate prin examen clinic, citologie, biopsi

La aparitia in lumenul intestinal a antigenului, celulele M preiau prin endocitoza molecula de antigen si o elimina in spatiul extracelular adiacent unde se afla limfocite migrate si pseudopodele monocitelor. Aici antigenul este preluat de monocite prezentatoare de antigen, care le prezinta limfocitelor adiacente . Limfocitele migreaza apoi in nodulii limfatici din corion, apoi prin duct toracic in circulatia sanguina. Limfocitele sunt readuse in corion prin circulatia sanguina. Limfocitele se diferentiaza in plasmocite ce secreta imunoglobulinele si in special Imunoglobulina A.

Imunoglobulina A interactioneaza cu receptorii specifici ce se afla la baza celulei epiteliale, patrund si traverseaza celula epiteliala. In timpul traversarii Imunoglobulina A se completeaza cu o glicoproteina secretoare ce protejeaza Imunoglobulina A de actiunea proteolitica a enzimelor din tubul digestiv. Imunoglobulina A se afla in glicocalix, spre lumen