PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR DREPT. MODELAJ DIRIJAT IN GIPS

Dimensiuni:-inaltimea coroanei : 20 mm

-diametrul M-D: 16 mm

-diametrul V-P: 20 mm

1. Pe  fetele laterale ale blocului de gips se delimiteaza inaltimea viitoarei coroane la 20mm

2. Pe viitoarea fata ocluzala se deseneaza un dreptunghi cu laturile 16 x 20 mm.(vezi fig.1)

3. Se noteaza fetele laterale ale blocului de gips in asa fel incat fetele V si P sa aiba latimea de 16 mm iar fetele M si D de 20 mm.

4. Se prelungesc laturile dreptunghiului de pe fata ocluzala pe fetele laterale ale blocului de gips pana la intersectia cu linia care marcheaza inaltimea partii coronare.

5. Se  indeparteaza surplusul de gips de pe fetele laterale ale blocului de gips in asa fel incat la final sa se obtina un paralelipiped cu inaltimea de 20 mm si fata ocluzala de 16 x 20mm.

6 Pe fata ocluzala se traseaza linia mediana in sens M-D si se prelungeste pe fetele M si D ale blocului de gips.

7. Se aplica desenul fetei M din fig.( 2 ) pe fata M a blocului de gips.

1.   Se aplica desenul fetei D din fig.( 3 )  pe fata D a blocului de gips.

9. Dupa ce s-au aplicat cele doua desene pe fetele M si D ale blocului de gips se vor uni pe fetele V, P si ocluzala urmatoarele puncte:

-pe fata V si P:-punctele care delimiteaza zona de convexitate maxima : D si D' respectiv E si E'

-pe fata P punctele care delimiteaza inaltimea cuspidului P: A cu A'

-pe fata ocluzala punctele care delimiteaza inaltimea cuspidului V si punctele care delimiteaza inaltimea cuspidului P ( A cu A' si C cu C').

2.   Dupa ce s-au unit aceste puncte se indeparteaza surplusul de material care este cuprins in ariile formate prin unirea punctelor mai sus mentionate.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

11. Se aplica desenul fetei V din fig.( 4 ) pe fata V a blocului de gips.

12. Se aplica desenul fetei P din fig.( 5 )pe fata P a blocului de gips.

13. Dupa ce s-au aplicat cele doua desene, se vor uni pe fetele M si D punctele omoloage ( BB', CC', DD', EE' ) iar pe fata ocluzala punctele care reprezinta varfurile cuspizilor V si P (AA').

14. Se indeparteaza surplusul de material.

15. Se aplica pe fata ocluzala desenul fetei ocluzale din fig.( 6 )

16. Punctele care delimiteaza poligonul de pe fata ocluzala se vor prelungi astfel:

Punctul B printr-o dreapta perpendiculara pe marginea cervicala a fetei vestibulare.

Punctul E printr-o dreapta perpendiculara pe marginea cervicala a fetei palatinale.

Punctul F printr-o dreapta pe fata distala, paralela cu marginea distala a fetei palatinale

Punctul D printr-o dreapta pe fata meziala paralela cu marginea meziala a fetei palatinale.

Punctul A printr-o dreapta pe fata distala paralela cu marginea distala a fetei vestibulare

Punctul C printr-o dreapta pe fata meziala paralela cu marginea M a fetei vestibulare.

17. Se indeparteaza surplusul de substanta care este cuprins in ariile rezultate din prelungirea tuturor acestor puncte.

18. Se finiseaza modelul conform caracteristicilor morfologice coronare ale primului premolar superior.

5 CRITERII DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE A PRIMULUI PREMOLAR SUPERIOR

1.   FATA VESTIBULARA ESTE ASEMANATOARE CU CEA A CANINULUI (FORMA PENTAGONALA CU PREZENTA "V"-ULUI INCIZAL)

2.   FATA MEZIALA ESTE CEA MAI INALTA DINTRE FETELE PROXIMALE ALE DINTILOR LATERALI.

3.   FATA OCLUZALA PREZINTA DOI CUSPIZI (CEL VESTIBULAR ESTE MAI MARE DECAT CEL PALATINAL)

4.   SANTUL INTERCUSPIDIAN ESTE LINIAR CU ORIENTARE MEZIO-DISTALA SI POZITIONAT MAI APROAPE DE CUSPIDUL PALATINAL.

5.   CEL MAI FRECVENT PREZINTA DOUA RADACINI ( UNA VESTIBULARA SI UNA PALATINALA) SAU O RADACINA BIFIDA APLATIZATA USOR MEZIO-DISTAL. ESTE SINGURUL PREMOLAR CARE POATE PREZENTA DOUA RADACINI.