Presiunea arteriala - metode de masurarea si inregistrare

Presiunea arteriala este presiunea pe care sangele o exercita asupra peretelui arterial.

Tensiunea arteriala este egala si opusa ca sens cu presiunea arteriala si reflecta apasarea exercitata de peretii arteriali destinsi de jetul de sange asupra coloanei sanguine.

Presiunea arteriala este determinata de :

-forta de contractie a ventriculului stang ;

-calitatile peretelui arterial ;

-calitatile sangelui ;

-rezistenta arteriolara periferica.

Evaluarea presiunii arteriale se poate face prin metode directe sau indirecte.

a)      Metoda directa

consta in punctionarea arterei si racordarea acului la un manometru (se foloseste manometrul Ludwig)

-in practica medicala se efectueaza prin cateterism vascular

-prin inregistrarea grafica a oscilatiilor presionale se obtine un grafic in care se disting mai multe tipuri de oscilatii.(fig V30 pag 205).

Oscilatii inregistrate prin metoda directa de evaluare a presiunii arteriale:

• Oscilatii de origine cardiaca (sistolo-diastolice)
• Oscilatii de natura respiratorie , cu frecventa egala cu cea a respiratiilor
• Oscilatii vasomotorii -mai rare (2-3/minut) si cu amplitudine mai mica (unde Traube-Hering-Meyer).

Amplitudinea lor creste in ischemii ale centrilor vasomotori.

b)      Metoda indirecta

cea mai frecvent utilizata in practica medicala

-Valorile presiunii arteriale determinate in stare de repaus sunt un indicator concludent al dinamicii circulatiei.

Principiu : se echilibreaza presiunea sangelui din artera cu o presiune exterioara de valoare cunoscuta.

Metode de determinare : - metoda palpatorie (Riva Rocci )

- metoda ascultatorie

a)Metoda palpatorie (Riva Rocci)

• permite sesizarea presiunii arteriale maxime (sistolice) prin palparea pulsului arterial sub nivelul de compresiune.

Tehnica de lucru :

-se foloseste un tensiometru cu mercur

-instrumentul este format din urmatoarele componente :

■o manseta de cauciuc dubla ,care se poate umfla si care ese acoperita cu panza pentru a putea fi extensibila numai inspre brat si inextensibila spre exterior.

■un manometru cu mercur care comunica cu manseta , astfel incat poate fi cunoscuta presiunea aplicataprin manseta odata cu umplerea acesteia cu aer.

■o para de cauciuc cu ajutorul careia se umfla manseta.

■o supapa plasata pe tubul care leaga para de cauciuc de manseta . Aceasta supapa poate fi deschisa gradat pentru ca iesirea aerului din manseta sa produca o scadere gradata a presiunii din interiorul mansetei .

-se fixeaza manseta in jurul bratului deasupra plicii cotului .

-se repereaza pulsul arterial ( la nivelul arterei radiale).

-se pompeaza aer in manson pana la o valoare (indicata pe manometru) care se considera superioara valorii maxime a presiunii arteriale .

-la nivelul arterei radiale (in "santul pulsului" ) nu se mai percepe pulsul arterial deoarece presiunea din partea extensibila a mansetei a produs , prin intermediul tesuturilor moi , comprimarea arterei .

-se decomprima usor manseta prin deschidere usoara si progresiva a supapei pana cand se percepe primapulsatie arteriala. Acest moment indica ( pe scala manometrului ) valoarea presiunii arteriale sistolice (maxima).

-se continua decomprimarea si se constata o crestere progresiva a amplitudinii pulsatiilor urmata de o scadere si apoi de disparitia lor . Momentul disparitiei pulsatiilor corespunde valorii presiunii arteriale minime (diastolice).

Aceasta metoda de evaluare a valorilor presiunii arteriale este mai putin utilizata deoarece apreciera presiunii minime este dificila.

c)      Metoda ascultatorie

Principiu : curgerea laminara nu produce vibratii ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului . Spre deosebire de curgerea laminara , curgerea turbulenta genereaza vartejuri caracteristice si astfel produce zgomote . Turbulenta depinde de o viteza critica de curgere .

Tehnica de lucru :

-se foloseste tensiometrul

-se infasoara manseta in jurul bratului

-sub marginea inferioara a mansetei , la nivelul plicii cotului se aplica capsula unui stetoscop

-daca manseta nu este umflata , nu se aude niciun zgomot deoarece in artera curgerea este laminara

-se umfla manseta la o valoare presionala mai mare decat valoarea presupusa a presiunii arteriale

-nu se percepe niciun zgomot deoarece artera a fost comprimata de catre manseta destinsa (prin intermediul partilor moi)

-se deschide gradat si cu atentie supapa de evacuare a aerului din manseta ; se realizeaza astfel o decomprimare progresiva a bratului si implicit a arterei

-cand presiunea aerului din manseta este egala cu presiunea sistolica (sau foarteputin sub aceasta valoare) jetul de sange care trece prin deschiderea ingustata a arterei depaseste o anumita viteza critica . Se produce astfel o turbulenta care se traduce printr-o lovitura usoara perceputa ca un prim zgomot

-se continua evacuarea aerului din manseta determinand decomprimarea progresiva

-zgomotele percepute cresc in intensitate,apoi intensitatea lor scade pana nu se mai percepe niciun zgomot

-momentul disparitiei zgomotului semnifica valoarea presiunii arteriale minime (diastolice) deoarece atunci cand presiunea din manseta scade sub nivelul presiunii diastolice , artera ramane sufficient de larga pentru ca viteza critica pentru turbulenta sa nu mai fie atinsa

Referat: Determinarea aciditatii untului Referat: Digestia si absorbtia - digestia si absorbtia proteinelor

-zgomotele care se percep in timpul masurarii indirecte (prin metoda ascultatorie) a apresiunii arteriale se numesc zgomotele lui Korotkov.

Valori normale :

• Presiunea arteriala maxima (Pmx) (sisolica) are la adulti valori de 120-140 mmHg.
• Presiunea arteriala minima (Pmn) (diastolica) este de 60-90 mmHg . Valoarea Pmn este in mod obisnuit egala cu jumatate din Pmx + 10 mmHg.

In general se considera ca la subiectul normotensiv adult valorile tensionale sunt de 150/95 mmHg sau putin sub aceste valori.

Presiunea arteriala masurata la o consulatatie medicala poate arata valori diferite de cele consummate normale deoarece exista o serie de factori fiziologici care pot influenta valorile tensionale ( varsta , effort fizic , stress-uri emotionale , consum de sare).

Se justifica astfel indicatia ca presiunea arteriala sa fie masurata in conditii asemanatoare sau cat mai aproape de cele pentru determinarea metabolismului bazal.

Metoda oscilometrica

Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului (Pachon).

Amplitudinea maxima (indicele oscilometric) depinde de :

debitul sangvin

presiunea arteriala

rezistenta periferica

elasticitatea vasului

Oscilometrul Pachon este format din urmatoarele componente :

o manseta care are 2 compartimente pneumatice (C1 si C2)

2 camere de presiune A si B, conectate individual prin 2 tuburi de cauciuc .Ele sunt separate de o membrana in legatura cu manometru M2

Un robinet care permite (atunci cand este deschis) comunicarea dintre camerele A si B. In acest moment presiunile din A si B sunt egale si inregistrate de catre manometru M1 .Manometrul M2 nu indica nimic

Robinetul se inchide numai cand presiunea din camerele pneumatice este constanta (nu se mai umfla para de cauciuc) . Inchiderea robinetului intrerupe legatura dintre camera de cauciuc C1 si camera manometrica A precum si legatura dintre A si B .

In acest fel oscilatiile determinate de pulsatiile arteriale se transmit de la camera de cauciuc C2 numai in camera B producand deformarea membranei . Pe cadranul manometrului M2 se citeste amplitudinea pulsului.

Tehnica de lucru :

● determinarea se efectueaza la un subiect in repaus (celputin de 15 min)

● se monteaza manseta de cauciuc (cu sitemul de tuburi in jos )

● robinetul este deschis

● se creste presiunea in manseta pana dispare pulsul periferic

● se urmareste presiunea citita pe M1 sa fie riguros constanta

● se inchide robinetul

● se citeste amplitudinea oscilatiilor pe manometrul M2

● se deschide robinetul si se urmareste scaderea presiunii in manseta cu 10mmHg

● se inchide robinetul

● se repeat citirea ocilatiilor arteriale

● se repeat citirile , scazand pentru fiecare determinare presiunea in manseta cu 10 mmHg pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii oscilatiilor (indicele oscilometric) (I.O.)

Oscilometria se efectueaza :

in segementul mijlociu al bratului

portiunea superioara a antebratului

segementul inferior al antebratului (imediat deasupra articulatiei pumnului )

palma

1/3 superioara a coapsei

1/3 inferioara a coapsei (deasupra genunchiului )

1/3 superioara a gambei (sub genunchi )

1/3 inferioara a gambei (deasupra gleznei)

Planta

Valori normale

Valorile normale ale indicelui oscilometric prezinta variatii individuale si poate fi influentat de conditiile de examinare si de tipul aparatului cu care s-a facut determinarea .

Variatiile I.O. se intalnesc in functie de cantitatea de tesut adipos a regiunii examinate , temperature mediului ambiant , tonusul neuron-vegetativ .

De interes pentru clinica nu este atat cunoasterea valorilor absolute ci compararea valorilor I.O intre 2 regiuni simetrice .

Diferente mai mari de 2 unitati intre puncte situate la acelasi nivel pe cele 2 membre sunt un semn patologic (obstructie vasculara , fistula arterio-venoasa) .

Valorile sub cifra normala a I.O. sesizeaza prezenta leziunii dar nu si intinderea ei . Deasemenea , valori normale ale I.O. nu exclud existenta unei leziuni arteriale distale a vaselor mici .